546 matches
-
Z., de decăderea puterii militare la români. Altă scriere, Domnia a treia a lui Alexandru-vodă Suțul, ce i să zicea și Dracache (1819), surprinde perioada de mari tulburări în țara aflată sub conducerea dezbinată a boierilor din „arhondotetrarhie”, care doreau izgonirea clerului grec din țară, dar și sporirea privilegiilor proprii în dauna micilor boieri. Ajuns domn, Alexandru Suțu continuă nedreptățile, vânzând rangurile boierești și cinurile bisericești. Lamentațiile cronicarului nu sunt însă copleșite de pesimism, căci speranța este sugerată alegoric printr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
defilează sumbru de-a lungul Întregii istorii occidentale, se ridică și un glas discordant: filozoful german Hans Blumenberg 43. Pentru Blumenberg, ale cărui cărți sînt accesibile În traducere engleză, modernitatea nu este scena victoriei finale a gnosticismului, ci, dimpotrivă, a izgonirii lui finale. Reversul ar fi avut loc În acea epocă a „teologiei științei” (cum o etichetează În mod strălucit Amos Funkenstein 44), secolul al XVII-lea, cînd gînditori ca Descartes și Leibnitz au dezbătut - și au respins - ideea că Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ceva ce se vrea a fi uitat. În cazul nostru, persistența imaginilor sacrului vine să indice o dată în plus substratul spiritual al reprezentării sale, al cărui argument primordial constă în profundul sentiment al nostalgiei paradisului 317. Fig. 15. Jenö Bartos, Izgonirea din Rai II.2. Primele forme de reprezentare a sacrului în istoria artei vizuale În paginile care urmează, ne propunem o parcurgere sumară a celor mai semnificative perioade ale istoriei artei, urmărind diferitele forme de reprezentare vizuală a sacrului, precum și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Stoleriu). Fig. 14. Fra Angelico (fra Giovanni da Fiesole; Guido di Pietro), Fecioara cu Pruncul și patru îngeri. Detaliu. Tempera pe panel. 81 x 51 cm. Circa.1425. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg). Fig. 15. Jenö Bartos, Izgonirea din Rai. Ulei pe pânză. 135 x 110 cm. 1995. (Credite: Jenö Bartos). Fig. 16. Taur androcefal înaripat Lamassu. Detaliu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pacea definitivă a mormântului” (Conspirația tăcerii, 2/1952). Apărarea cauzei românești este profesiunea de credință a publicației: „Vom reclama ca fiind demn de prețuirea noastră tot ceea ce este românesc. Și românesc este astăzi tot ceea ce contribuie la eliberarea țării, la izgonirea dușmanului și la repunerea neamului în drepturile sale” ( Tot ce e românesc e al nostru, 1/1952). Tot Al. Frâncu susține rubricile „Poșta redacției” și „Revista presei”, consacrată mai ales presei literare românești din exil („Caete de dor”, „Libertatea”, „Vatra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
Andersen, fragmente din Lobocoagularea prefrontală de V. Voiculescu și Întuneric la amiază de Arthur Koestler Introducerea în temă: 5 min. * Li se dă spre lectură elevilor textul biblic din V.T., Cartea Facerii, în care se prezintă căderea în păcat și izgonirea din rai a protopărinților noștri, Adam și Eva. Elevii vor răspunde la următoarele întrebări: 1. De ce sunt izgoniți cei doi din rai? 2. Care este gestul imediat următor auzirii glasului lui Dumnezeu? 3. De cine se ascund Adam și Eva
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
sufletul Întrupat al vreunui om abătând tot soiul de năpaste asupra cetăților pentru a-l dobândi. Tot ce povestesc miturile și imnurile despre isprăvile zeilor și mai cu seamă amănuntele care șochează rațiunea umană se referă la daimoni: răpiri, rătăciri, izgoniri și robii. Astfel trebuie Înțelese miturile referitoare la Apollo Pythianul, Însă un fragment din De Iside...2 extinde interpretarea asupra faptelor Giganților și Titanilor, asupra suferințelor lui Dionysos, rătăcirilor Demetrei, ca și asupra aventurilor lui Osiris și ale lui Typhon
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
două tipuri: 1 - după el, șarpele este, de fapt, un daimon, pentru că purificarea impusă lui Apollo este analoagă riturilor omenești menite să domolească daimonii (418 b); 2 - ucigașul este el Însuși un daimon, a cărui crimă a fost pedepsită prin izgonirea Într-o altă lume; istoria este comparabilă cu cea a lui Typhon și a Giganților, „cu luptele Între daimoni”, urmate de fuga Învinșilor și de pedepsirea vinovaților (421 c). Alegoria demonologică se impune În cazul lui Apollo pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
