286 matches
-
cu scopul de a deservi nevoile populației evreiești din oraș. În 8 Ion Călugărul scriitor evreu, născut în anul 1902 la Dorohoi (numele său era Buium Croitoru, dar Eugen Lovinescu îl convinge să și schimbe numele). A urmat cursurile școlii izraelite și a gimnaziului din Dorohoi; a absolvit liceul Matei Basarab din București. A publicat în revista Unu, Flacăra. Cea mai valoroasă operă a sa a fost Copilăria unui netrebnic (1936). Sașa pană, născut în anul 1902 în orașul Dorohoi, a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în orașul Dorohoi, un Oficiu al Casei Asigurărilor Sociale din România, condus de medicul evreu dr.Isac Axler. Mai funcționau Crucea Roșie, Oficiul IOV, două societăți de binefacere evreiești (azilul de bătrâni „Ecaterina” și un azil de bătrâni al comunității izraelite). Industria era foarte slab dezvoltată în Dorohoi. În județ erau doar 5 mori sistematice (în Dorohoi, Herța, Zvoriștea, Dersca, Hănești). Potrivit unei situații din anul 1920, erau în Dorohoi: moara Fischer et Cohn (cu o capacitate de 1440 vag/an
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
politic”. Între anii 1933 și 1935, Aizic Schaeter a îndeplinit funcția de președinte a organizației sioniste Carmel din Dorohoi. Din anul 1935 dr.M.Sigall devine președinte, profesorul Marantz secretar, iar membri activi erau doar dentistul David Wald și directorul școlii izraelite, M.Herșcovici. Organizația nu avea decât 80 de membri pasivi, iar sediul organizației era în str.Moruzi, la locuința dr.M.Segall. Populația evreiască din Dorohoi număra circa 6000 de suflete. În organizația sionistă Carmel din Dorohoi, membri erau considerați cei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Liviu Moscovici, care cere autorizație, pentru un ceai dansant pentru ziua de 6 ianuarie 1935 în folosul cantinelor studențești. În mai 1935 președintele Cercului studenților evrei din Dorohoi cere aprobare pentru o serată pentru ziua de 4 mai , în școala izraelită, pentru ajutorarea studenților săraci. În septembrie 1935, președintele Cercului studenților evrei din Dorohoi era N.Berariu, care cere aprobare pentru o serată în 21 septembrie 1935 în folosul studenților săraci, la școala evreiască. În august 1935 președintele Cercului studenților evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a autorităților care autorizează desfășurarea activităților. De exemplu, cu adresa nr.6874 din decembrie 1933, prefectul județului, A. Beiu comunică șefului poliției că a aprobat Cercului cultural al tineretului evreu din Dorohoi să facă un bal de revelion la școala izraelito română, în folosul bibliotecii. Cu adresa nr.692 din 19 ianuarie 1935, prefectul comunică poliției că a aprobat Cercului cultural al tineretului evreu din Dorohoi, președinte avocat Solomon Zalman, ca în 20 ianuarie 1935 să organizeze un proces-literar în sala
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în folosul bibliotecii. Cu adresa nr.692 din 19 ianuarie 1935, prefectul comunică poliției că a aprobat Cercului cultural al tineretului evreu din Dorohoi, președinte avocat Solomon Zalman, ca în 20 ianuarie 1935 să organizeze un proces-literar în sala școlii izraelite despre Umorul evreiesc cu participarea publicistului T.Dima din București și T.Lovenștein din Botoșani. La 21 septembrie 1929 se înregistrează la tribunalul Ilfov, Statutul Societății muncitorilor evrei „Poale Zion” din București. Scopul societății era de a crea mijloace favorabile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
filiale în localitățile din țară pentru îndeplinirea scopurilor sale. La 1 ianuarie 1934 a fost înființată o filială a Societății Poale Zion în orașul Dorohoi, în prezența delegatului de la București, V.M.Catlim, care a ținut o conferință în localul școlii izraelite, a explicat necesitatea operei de reconstrucție din Palestina la care trebuiau să participe și evreii din Dorohoi. Potrivit procesului-verbal de constituire, Comitetul executiv era compus din Bercu Solomon președinte, Haim Rapaport secretar, Gherșon Rosner casier, Herș Bertholt, Simon Cușmaru, vicepreședinte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Herzl - fondatorul sionismului sau Ch.N.Bialik - poet evreu. La 19 iunie 1933, prefectul județului, cu adresa nr.7711 comunică poliției că, a aprobat organizației Carmel sărbătorirea a 60 de ani de viață a poetului național Ch.N.Bialik în localul școlii izraelite. La 28 iunie 1934 cu adresa nr.9329 prefectul județului comunică șefului poliției că a aprobat organizației sioniste Carmel ca pe 1 iulie să se adune pe terenul Macaby pentru o procesiune, str.I.C.Brătianu, Sinagoga Mare, spre a oficia un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ani de la moartea lui Theodor Herzl și a poetului național N.Bialik. La 9 martie 1935 cu adresa nr.3038 prefectul comunică poliției că a aprobat președintelui organizației Carmel organizarea unui proces literar cu tema Tel Aviv în localul școlii izraelite pentru 10 martie 1935. În Dorohoi au venit personalități ai mișcării sioniste, care au ținut conferințe cu teme despre poporul evreu și despre situația din Palestina. Conferințele erau organizate de organizația Carmel, cu aprobarea prefectului județului. La 16 mai 1935
