325 matches
-
a unui element etnic care-a contractat anume apucături economice ce nu ne convin, sub persecuțiile altor popoare. Dar totodată nici o minte serioasă nu poate pretinde ca poporul nostru, cel nevinovat în chestie, să poarte urmările nefaste ale persecuțiilor ce izraeliții au avut a le suferi de la alții. Alte popoare i-au oprit de la meșteșuguri, deci s-au dedat cu negoțul și, neajungând acesta, cu specula mai ales; de aci nu urmează că putem suporta un element prea numeros, a cărui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urmează că putem suporta un element prea numeros, a cărui ocupațiune de căpetenie să nu consiste în producțiune de valori intrinsece, ci în producerea de valori de loc și de timp numai, precum se numește, cam eufemistic, precupețirea și colportajul. Izraeliții în numărul în care sunt astăzi constituie o putere de a cărei acțiune cată neapărat să se țină seamă. A face să nu existe această putere nu stă în facultatea omului {EminescuOpXII 444} de stat, precum nu poate cineva desființa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi bosniac; lumea zice țigan), Serurie (vezi Kollekțiune de poezii neogrecești), Flevas, Dr. Sergiu, Arghiropol, Halfon, Culoglu, Schina, Perticari, Minovici, Papazu, Gr. Ventura, Dr. Severin (recte Bosnagi; nu știe romînește), C. Arion, Caramanlîu, Cavadia, C. C, Arion, Muntureanu (recte Goldenberg, izraelit, Vermont (recte {EminescuOpXII 500} Grunberg, izraelit), Ciurnea (recte Schwartz, izraelit), Sim. Mihălescu (recte Hagi-Ivat, bulgar), Hilel Manoach, D. Pandrav, Nacu, Economu, Dendrino, Pruncu (armean), Zenide, Crătunescu, Vlădescu, Djuvara, Pilidi. Balasan (armean), Ractivanu, Eraclidi, Calerghi, Lazardi, Mavrius, Enciulescu (bulgar; nu știe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vezi Kollekțiune de poezii neogrecești), Flevas, Dr. Sergiu, Arghiropol, Halfon, Culoglu, Schina, Perticari, Minovici, Papazu, Gr. Ventura, Dr. Severin (recte Bosnagi; nu știe romînește), C. Arion, Caramanlîu, Cavadia, C. C, Arion, Muntureanu (recte Goldenberg, izraelit, Vermont (recte {EminescuOpXII 500} Grunberg, izraelit), Ciurnea (recte Schwartz, izraelit), Sim. Mihălescu (recte Hagi-Ivat, bulgar), Hilel Manoach, D. Pandrav, Nacu, Economu, Dendrino, Pruncu (armean), Zenide, Crătunescu, Vlădescu, Djuvara, Pilidi. Balasan (armean), Ractivanu, Eraclidi, Calerghi, Lazardi, Mavrius, Enciulescu (bulgar; nu știe romînește), Zaharidi, Dancovici, Pencu, Staicovici, Radovici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neogrecești), Flevas, Dr. Sergiu, Arghiropol, Halfon, Culoglu, Schina, Perticari, Minovici, Papazu, Gr. Ventura, Dr. Severin (recte Bosnagi; nu știe romînește), C. Arion, Caramanlîu, Cavadia, C. C, Arion, Muntureanu (recte Goldenberg, izraelit, Vermont (recte {EminescuOpXII 500} Grunberg, izraelit), Ciurnea (recte Schwartz, izraelit), Sim. Mihălescu (recte Hagi-Ivat, bulgar), Hilel Manoach, D. Pandrav, Nacu, Economu, Dendrino, Pruncu (armean), Zenide, Crătunescu, Vlădescu, Djuvara, Pilidi. Balasan (armean), Ractivanu, Eraclidi, Calerghi, Lazardi, Mavrius, Enciulescu (bulgar; nu știe romînește), Zaharidi, Dancovici, Pencu, Staicovici, Radovici. Nume de proveniență obscură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
onor. președinte că, după Constituțiune, legi financiare urmează a trece mai întîi prin Cameră. Se curmă orice discuțiune, se coboară raportorul de la tribună și, ca epilog mai vesel al ședinței, se procede la votarea a o sumă de indigenate de izraeliți. Să sperăm că și aceste probe de corectitudine, ca și multe altele de sub acest regim liberal, vor rămânea între noi, în familie, ca o mică fotografie necomunicabilă de procederi intime a parlamentarismului împănat cu recompense reversibile. [ 5 aprilie 1880] ABDICAREA
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prefect la Iași nu credem ca să ne lumineze mult asupra valorii sale. Din postul de prefect a fost depărtat din cauza generalei nemulțumiri ce au produs-o inepția administrației sale. Un alt merit e c-a încercat de-a organiza pe izraeliții din Iași în partid roșu, ceea ce nu i-a succes pîn-acuma; c-un cuvânt, o nulitate absolută, bună cel mult de subcomisar de poliție sau de ajutor de subprefectură, nicidecum însă de ministru al învățăturelor publice. D. Slăniceanu e să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la putere a liberalilor, orizonul a-nceput a se-ntuneca. D. Gladstone se distinge printr-un fel de zel religios, prin patimă în politică. Cunoscător al ebraicei și al Talmudului, era un timp în care, cu texte ebraice, combătea emanciparea izraeliților din Anglia. Cu aceeași patimă reprezintă azi principiul că Peninsula Balcanică nu este a nimărui altuia decât a popoarelor de pe ea, că amestecul sau înaintarea Austro-Ungariei mai cu seamă trebuie împiedecată, că, în fine, domnia turcească trebuie să înceteze în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a fi supus sancțiunii domnești un act prin care "s-a-nfipt cuțitul până-n mâner în pântecele României; iar corpul ei, palpitând încă, a fost îmbrîncit la picioarele contelui Andrassy"; un act, în fine, pentru care "toți românii creștini, și chiar izraeliții pământeni, au trebuit să-mbrace veșminte de doliu și să zică: Contele Andrassy este Domn, suveran absolut al robitei Romînii! ". [ 27 septembrie 1880] [""ROMÎNUL", DUPĂ CE PARAFRAZEAZĂ... "] "Romînul", după ce parafrazează pentru a suta oară cu vorbe de dacă rolul ce-l