problemă teologică mai dificilă decât răul"433. În secolul al IV-lea d. Hr., Sf. Ieronim respingea ideea că Adam și Eva au putut face dragoste fizică în Paradis. În secolul al IX-lea, Eurigena o admitea, dar în lipsa excitațiilor. Izgonirea din rai a adus conștiința murdăriei ca rușine, încât "Dezacordul cu căcatul e de natură metafizică"434. Dacă fecalele ar fi acceptabile metafizic, închiderea în closet ar fi inutilă. Abordăm problema ființei ca și cum murdăria n-ar exista: acesta este idealul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
București, 1971; Dulcea pierdere, București, 1974; Imnuri orfice, București, 1975; Pavăză de crini, București, 1976; Darul de a iubi, București, 1978; Această iubire, București, 1979; Veneția, București, 1980; Viață personală, Craiova, 1981; Să nu uiți, să nu mori, Craiova, 1982; Izgonirea neguțătorilor, București, 1983; Muzeul de ceară, București, 1983; Autoportret, Craiova, 1985; Un om, într-o zi, Craiova, 1987; Zborul săgeții, București, 1988; Patrie comunistă, Craiova, 1989; Frumoasele doamne din provincie, Craiova, 1998; Spiritualitatea elenă în Oltenia (în colaborare cu Toma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286921_a_288250]
-
În Gulagul românesc au ajuns, pe lângă slujitorii Bisericilor creștine, și reprezentanți ai cultelor mozaic și musulman. Cum bine s-a remarcat În istoriografia română, represiunea a lovit toate cultele, dar nu În mod egal54. Istoria ecleziastică postbelică trebuie scrisă fără izgonirea unor amintiri și documente neconvenabile. Poate eșecul Patriarhiei În tentativa de a redacta un Martirologiu unanim acceptat ține și de Însușirea unei concepții exact opuse În raport cu maxima antică: „Rețin chiar și ceea ce nu vreau să păstrez și nu pot uita
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai ales din părăsirea intereselor propriei Biserici atunci când au cauționat loviturile date chiar ortodoxiei În special În anii ’80. Dincolo de represiunea propriu-zisă Îndurată de personalul de cult al diferitelor confesiuni din România În perioada comunistă, poate mai importantă a fost izgonirea Bisericii din viața socială; ca urmare a aplicării modelului sovietic, consacrat În principal prin Legea Învățământului și Legea cultelor din 1948, Biserica a fost aproape alungată din spațiul public 59, din școli, spitale, instituții de caritate, armată și penitenciare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fie de deochi!”. - Ca să-l ferești de deochi, trebuie dat copilului să sugă de la sânul unei țigânci. - Folosind culoarea roșie, care are putere magică, ne putem feri de duhurile rele. La fel, ne ferește de deochi - usturoiul, bun și pentru izgonirea strigoilor. Amulete și talismane care alungă boala deochiului. - I se leagă copilului, la gât sau la încheietura mâinii, un fir roșu sau o panglică roșie. - Se leagă la mîna copilului nou născut o coardă furată de la o vioară. - Alt amulet
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
campaniei lor sau, cel puțin, se tem de acesta și abandonează lupta violentă înainte de îndeplinirea scopurilor urmărite; campania teroristă poate fi eradicată între granițele unui stat printr-o acțiune militară hotărâtă și eficientă. Un efect frecvent al acestei metode este izgonirea elementelor teroriste rămase din cadrul organizației în exil. Campania poate fi astfel continuată în străinătate, implicând inclusiv atacuri împotriva diplomaților statului-țintă, sperându-se prin aceasta că își vor putea relua lupta pe teritoriul de unde au fost îndepărtați; o soluție politică dictată
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
fiindu-i consacrată o carte: începutul lumii și al omenirii, păcatul originar și judecata lui Dumnezeu (primul episod); potopul și traversarea Mării Roșii (al doilea episod). Tema principală a acestor istorii o constituie căderea în ispită a lui Adam și izgonirea din Paradis; tipologia e cea obișnuită (de exemplu, crearea Evei din coasta lui Adam simbolizează formarea Bisericii din trupul lui Cristos). Alcimus Avitus se înscrie așadar în categoria autorilor de epopei biblice și e un versificator de un bun nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ei Înșiși Îi purtau pe umerii lor, căutând să le vindece toată neputința și durerea. Alături de tratamentul și Îngrijirea medicală, Sfinții Doctori fără de arginți recomandau bolnavilor să se nevoiască În rugăciune și În pocăință. Pe lângă consultațiile medicale, feluritele vindecări și izgoniri de duhuri necurate, ei răs‑ pândeau mai ales Învățătura lui Hristos și vegheau necon‑ tenit ca toți creștinii convertiți să calce drept, după cuvântul Evangheliei și să nu apostazieze. Această misiune le‑a adus În cele din urmă și moarte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Untdelemnul care alcătuiește materia Tainei Sfântului Maslu, binecuvântat fiind de preoți cu invo‑ carea lui Dumnezeu, este sfânt, plin de darul dumnezeiesc al Sfântului Duh, având puterea de a curăți sufletul, prin iertarea păcatelor, și de a tămădui trupul, prin izgonirea bolilor, Împărtășind mila și Îndurarea lui Dumnezeu 307. Credință și vindecare 281 Untdelemnul de la Maslu, arată „firea preacurată și netul‑ burată a Sfântului Duh, Care, pătrunzând În noi ca untde‑ lemn, ne hrănește În mod neînțeles și susține și face