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
despre situația din Palestina. Conferințele erau organizate de organizația Carmel, cu aprobarea prefectului județului. La 16 mai 1935, cu adresa nr.6466 prefectura comunică poliției că a aprobat organizației Carmel, președinte M.Sigal să țină o întrunire în localul școlii izraelite la care participă Elmer din Cernăuți și un delegat din București pentru o conferință literară pe 19 mai 1935. Din referatul agentul de poliție, Romanescu Constantin, rezultă că au participat 150 de persoane și au vorbit Sigal Mendel președintele organizației
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizațiilor sioniste din Dorohoi erau aprobate de autoritățile locale, însă erau atent supravegheate de agenții de poliție, care apoi întocmeau note informative sau referate. Astfel, la 14 mai 1928, un raport al brigăzii speciale de siguranță precizează că în școala izraelito română a ținut o conferință Horia Carp despre însemnătatea pământului. La 4 martie 1931, un raport se spune despre întrunirea sionistă organizată de organizația sionistă Carmel, la care a vorbit Meirovici, despre viața și faptele lui Nahum Sokolov și Avram
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
H.leibovici s-au făcut alegeri pentru delegații la al 18-lea congres sionist, care urmează a se ține la 16 august 1933 la Praga. Au fost depuse 4 liste, președintele secției de votare a fost profesorul Cuperștein de la școala izraelito română, care a fost delegat de la centru. Au obținut 24 voturi sioniștii revizioniști, 23 radicalii, 45 Palestina muncitoare, 18 sioniștii centriști. Au votat cei care au plătit o taxă de 40 de lei. Atitudinea evreilor din Dorohoi față de evenimentele din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să se facă căminuri sioniste unde să se facă întruniri săptămânale pentru a discuta nevoile din punct de vedere național dând concurs pentru reclădirea Palestinei. Șeful brigăzii speciale de siguranță, Pamfil raportează prefecturii că în 21 mai 1929, la școala izraelită a fost o conferință ținută de A.Mibaschan, fost secretar al primăriei din Tel Aviv și acum director Keren Haysodului și a vorbit despre Probleme culturale în sionism. Au participat 300 de evrei din toate straturile. Participă și David Wald
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
timpurile vechi evreii au fost recunoscuți ca un popor cult și cu multă judecată. prin el D-zeu a trimis lumina și adevărul. La 10 iunie 1929 șeful brigăzii speciale de siguranță Pamfil raportează prefecturii despre mitingul sionist de la școala izraelită la care au participat Avram Segal sionist din oraș despre cauza sionistă, M.Segal din Chișinău arată efortul de refacere a statului evreu, dr.Manfred Reifer despre Palestina și poporul evreu, Pinsky supus englez laudă pe englezi care sprijină cauza
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
efortul de refacere a statului evreu, dr.Manfred Reifer despre Palestina și poporul evreu, Pinsky supus englez laudă pe englezi care sprijină cauza sionistă. La 26 mai 1930, șeful poliției, Tatomir M., raportează că pe 25 mai 1930 în școala izraelită a avut loc un miting la care au participat 400 de evrei. A vorbit Michel Landau, luptător sionist și dr.B.Karpin din Berlin, I.Zmoina de la Tel Aviv. Au vorbit despre Frământările evreimii, despre durerile evreilor pentru reclădirea țării, despre
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este mandatara acelei țări. Este nevoie de bani pentru reclădirea Palestinei și îndeplinirea idealului lor național. La 17 iunie 1933 șeful poliție raportează Inspectoratului regional de poliție Cernăuți cu adresa nr.10571 din 19 iunie 1933, că în sala comunității izraelite din Dorohoi a fost o întrunire , dare de seamă relativ la mișcarea sionistă din România, făcută de supusul englez Pinsky Samnay jurnalist și conferențiar și de către și de către Grigore Turconoschi trimiși de centrala Keren Haisod din București. S-a arătat situația
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sunt în perfectă armonie cu evreii din Palestina. La 28 aprilie 1934 s-a ținut în sala școlii izraelito-române din Dorohoi o întrunire sionistă la care au participat 300 de persoane. Întrunirea este sub președinția lui Jean Chisis, președintele comunității izraelite din localitate, care spune că niciodată nu a prezidat o întrunire sionistă, însă, văzând deschiderea politicii evreiești în chestiunea reconstruirii căminului evreu în Palestina s-a hotărât să activeze pentru a pune capăt neînțelegerilor dintre revizioniști și Palestina muncitoare, care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
