286 matches
-
Herzl - fondatorul sionismului sau Ch.N.Bialik - poet evreu. La 19 iunie 1933, prefectul județului, cu adresa nr.7711 comunică poliției că, a aprobat organizației Carmel sărbătorirea a 60 de ani de viață a poetului național Ch.N.Bialik în localul școlii izraelite. La 28 iunie 1934 cu adresa nr.9329 prefectul județului comunică șefului poliției că a aprobat organizației sioniste Carmel ca pe 1 iulie să se adune pe terenul Macaby pentru o procesiune, str.I.C.Brătianu, Sinagoga Mare, spre a oficia un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ani de la moartea lui Theodor Herzl și a poetului național N.Bialik. La 9 martie 1935 cu adresa nr.3038 prefectul comunică poliției că a aprobat președintelui organizației Carmel organizarea unui proces literar cu tema Tel Aviv în localul școlii izraelite pentru 10 martie 1935. În Dorohoi au venit personalități ai mișcării sioniste, care au ținut conferințe cu teme despre poporul evreu și despre situația din Palestina. Conferințele erau organizate de organizația Carmel, cu aprobarea prefectului județului. La 16 mai 1935
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
despre situația din Palestina. Conferințele erau organizate de organizația Carmel, cu aprobarea prefectului județului. La 16 mai 1935, cu adresa nr.6466 prefectura comunică poliției că a aprobat organizației Carmel, președinte M.Sigal să țină o întrunire în localul școlii izraelite la care participă Elmer din Cernăuți și un delegat din București pentru o conferință literară pe 19 mai 1935. Din referatul agentul de poliție, Romanescu Constantin, rezultă că au participat 150 de persoane și au vorbit Sigal Mendel președintele organizației
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizațiilor sioniste din Dorohoi erau aprobate de autoritățile locale, însă erau atent supravegheate de agenții de poliție, care apoi întocmeau note informative sau referate. Astfel, la 14 mai 1928, un raport al brigăzii speciale de siguranță precizează că în școala izraelito română a ținut o conferință Horia Carp despre însemnătatea pământului. La 4 martie 1931, un raport se spune despre întrunirea sionistă organizată de organizația sionistă Carmel, la care a vorbit Meirovici, despre viața și faptele lui Nahum Sokolov și Avram
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
H.leibovici s-au făcut alegeri pentru delegații la al 18-lea congres sionist, care urmează a se ține la 16 august 1933 la Praga. Au fost depuse 4 liste, președintele secției de votare a fost profesorul Cuperștein de la școala izraelito română, care a fost delegat de la centru. Au obținut 24 voturi sioniștii revizioniști, 23 radicalii, 45 Palestina muncitoare, 18 sioniștii centriști. Au votat cei care au plătit o taxă de 40 de lei. Atitudinea evreilor din Dorohoi față de evenimentele din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să se facă căminuri sioniste unde să se facă întruniri săptămânale pentru a discuta nevoile din punct de vedere național dând concurs pentru reclădirea Palestinei. Șeful brigăzii speciale de siguranță, Pamfil raportează prefecturii că în 21 mai 1929, la școala izraelită a fost o conferință ținută de A.Mibaschan, fost secretar al primăriei din Tel Aviv și acum director Keren Haysodului și a vorbit despre Probleme culturale în sionism. Au participat 300 de evrei din toate straturile. Participă și David Wald
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
timpurile vechi evreii au fost recunoscuți ca un popor cult și cu multă judecată. prin el D-zeu a trimis lumina și adevărul. La 10 iunie 1929 șeful brigăzii speciale de siguranță Pamfil raportează prefecturii despre mitingul sionist de la școala izraelită la care au participat Avram Segal sionist din oraș despre cauza sionistă, M.Segal din Chișinău arată efortul de refacere a statului evreu, dr.Manfred Reifer despre Palestina și poporul evreu, Pinsky supus englez laudă pe englezi care sprijină cauza
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
efortul de refacere a statului evreu, dr.Manfred Reifer despre Palestina și poporul evreu, Pinsky supus englez laudă pe englezi care sprijină cauza sionistă. La 26 mai 1930, șeful poliției, Tatomir M., raportează că pe 25 mai 1930 în școala izraelită a avut loc un miting la care au participat 400 de evrei. A vorbit Michel Landau, luptător sionist și dr.B.Karpin din Berlin, I.Zmoina de la Tel Aviv. Au vorbit despre Frământările evreimii, despre durerile evreilor pentru reclădirea țării, despre
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este mandatara acelei țări. Este nevoie de bani pentru reclădirea Palestinei și îndeplinirea idealului lor național. La 17 iunie 1933 șeful poliție raportează Inspectoratului regional de poliție Cernăuți cu adresa nr.10571 din 19 iunie 1933, că în sala comunității izraelite din Dorohoi a fost o întrunire , dare de seamă relativ la mișcarea sionistă din România, făcută de supusul englez Pinsky Samnay jurnalist și conferențiar și de către și de către Grigore Turconoschi trimiși de centrala Keren Haisod din București. S-a arătat situația
