361 matches
-
evoluat negocierile dintre cele două state, evoluția lucrărilor fiind ascunsă publicului. Deși scrisoarea adresată guvernului iugoslav de Ion Gheorghe Maurer privind construirea hidrocentralei venea să prezinte iugoslavilor importantă pe care RPR o acordă acestui proiect, au fost exprimate regrete din partea iugoslavilor pentru faptul că în presa românească nu au apărut ecouri care ar fi putut răspândi în mase, mai mult, precizările făcute în scrisoare de către Maurer. Desigur, publicarea în presă a unor asemenea informații ar fi sporit mult prestigiul Iugoslaviei și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mult, precizările făcute în scrisoare de către Maurer. Desigur, publicarea în presă a unor asemenea informații ar fi sporit mult prestigiul Iugoslaviei și ar fi contribuit la creșterea capitalului politic al lui Tito, făcând chiar din publicul român un aliat al iugoslavilor în negocieri. Dar aceasta discreție se datora, pe de o parte, datelor tehnice și complexității problemelor tratate marea majoritate a publicului larg neavând cunoștințe speciale în aceste domenii tehnice; dar, pe de altă parte, ținând seama de contextul mondial și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
atât pe teritoriul țării noastre, cât și pe teritoriul Iugoslaviei. Pagubele înregistrate au fost la: 1. Terenuri agricole: 6 590 ha, din care 3 720 ha pe malul românesc (2537 ha teren arabil și 235 ha pădure), iar pe malul iugoslav 2 870 ha (938 ha teren arabil și 565 ha pădure). 2. Șosele: 148,5 km, din care 87 km pe malul românesc și 61,5 km pe malul iugoslav. 3. Căi ferate: 20,7 km și 5 stații de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
viitorul fericit al lumii și, În momentul când Tito s-a opus lui Stalin, „disidenții”, credincioși până la capăt crezului stalinist, fuseseră Încarcerați În două insule ale represiunii titoiste. Ignorați de Kremlin, dar și de anglo-americani, care nu vroiau să irite iugoslavii ostili blocului sovietic, militanții aveau să se reîntoarcă, până la urmă, după decenii, În Italia. Priviți ca niște nebuni și fanatici, respinși de Însuși partidul comunist italian, devenit Între timp antistalinist și stânjenit de acest episod Încă viu al istoriei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
numesc, pentru că mă pricep foarte bine să trag cu urechea la ce-și spun pe șoptite adulții. Când veneau momentele culminante, ei nu săreau de pe canapea. Tăceau mai departe. Filmele sexy le vedeau pe posturi străine. Vecinii noștri le transmiteau, iugoslavii. Atunci se petreceau în televizorul nostru lucruri ciudate. Se petreceau în limbi străine, dar asta nu părea să-l deranjeze pe tata. Cred că sexul e ceva minunat. Face ca oamenii să vorbească unii cu alții în limbi străine. „Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și m-a trimis mai devreme în pat: „Nu-i nimic interesant la televizor. Un film italian vechi”, a stăruit el și părea chiar să creadă ce spune. Apoi a adăugat că, acum câțiva ani, el văzuse filmul transmis de iugoslavi și fusese profund dezamăgit. A evitat să-mi explice de ce, el și mama se pregăteau să se așeze comod în sufragerie. A început fix la zece și jumătate. Câteva minute mai târziu, m-am ghemuit și eu în spatele ușii, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
a vedea în sfârșit sâni goi. Cei din clasele mari ne împuiaseră capul cu descrierea lor - culoare, greutate și formă - încât aveam impresia că îi văsuserăm de o veșnicie. Firește, ne erau cunoscute revistele cu femei ale tatei și filmele iugoslavilor, dar ele nu ne foloseau decât ca să ne masturbăm o singură dată. Nu erau adevărate. În ultimul an, colegelor noastre de clasă începuseră să le crească sânii, însă nici asta nu ne era de ajuns. Stăteam așadar cu capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
secta Martorii lui Jehova se pare că sosiseră În ultimul timp. — Și cine se ocupă de asta, darling? De ce nu rni-ai povestit nimic? — O să mergem s-o vedem Într-o zi; amenajăm un mic aeroport pentru avionetă. Am angajat cîțiva iugoslavi... imigranți... Ei o să-i aleagă lui Bobby o orhidee cum n-ai mai văzut În viața ta. La șase seara, șeful electricienilor anunță că totul era gata pentru proba finală și Țanjoșa, tulburată, dădu fuga să aprindă becurile care aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
