463 matches
-
parcă dormea, dar era mort, că el îl zgîltîia și-l simțea rece și țeapăn... Pe urmă, i-a turnat Sandu la poliție. Nu mai putea să aștepte. De cât timp o râvnea el pe Didina... Hoții dormeau numai în izmene lângă o sobă. Timpul pricălise. Venea martie. Afară se băteau vuiturile. Gazda tot îl ndemna să plece. Se săturase. Ca din oală i-au luat. Vreo zece presari au coborât în cartierul Teiului. Era pe la prânz. Nici nu visau pungașii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vei deveni una dintre tîrfele șefului". Pentru Tarde, a spune că mulțimea e femeie e echivalent cu a afirma că ea e alcătuită din persoane supuse, ascultătoare, gata să se lase oricînd demasculinizate și posedate de conducător, singurul care "poartă izmene", cum spune o vorbă populară. Pe scurt și fără false pudori, se constată că în joc e recunoașterea ideii că relațiile dintre conducător și mase sînt de natură homosexuală căci atît de o parte, cît și de cealaltă, sexul e
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de acum sunt mai frumoase decât cele de acum o sută de ani, care și ele erau mai frumoase decât cele dinaintea lor. Adică pe dos decât statuile. Cât despre noi, ce să mai zic. Am trecut de la armură la izmene. — De la o vârstă, medită Jenică, lipsa izmenelor începe să se simtă. Priviră în tăcere. Femeia se unduia în jurul unui automobil uriaș, de un negru lucios. — A cui o fi ? întrebă Jenică. — Cine, gagica sau mașina ? — Amândouă... — Nu știu, dar pot
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de acum o sută de ani, care și ele erau mai frumoase decât cele dinaintea lor. Adică pe dos decât statuile. Cât despre noi, ce să mai zic. Am trecut de la armură la izmene. — De la o vârstă, medită Jenică, lipsa izmenelor începe să se simtă. Priviră în tăcere. Femeia se unduia în jurul unui automobil uriaș, de un negru lucios. — A cui o fi ? întrebă Jenică. — Cine, gagica sau mașina ? — Amândouă... — Nu știu, dar pot să-ți spun că nu- mi place
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai plin, neîndemânatec, dar acționând totuși cu sprinteneală, vârstă nedefinită. Per global dă o impresie destul de obscenă, fără să sublinieze asta prin anume gestică. În prima parte și într-o bună parte din actul trei, croșetează o pereche de ciorapi izmană de culoare azurie și mestecă bucăți de pâine neagră. HASI (Iepuraș), Soția lui Schweindi: Acționează în bună parte fără inimă și își conduce bărbatul după cum are chef. Ea croșetează la o pereche de ciorapi roz. KARLI: Bădărănos, dar nu foarte
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap nu vălurile, ci izmenele 534 G. Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 59. 535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă într-un lupanar, în care fiecare caută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în sine Mai doar Domnul știe,/ Văzându-l în izmene, cu scufie/ Pe cap și cu grumazul scofâlcit;/ Socot că nu i-a prea prețăluit/ Îmbrățoșarea...” 892 Viața domestică pare a urma cursul prefigurat de nunta celor doi, femeia este obedientă și nu își exprimă, în nicio manieră, gândurile, sentimentele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap nu vălurile, ci izmenele 534 G. Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 59. 535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă într-un lupanar, în care fiecare caută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în sine Mai doar Domnul știe,/ Văzându-l în izmene, cu scufie/ Pe cap și cu grumazul scofâlcit;/ Socot că nu i-a prea prețăluit/ Îmbrățoșarea...” 892 Viața domestică pare a urma cursul prefigurat de nunta celor doi, femeia este obedientă și nu își exprimă, în nicio manieră, gândurile, sentimentele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trecut unii marinari în profunzimea oceanelor spre a descoperi popoare necunoscute până atunci europenilor... Legalitatea s‐ a ocupat cu interes și de uniformele elevilor de la Școala normală: „Toți cunosc cum acești elev i, flăcăi prin etatea lor, purtând cămașe peste izmene încât c ând îi priveai îți făceau impresia unor țărani de carnaval, ceea ce provoca râsul și dezgustul publicului. Ei bine, azi grație inițiativei domnului Radoveanu, directorul Școlii normale, elevii au lăsat costumul primitiv, care amintea vremurile de sălbăticie și au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
despre ziar: „Binele public”, București 19 ianuarie și 24 iulie 1883; „Timpul”, București ,19 ianuarie, 11 februarie, 16 martie, 15 aprilie, 27 iulie și 7 septembrie 1883 - Notă personală). * Iarnă sau vară, elevii de la Școala normală „pu rtând cămașă peste ... izmene”... * În „Istoricul spitalului din Bârlad” din volumul „Bârladul odinioară și astăzi” medicii I. Graur și N. Botezatu arată că în perioada 1891 - 1914 șeful spitalului a fost dr. Teodor Cerchez, iar ca medic secundar în 1885 a fost dr. N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
plină de riduri, cu sprâncenele ridicate, nas strâmb, cu păr rar și cărunt, adunat deasupra frunții într un fel de mo țocʺ; „bătrânul ghebosʺ, „un bufon de marcăʺ, „la moșia sa, în zilele de lucru, umbla prin sat numai în izmene, alerga și se zben guia cu copiii țăranilor, așa că lui i se potrivește numele Gene ralul izmană.ʺ După ce sunt descrise cele zece războaie ale lui Suvorov, din care în multe a fost înfrânt, și și-a părăsit răniții, fugind