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sunt în perfectă armonie cu evreii din Palestina. La 28 aprilie 1934 s-a ținut în sala școlii izraelito-române din Dorohoi o întrunire sionistă la care au participat 300 de persoane. Întrunirea este sub președinția lui Jean Chisis, președintele comunității izraelite din localitate, care spune că niciodată nu a prezidat o întrunire sionistă, însă, văzând deschiderea politicii evreiești în chestiunea reconstruirii căminului evreu în Palestina s-a hotărât să activeze pentru a pune capăt neînțelegerilor dintre revizioniști și Palestina muncitoare, care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
10 decembrie 1939. Conflictul din cadrul Comunității evreilor din Dorohoi era departe de a se fi încheiat. Astfel, la 13 decembrie 1939, cu adresa cu nr.19023, Gh.Pamfil, șeful Poliției Dorohoi, răspunde adresei Prefecturii nr.1746/39 că alegerile Comunității izraelite din Dorohoi ce urmau să se facă în 10 decembrie 1939 au fost amânate din cauză că lista d-lui avocat Zalman nu era completă și s-a trimis dosarul la minister pentru a dispune. Conflictul din comunitate capătă amploare, ca urmare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
făcut carieră de-a lungul perioadei postbelice: just, politizare, actualizare. Prețul lor inițial conta foarte mult în economia destinelor. O dovedește și acest fragment extras dintr-un proces-verbal scris la 11 iunie 1949, la clasa a IV-a de la școala Izraelită de Fete din Bacău: „La idiș au citit foarte bine, au tradus de asemenea bine și au spus lozincile «Trăiască R.P.R.!», «Trăiască prietenia romîno-sovietică!» în această limbă. La istorie judecă just evenimentele și cauzele care au dat naștere fenomenelor istorice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bunele oficii pentru a ajunge la suveran și a-i sugera acest exercițiu teatral pentru exercitarea acestor prerogative. În acest sens cred că Eduard al VII-lea ar fi fost sedus, dar avea și legături strînse de prietenie cu mediile izraelite baronul Hirsch și familia Rotschild fapt care i-ar fi înfrînat poate cealaltă dorință. În orice caz, nu știu ca România să fi încercat această experiență pentru a-l pedepsi pe lordul primar de nerespectarea conveniențelor, dar nu-i mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Iar ele, care îl iubeau, l-au înțeles și au continuat să aibă relații bune cu el. La funeraliile lui don Calabria a fost și doctor Weiss Levi, rabinul Veronei, în numele comunității ebraice veroneze. În 1955, decenalul eliberării, Uniunea Comunităților Izraelite Italiene au voit să dea un pergament Institutului Don Calabria, cu dedicația: «Gli Ebrei d'Italia riconoscenti» [Evreii din Italia recunoscători]. Dar ceea ce impresionează cel mai mult este insistența pentru beatificarea și canonizarea lui don Giovanni Calabria, adresată sanctității sale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de cântăreți. În Huși activau mai multe instituții culturale: Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, care avea două cămine culturale, Liga Culturală, Casa Școalelor și a Culturii Poporului, Muzeul „Episcopul Iacob”, Asociația culturală a tineretului catolic „Luceafărul”, Asociația culturală a femeilor izraelite, Biblioteca Episcopiei, Biblioteca izraelită „Cultura”, Asociația sionistă „Carmen”, teatrul comunal, un cinematograf, biblioteci școlare și cinci societăți sportive. În circumscripția Școlii Nr. 3 băieți funcționau: Societatea culturală „Mihail Kogălniceanu”, Atelierul popular „Dimitrie Cantemir”. La Episcopie, din inițiativa episcopului Nifon Criveanu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
activau mai multe instituții culturale: Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, care avea două cămine culturale, Liga Culturală, Casa Școalelor și a Culturii Poporului, Muzeul „Episcopul Iacob”, Asociația culturală a tineretului catolic „Luceafărul”, Asociația culturală a femeilor izraelite, Biblioteca Episcopiei, Biblioteca izraelită „Cultura”, Asociația sionistă „Carmen”, teatrul comunal, un cinematograf, biblioteci școlare și cinci societăți sportive. În circumscripția Școlii Nr. 3 băieți funcționau: Societatea culturală „Mihail Kogălniceanu”, Atelierul popular „Dimitrie Cantemir”. La Episcopie, din inițiativa episcopului Nifon Criveanu s-a fondat și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Clasa de mijloc nu există la Iași, iar clasa muncitoare încă și mai puțin; dintr-o populație de șaptezeci de mii de suflete, spun statisticile, de o sută douăzeci de mii, spun oamenii bine informați, mai mult de jumătate este izraelită. Evreii și-au stabilit cartierul general în Moldova: Iașul este centrul acestuia; au acaparat toate profesiile, toate meseriile bănoase; sunt măcelari, brutari, băcani, negustori de vin, croitori, cizmari; totul le aparține, până și birjele. Principalul comerț este cel al banilor