10 decembrie 1939. Conflictul din cadrul Comunității evreilor din Dorohoi era departe de a se fi încheiat. Astfel, la 13 decembrie 1939, cu adresa cu nr.19023, Gh.Pamfil, șeful Poliției Dorohoi, răspunde adresei Prefecturii nr.1746/39 că alegerile Comunității izraelite din Dorohoi ce urmau să se facă în 10 decembrie 1939 au fost amânate din cauză că lista d-lui avocat Zalman nu era completă și s-a trimis dosarul la minister pentru a dispune. Conflictul din comunitate capătă amploare, ca urmare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Iar ele, care îl iubeau, l-au înțeles și au continuat să aibă relații bune cu el. La funeraliile lui don Calabria a fost și doctor Weiss Levi, rabinul Veronei, în numele comunității ebraice veroneze. În 1955, decenalul eliberării, Uniunea Comunităților Izraelite Italiene au voit să dea un pergament Institutului Don Calabria, cu dedicația: «Gli Ebrei d'Italia riconoscenti» [Evreii din Italia recunoscători]. Dar ceea ce impresionează cel mai mult este insistența pentru beatificarea și canonizarea lui don Giovanni Calabria, adresată sanctității sale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
bunele oficii pentru a ajunge la suveran și a-i sugera acest exercițiu teatral pentru exercitarea acestor prerogative. În acest sens cred că Eduard al VII-lea ar fi fost sedus, dar avea și legături strînse de prietenie cu mediile izraelite baronul Hirsch și familia Rotschild fapt care i-ar fi înfrînat poate cealaltă dorință. În orice caz, nu știu ca România să fi încercat această experiență pentru a-l pedepsi pe lordul primar de nerespectarea conveniențelor, dar nu-i mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
făcut carieră de-a lungul perioadei postbelice: just, politizare, actualizare. Prețul lor inițial conta foarte mult în economia destinelor. O dovedește și acest fragment extras dintr-un proces-verbal scris la 11 iunie 1949, la clasa a IV-a de la școala Izraelită de Fete din Bacău: „La idiș au citit foarte bine, au tradus de asemenea bine și au spus lozincile «Trăiască R.P.R.!», «Trăiască prietenia romîno-sovietică!» în această limbă. La istorie judecă just evenimentele și cauzele care au dat naștere fenomenelor istorice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
arestat imediat peste una sută de evrei. Din acest număr pe măsură ce plăteau sume variind între 10.000-20.000 lei de persoană, Poliția Bacău ar fi pus în libertate circa 50-60 evrei. Pentru a putea răscumpăra pe cei rămași arestați, comunitatea izraelită ar fi organizat o chetă, printre toți evreii din Bacău, în scopul de a strânge banii necesari. Și acești bani ar fi ajuns la aceiași destinație. b). Aceleași afaceri s'ar fi încheiat și cu ocazia luării ostatecilor și a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nu a putut fi identificat. 1721 Nu a putut fi identificat. 1722 Nu a putut fi identificat. 1723 Nu a putut fi identificată. 1724 Nu se publică. Se referă la memoriul Nr. 18/1946 din 12.02.1946 al Comunității Izraelite din Turda către Cercul Teritorial Turda. AMR, fond 5423-Marele Stat Major, Secția a 7-a Teritorială, dosar nr. 557, f. 151-153. 1725 Monitorul Oficial, partea I, nr. 164 din 14.07.1941. Decretul-Lege Nr. 2030 din 12.07.1941. Regulament
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 83/1999 , arătând că, prin actul de proprietate autentificat de Tribunalul Ilfov cu nr. 613/16.02.1871 și transcris cu nr. 120/1871 și Procesul-verbal al Comisiei pentru înființarea cărților funciare din București nr. 28.439/1940, Comunitatea Izraelită de Rit Spaniol din București a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului din Calea Dudești nr. 125, iar, în baza Decretului nr. 176/1948 , imobilul respectiv a fost trecut în mod abuziv în proprietatea statului. Astfel, Comisia specială de restituire
DECIZIE nr. 538 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 188/1999 privind unele măsuri în vederea transmiterii imobilului situat în Bucureşti, Bd. Unirii nr. 37 - Magazinul Junior - din patrimoniul Societăţii Comerciale "Bucureşti" - S.A. în domeniul privat al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274998_a_276327]
-
ortodox care se afla în jurisdicția Episcopiei Hotinului a Mitropoliei Bucovinei, 3 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 2 biserici lipovenești, 1 biserică armenească, 1 casă de rugăciune baptistă și 17 sinagogi) sau instituții de binefacere (Societatea poloneză de binefacere, Societatea izraelită de binefacere). Erau editate aici revista săptămânală “Glasul Hotinului”, revista lunară “Aurora” și “Buletinul județului Hotin”. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]