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un fel de mo țocʺ; „bătrânul ghebosʺ, „un bufon de marcăʺ, „la moșia sa, în zilele de lucru, umbla prin sat numai în izmene, alerga și se zben guia cu copiii țăranilor, așa că lui i se potrivește numele Gene ralul izmană.ʺ După ce sunt descrise cele zece războaie ale lui Suvorov, din care în multe a fost înfrânt, și și-a părăsit răniții, fugind peste munți, dar de fiecare dată „senilul comandant de oști, bolnav fizic și mintal, încerca s o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nepoatele bătrânului dogar. Împietrite, cu ochii cât cepele, s-au holbat speriate la cei trei soldățoi în pielea goală, fiecare cu câte un băț în mână, asemănător cu o undiță, îndreptat spre mijlocul godinului de capătul căruia își atârnase fiecare izmana proprie pentru a se usca. Crezând ca au nimerit la vreo casă de nebuni, fetele s-au întors brusc și, fără a mai închide ușa în urma lor, au dispărut pierzându-se pe undeva, pe ulițele înguste ale satului. Nu sperau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
am spus. Am afirmat că unii înșiră verzi și uscate. în cartea noastră am spus, de un exemplu, că durlige se cheamă picioarele omului de la genunchi mai jos, pînă la oușoare“. ,, Cu durligele goale “ însamnă ,, îmbrăcat numai în cămeșă“, fără izmene. Dicționarul Limbii Romîne Moderne scrie: ,,Cu durligele goale sau în durligi = cu picioarele golașe; desculț “. Noi zicem: nu e adevărat, ,, ...au ieșit pe prispe copii bălani numai în durlige “ - scrie Sadoveanu, înțelegîndu se că durlige vor fi fiind ceva de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
arbitru dotat cu fluier, apărea o problemă greu de rezolvat: lipsa echipamentului adecvat și, atunci, recurgeam la paliative. Pentru că chiloții nu erau, pentru noi, fiii de țărani un accesoriu vestimentar uzual la acea vreme, pentru a fi echipați corespunzător, retezam izmenele de deasupra genunchiului, prindeam prohabul cu două agrafe, încălțam tenișii personali sau de împrumut și încingeam niște meciuri de pomină. Eu nu eram nici foarte amator, nici prea priceput într-ale fotbalului dar, când nu se găsea altul mai bun
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
desparte; deține; drum/cale; duios; pe el; etapă; o altă etapă; etichetări; evadare; femei; fes; fîntîni; folos; folosi; football; frig; fular; garaj; gospodărie; graniță; grădină; gri; haină groasă; hoiște; iad; iertare; impas; impediment; indiferență; inelul; intrare; intra; intrase; intră; iritare; izmene; îmbrăca; îmbrăcăminte; împăca; înainte; încăpere; încearcă; largă; lemn, fier; lenjerie; liber; liniște; mamaie; mască; mașină; meci; de metal, neagră; metal; metalică; mică; minge; la modă; musafir; neagră; de necrezut; numele; obiect; obișnuință; ochelari; ogradă, curte; pantaloni; pantofi; parcare; pălărie; părinți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Dacă, din întîmplare, iei cămeșa sau izmenele pe dos, vremea se strică. Mamele să nu întoarcă cămeșile copiilor pe dos, că se vor speria noaptea în somn. Femeia să poarte cămeșa pe dos dacă vrea să înțarce copiii. Dacă îmbracă cineva o cămeșă anume pe dos, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e bine a usca pelincele de la copil mic nici la soare, nici la vînt, căci în cazul prim copilul va fi ars de soare, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine a da nimica din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau casa vițelului să se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va avea lapte. Cînd o vacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mirabilul paradox: "carnea învinge spiritul dinăuntrul lumii spiritului". Povestirile, cum se știe, au drept scenă mânăstirea, iar ca actori, călugări și călugărițe. De tot hazul este situația stareței madona Usimbalda: deși trecea în ochii tuturor drept sfântă, este surprinsă cu izmenele unui popă pe cap (strecurat în toiul nopții în chilia aceleia într-o ladă pe măsură) puse pe cap în mare grabă în locul vălului corespunzător rangului. Culmea este că tocmai ea fusese convocată pentru a vitupera un amantlâc al unei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu trupul său gigantic. E ca un înger căzut între oameni, amintindu-ne de uriașul eșuat, la țărmul unei așezări marine, în povestirea lui Gabriel Gárcia -Márquez: "Nu-l încăpuse nici patul, nici rufăria spitalului. Nu intra în măsura oficială. Izmenele îi veneau doar pînă la genunchi. De acolo în jos picioarele îi zbucneau goale printre vergelele patului povîrnit, cu tălpile amenințînd spre tavan. Peste pieptul atletic cămașa plesnită se umfla zadarnic să i-l acopere. Iar brațele căzute în lături
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
umedă aveau la picioare potlogi. Pentru iarnă cine avea posibilitatea, Își făcea manta lungă de dimie saucojoace din piei de oaie. Se Încingeau cu brîu roșu și brăciri țesute cu diferite modele. Aveau cuțitul la brîu. Vara purtau cămașă peste izmene, ce nu trecea de genunchi Însă, făcută din pînză de bumbac, in sau cînepă. Femeile, purtau iarna vilnic sau fuste, țesute de ele din lînă toarsă, mai subțire și vopsite În casă. Vara purtau oprege Înguste din lînă, fie vărgate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]