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
annoepel@mcm. asso. fr, tel.: +33 1 45 44 72 30, fax: +33 1 45 44 11 85, www. mcm. asso. fr <http: //www. mcm. asso. fr>. din presa vremii acum... 100 ani „Instalarea solemnă a noului rabin al comunității izraelite din Lugoj a avut loc duminecă, după masă. Noul rabin, Dr. Lenkei... deja la Timișoara, a fost întâmpinat de o deputațiune a comunității izraelite din localitate“. (Drapelul din 21 februarie 1906). 75 ani „Cea de-a șaptea linie de tramvai
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
mcm. asso. fr>. din presa vremii acum... 100 ani „Instalarea solemnă a noului rabin al comunității izraelite din Lugoj a avut loc duminecă, după masă. Noul rabin, Dr. Lenkei... deja la Timișoara, a fost întâmpinat de o deputațiune a comunității izraelite din localitate“. (Drapelul din 21 februarie 1906). 75 ani „Cea de-a șaptea linie de tramvai. Sâmbătă dimineața, la ora 11, directorul Miclosi Cornel va inaugura cea de a șaptea linie de tramvai din Timișoara, care va circula între Piața
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
regele industriei românești. Datorită situației sale materiale, nunta industriașului-titanozaur a preocupat mai multe săptămâni în șir presa noastră. Pe lângă această calitate a mirelui, senzaționalul în acest eveniment a mai fost procurat și de faptul că d. Max Ausschnitt, de confesiune izraelită, după ce era să se însoare în Londra cu fiica unui maharadja, s-a îndrăgostit de dșoara Livia Pordea, fiica notarului public dr. Augustin Pordea din Cluj. În scurt timp a avut loc logodna, iar în 16 Decembrie, în vederea căsătoriei, marele
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
cu fiica unui maharadja, s-a îndrăgostit de dșoara Livia Pordea, fiica notarului public dr. Augustin Pordea din Cluj. În scurt timp a avut loc logodna, iar în 16 Decembrie, în vederea căsătoriei, marele industriaș s-a lepădat de religia sa izraelită, și obținând binecuvântarea episcopului Pacha a trecut la religia romano-catolică. Botezul s-a făcut în secret, totuși din anumite cercuri s-a putut afla despre el și se aștepta să se anunțe o nuntă cu un fast nemai întâlnit în
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
are demnitate și conștiință de sine însuși. Astfel de ex. în colțul de nord - vest al Transilvaniei ministrul unguresc a făcut mai multor ținuturi românești ceea ce n-ar fi îndrăznit a face niciunui trib de negri, desigur nu unei comunități izraelite măcar: le-a numit cu de-a sila și fără să întrebe pe nimenea un episcop care vrea să introducă leturghia latină în biserică și limba ungurească pe amvon. Acest episcop al Gherlei, deși atârnă în mod ierarhic de mitropolitul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin popoare mai tinere, era o întîmpinare ce i s-a spus ades, dar pe care n-a admis-o. Ales deputat în Camera revizionistă ca reprezentant al liberalilor moderați din Iași, Conta se distinse prin atitudinea sa în cestiunea izraelită. În adevăr, era un om îndestul de citit pentru a nu înțelege că aci era o cestiune de rasă, iar nu de religie și ca însușirile contractate în decurs de veacuri de către rasa veche a izraeliților făceau din admiterea ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin acea era nouă (liberală fără 'ndoială ) de care pomenește d. Aurelian. [2 octombrie 1882] [""GAZETA GENERALĂ" (PRONUMITĂ DE AUGSBURG)... "] "Gazeta generală" (pronumită de Augsburg), cunoscută pentru nepărtinirea ei, primește din Ungaria o dare de seamă mai lungă asupra "cestiunii izraelite" care merită a fi reprodusă, de vreme ce situația economică, astfel precum se descrie, prezintă multe analogii cu cea din Moldova. În orice caz, după atâtea denigrări repetate de Alianța izraelită și de presa apuseană, care-n mare parte e 'n mâni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
primește din Ungaria o dare de seamă mai lungă asupra "cestiunii izraelite" care merită a fi reprodusă, de vreme ce situația economică, astfel precum se descrie, prezintă multe analogii cu cea din Moldova. În orice caz, după atâtea denigrări repetate de Alianța izraelită și de presa apuseană, care-n mare parte e 'n mâni evreiești, începe a se face lumină și în această cestiune. Știm prea bine că există mulți publiciști pentru cari evenimentele din Ungaria vor fi o oroare, însă nu de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]