era de drăgălașă, cu mîinile delicate puse În șold, ca un ulcioraș, ca o păpușică, sărind ca o căprioară, nici nu mai știa care-i era perechea, se Întîlnea cu toți În drumul ei, dansa cu toți, se trezea În fața iugoslavilor, Îi chema și pe ei, ei Îl trimiteau pe Julius și acuma Julius voia să se ducă, dar trecu Bobby În goană, zburînd, luînd-o de mînă pe Rosemary, toți se Învîrteau În horă, se prindeau de mîini, Își dădeau drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la orchestră, nu voia să se oprească, o căuta printre perechi, o văzuse dansînd pe undeva prin fundul curții, acum nu mai era. Din nou maestrul Lobo schimbă ritmul, Susan zîmbi spre orchestră, acum cîntau „Butoiaș de bere“, „Polka!“, strigau Iugoslavii, perechile alergau țopăind, alergau de la un capăt la altul al curții, din nou apăru fetița cea drăgălașă, era nebună de fericire, „Veniți!“, Îi striga, pe toți de data asta și iarăși se Îndepărta, dispărea undeva În fundul curții țopăind, „Polka!“, strigau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
împrejurimile Bucureștiului am vizitat trei gospodării țărănești, în care se ținea contabilitatea agricolă de către secția de economie agrară din Institutul de Cercetări Agronomice al României. L-am vizitat apoi pe profesorul Gh. Ionescu-Șișești, directorul institutului. Sanderson era însoțit de un iugoslav, absolvent al universității Cornell. Acum era directorul unui mare hotel din Zagreb, specialitate ce o făcuse la Ithaca. Casa-vilă Sanderson era tipic americană. E construită însă din cărămidă. La parter e un living-room sufragerie, un birou, bucătărie. La etaj, două
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cercetărilor, stabilindu-se faptele comise și legăturile lor. După o zi, cu aprobarea Șșșefului Regiunii de Miliție, maior Barmac Leonida, l-am predat Regiunii de Securitate Galați, la cererea acestora, fiind interesați de a afla gazdele și legăturile lui cu iugoslavii, fiind de origine sârb. După predarea banditului și încheierii mșiiunii noastre, ne-am pus întrebarea, de ce cât a fost urmărit banditul, au zis că nu îi interesează, că nu-i caz politic și ne-au lăsat pe noi să ne
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Într-o dimineață transformat Într-un gândac imens, nu i se păru lui Fima În acel moment nici parabolă, nici simbol, ci o posibilitate reală. Tamar nu cunoștea povestirea și tot ce reținea vag despre Kafka era că fusese un iugoslav sărac, care luptase contra birocrației și fusese ucis. Fima nu rezistă: Îi povesti despre viața lui Kafka și despre diversele sale legături amoroase. După ce se Încredință că Îi trezise curiozitatea, continuă și Îi relată pe scurt Metamorfoza. Îi spuse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și, apoi, a rasismului, au creat jazz-ul ; în lumea „emancipată” a ghetourilor actuale, au inventat rap-ul. Mai aproape de noi, îmi aduc aminte apoi de studiul unui antropolog american despre relația dintre politica lui Tito și turbo folk-ul iugoslav - și pot să fac chiar, pe cont propriu, cîteva specu lații despre Ceaușescu și folk-ul cenaclului Flacăra. Bine, bine, dar manelele ? Ele ce legătură au cu societatea noastră ? Carmen Mușat își încheie un editorial de săptă mîna trecută din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vedea și documentarul „Tezaure cultural-istorice și creștine românești înstrăinateʺ de conf. dr. Constantin Cloșcă în revista „Teologie și viațăʺ nr.7-12, 1999, Iași). Valori în natură sau în lei/aur au de recuper at r omânii și de la prietenii americani, iugoslavi etc. Încercările lui Ion Antonescu de recuperare a valorilor confiscate de sovietici, ca și tratativele cu con ducătorii sovietici purtate de delegația R.S.R., în frunte cu Nicolae Ceaușescu, între 3 și 11 septembrie 1965, ca și cele două tratate de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
politică a Croației a fost dominată nu numai de conflictul cu autoritățile centrale maghiare, ci și de relațiile cînd prietenești, cînd antagonice dintre croați și sîrbi, care erau complicate de dezacordul în privința Bosniei-Herțegovina. Atît programul național croat cît și cel iugoslav cîștigaseră pînă atunci adepți în Croația. Dintre naționaliști, cel mai popular era Ante Starčević, șeful Partidului Drepturilor, ale cărui doctrine aveau un pronunțat caracter anti-sîrbesc. Cu toate că fusese de multe ori criticat pentru opiniile lui extremiste, atitudinea lui față de sîrbi nu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ortodocși. Chiar și detașamentele sîrbești din armata habsburgică au rămas loiale tradițiilor Frontierei Militare. Printre trupele care au lansat atacul împotriva Serbiei în august 1914, existau corpuri de armată formate din 20-25 % sîrbi și 50 % croați. Iată relatarea unui istoric iugoslav contemporan: În bătălia de la Mačkov din septembrie 1914 luptau pe de o parte Regimentul 4 de la Užice șsîrbescț, iar pe de alta un regiment de la Lika, din care făceau parte un mare număr de sîrbi ai căror strămoși fuseseră vreme
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