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de nebiruită, precum se arată vicleșugul piedicii întoarsă peste genunchi, ciobănește.” (Cezar Petrescu, Luceafărul, 141) b. dezvoltați: „Cu mâna la gură, ceea ce pentru omul de la țară înseamnă adâncă meditație, Costana se uita la ce pictase domnul Matei.” (Ileana Vulpescu, 461), „Izgonirea lui Adam, adică moartea lui, e mai mult o dovadă a unei lipse de logică decât a mâniei.” (O.Paler, Galilei, 134), „Furia se retrase încet de pe fața lui care redeveni ce era, fața unui om brăzdată de trecerea anilor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dictonului alchimic de a nu disprețui cenușa, lanțul cauzalității rămâne neatins de haos de la începuturi și până la sfârșit. Tot ceea ce se întâmplă pe pământ amintește de haos, prin fapte și gânduri, unduiri de lumini și sunete cuprinse în Cuvânt. Nici măcar izgonirea din rai, răul, păcatul nu au declanșat haosul în Cuvânt, ci continuarea creației dipă planul divin, în cea mai perfectă ordine. În creație, " Timpul e mila veșniciei; fără a timpului iuțime,/ care e cel mai iute din toate câte sunt
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
compoziția sa: „Forme luptându-se”. Vasile Voiculescu, în Sonetul CCXXXV surprinde diferența dintre dragostea trupească și cea sufletească, exprimând valorile creștine și primând dragostea pură și nu cea pătimașă. Iubirea trăită uman capătă valențe negative, o conștiință zdruncinată care încearcă izgonirea instinctelor și trăirilor trupești: „Mă lupt să scap iubirea de pătimașul trup”. Voiculescu pune deasupra tuturor lucrurilor și sentimentelor iubirea spirituala la care accede mult prea greu din cauza unei închisori carnale și ispititoare precum trupul. „Să te ador în suflet
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
făcut șorțuri"64. Să fie aceasta ieșirea din întuneric sau intrarea în întuneric? Întrebare dificilă. Vom spune doar că aventura umană nu ar fi fost posibilă fără acest pas lateral. După cum se vede, preocuparea pentru lumea materială apare brusc odată cu izgonirea din rai. Omul află că a fost făcut gol și-și face îmbrăcăminte din frunze de smochin. Preocuparea pentru lumea materială, a îmbrăcămintei, este una specific umană. Aici începe rațiunea, lupta și războiul omului, dar și prea cunoscuta sa teamă
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pălămidă îți va rodi, și tu cu iarba câmpului te vei hrăni. Întru sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea, până te vei întoarce în pământul din care ești luat: căci pământ ești și în pământ te vei întoarce!""65. Izgonirea din Rai rămâne definitivă și omul "rătăcește" pe căile unei vieți căreia, iată după mii și mii de ani, nu reușește să-i înțeleagă sensurile. Dar să ne îndepărtăm de adevărul revelat, deși el este cel mai puternic dătător de
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
le avem dintotdeauna. Sigur, putem spune că prin declararea banului ca atotputernic, omul pierde din umanitate. Este un semn al nimicniciei noastre ca ființă ce pășește pe pământ, dar este, în același timp, și un semn al damnării inițiale, odată cu izgonirea din rai. Creatorul ne-a pus viața sub semnul banului și al bătăliei pentru viață, tocmai pentru a ne arăta că suntem și vom rămâne mici. Momentul desprinderii omului de ban este de așteptat în viitor. Sigur nu în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Cain nu a gândit și mai ales nu a gândit consecințional, el s-a lăsat purtat de ceea ce pândea înlăuntrul său, de dorința fierbinte de a se răzbuna pe un frate care îl eclipsează. Și urmează consecința inturnabilă, grozavă: blestemul, izgonirea, condamnarea la pribegie. Inima iubitoare a tatălui este zdrobită, Abel al lui a fost ucis iar cu ucigașul nu mai e de stat față în față. Cain se tânguiește: „Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi. Iată
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a naturii sale, chiar dacă va adopta, formal, normele noii sale cetăți-gazdă. Exilul poate lua forme diferite. Fie că este vorba de părăsirea cetății sale de către o persoană nemulțumită, revoltată, reprimată sau urmărită de către legile comunității, fie că este vorba de izgonirea din cetate a unei persoane care nu mai este dorită de instituțiile, legile sau concetățenii săi. În primul caz, exilul este Înstrăinare. În al doilea caz, exilul este izgonirea sau respingerea, alungarea persoanei din cetate. Plecarea din cetatea de origine
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]