exemplu, îi venea foarte greu să accepte revenirea țării sale la granițele de dinainte de război, iar un program avînd acest obiectiv nu putea duce în nici un caz la mărirea numărului membrilor sau al suporterilor partidului său. Poziția grecilor și a iugoslavilor în privința Macedoniei, care se bucura de un larg sprijin intern, garanta de asemenea faptul că astfel de propuneri ar fi stîrnit teamă și ostilitate. Noile sisteme de alianțe: Franța și Italia Odată cu slăbirea temporară a puterii Germaniei și Uniunii Sovietice
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al III-lea alesese tabăra Axei. În februarie 1941, după intrarea trupelor britanice în Grecia, Hitler a luat decizia finală de a pune în aplicare Operațiunea Marița. Înainte de lansarea acestei campanii însă, el trebuia să fie absolut sigur de atitudinea iugoslavilor. Cu toate că Iugoslavia era în sfera italiană, guvernul german a purtat povara principală a negocierilor. Prințului Paul și miniștrilor lui li s-a cerut să se alăture Pactului Tripartit și au fost informați asupra intenției de declanșare a campaniei împotriva Uniunii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
declarație de război, iar aspectele militare ale situației erau extrem de sumbre. Iugoslavia nu putea învinge Germania de una singură; armele și munițiile ei erau de origine germană, astfel încît nu puteau fi obținute substitute. Puși în fața acestor alternative neplăcute, diplomații iugoslavi au aplicat tactica omologilor lor bulgari, încercînd să cîștige timp. Ei au propus un simplu acord de neagresiune în locul mai compromițătorului Pact Tripartit. Guvernul german a rămas însă ferm, insistînd asupra aderării necondiționate a Iugoslaviei la tabăra Axei și promițînd
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
păcii, a replicat, argumentînd că "sîrbii nu pot duce o politică națională sănătoasă prin stîrnirea unor emoții puternice."31 Cea mai mare parte a miniștrilor aveau o opinie asemănătoare; ei nu voiau să provoace un atac al Germaniei. În ciuda ezitărilor iugoslavilor, Hitler a luat o hotărîre imediat după ce a primit vești de la Belgrad. În capitala Iugoslaviei au fost organizate demonstrații îndreptate fățiș împotriva Pactului. Indiferent de politica adoptată de noul guvern, Hitler a decis invadarea țării. Planurile Operațiunii Marița au fost
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
relatată mai detaliat ceva mai încolo, comuniștii bulgari erau tot mai dezavantajați. Către sfîrșitul războiului, partizanii iugoslavi dețineau controlul regiunii și obținuseră sprijinul sovieticilor. Unul dintre motivele relativei slăbiciuni a poziției bulgarilor era eșecul partidului, în special în comparație cu rivalul lui iugoslav, în organizarea unor mișcări de rezistență eficientă. Conducerea Bulgariei își desfășura bineînțeles activitatea în condiții foarte dificile. Bulgaria era aliata Germaniei; puținele trupe germane din țară nu produceau nici o problemă. Atîta vreme cît Axa a repurtat victorii, a existat o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de alta a celor de-a lungul Dunării, autoritățile de ocupație germane nu puteau permite ca mișcarea de partizani să dobîndească o asemenea forță încît să poată prelua literalmente controlul asupra țării. În anii războiului ele au organizat ceea ce istoricii iugoslavi de după război au numit perioada celor șapte campanii, în cadrul cărora au cooperat din cînd în cînd cu italienii, cu organizația Ustaša, cu forțele regimului Nedić și cu cetnicii. Scopul tuturor acestor acțiuni era încercuirea și distrugerea detașamentelor de partizani. Cu toate că
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cetnici și cu grupurile care colaboraseră cu Axa, adică cu ustașii, cu membrii Gărzii Casei croate și cu suporterii lui Nedić și ai lui Ljotić. În perioada aceasta, problemele nu erau nici simple, nici distincte. Cea mai mare parte a iugoslavilor nu erau desigur în favoarea unui guvern comunist; partidul acesta cîștigase înainte de război doar simpatia unei mici minorități a populației. Membrii lor dețineau totuși o poziție dominantă în cadrul AVNOJ și al forțelor armate; existența activă a oricărui centru politic rival nu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bulgare au ocupat regiunea. Dacă macedonenii erau într-adevăr bulgari sau dacă reprezentau o naționalitate separată, atunci Partidul Comunist Bulgar putea spera să-și exercite autoritatea în Skopje. Metodiu Šatarov, secretarul Partidului Comunist Macedonean, care era o filială a celui iugoslav, era de partea orientării bulgare. Ca să-și mențină influența, partidul iugoslav l-a trimis în mai 1941 în regiune pe Lazar Koliševski. În ciuda faptului că partea bulgară beneficiase inițial de principalele avantaje, situația s-a schimbat atunci cînd Germania a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]