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Anglia dispozițiile sunt exact aceleași ca și la noi. O reuniune a camerei de comerț din Bradford a votat în unanimitate rezoluția următoare: Lord Derby este invitat a nu semna nici un tractat cu România prin care supuși britanici de rit izraelit ar putea fi espuși la restricțiuni sau incapacități oarecare. Să fie d-lor sănătoși, dar noi știm foarte bine ce voiesc. Evreul din Franța, Anglia și Italia nu dorește drepturi civile pentru sine, ci mediat pentru confrații din Rusia și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mod, nici prin Austria, nici prin Rusia, nici prin Anglia. Orice proiect al unei ocupații străine îl va privi ca o declarație de război. [5 decembrie 1876] IARĂȘI EVREII ["TIMPUL" REPRODUCE... "] Timpul" reproduce după "Independance belge " următoarele: Alianța universală a izraeliților s-a unit de curând cu ideea unei conferințe de izraeliți a căria inițiativă o luase nu de mult Anglo-Jewish Association. Această conferință, la care trebuie să ia parte delegații tuturor asociațiunilor izraelite din Europa, are de scop de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
proiect al unei ocupații străine îl va privi ca o declarație de război. [5 decembrie 1876] IARĂȘI EVREII ["TIMPUL" REPRODUCE... "] Timpul" reproduce după "Independance belge " următoarele: Alianța universală a izraeliților s-a unit de curând cu ideea unei conferințe de izraeliți a căria inițiativă o luase nu de mult Anglo-Jewish Association. Această conferință, la care trebuie să ia parte delegații tuturor asociațiunilor izraelite din Europa, are de scop de a asigura ovreilor din Turcia drepturile ce se propune a se acorda
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d. Ionescu arată pe larg dificultățile ce a întîmpinat guvernul ca să încheie convențiuni comerciale cu Anglia, Franția și Italia, pe de o parte pentru că timpul era prea scurt, iar pe de altă parte pentru că acele puteri insistau a se acorda izraeliților din țară drepturi politice; că, neînțelegerea fiind gravă între părțile contractante, iar tariful autonom și general al vămii trebuind să se aplice fără întîrziere pentru statele cari nu încheiaseră convențiuni separate cu țara noastră, acele puteri au fost nevoite a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
l. c. s-a hotărât a se da d-lui primar putere discreționară în privirea aceasta. Între măsurile cele mai cu efect s-au considerat introducerea guilotinei în locul tăierei de pân - acuma - aceasta pentru a înlătura scumpirea prin tăierile rituale ale izraeliților - și apoi reintroducerea aiarului, adică fixarea unor prețuri anumite pentru carne, în proporție dreaptă cu prețul vitelor. Tot aiarul se va introduce la caz de trebuință și pentru pîne. La hoteluri se vor pune tarife cu prețuri fixe. Aceste drepturi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
major Avrămescu și soldatul pompier șapira; dintre soldații ruși unul ș-au fript mâinile ș-au fost transportat la spital. Magazia de fierării era asigurată, celelalte dugheni nu. Pagubele sunt foarte însemnate și în flăcări au murit și doi copii izraeliți. Incendiul s-au iscat se zice prin spargerea unei lampe cu petrol. [27 mai 1877] SINUCIDERE De mai multe luni petrecea în Iași un barbat tânăr și interesant, anume Petru Kuzminski, despre a cărui antecedenții aventuroase fiecine știa să spună
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ele se formează dezvoltându-se din societăți mult mai largi și mai simple. 35 Richard I. Aaron, John Locke, Oxford University Press, Londra, 1937, p. 278. 36 "Dintre regii evreilor, câți au fost aceia care nu i-au împins pe izraeliții ce-i urmau orbește la idolatrie, iar prin aceasta la pierzanie?". John Locke, "Scrisoare despre toleranță", în Al doilea tratat despre cârmuire. Scrisoare despre toleranță, de John Locke, pp. 207-260, traducere de Silviu Culea, Editura Nemira, București, 1999, p. 231
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Mestecăniș iar papa românul care a coborît goral de munte carpatic, a venit la București și l-a îmbrățișat pe patriarh, cărare cu fete, le duc vacile la vale, malul căzînd în Bistrița, piramidă de minereu Exploatarea Iacobeni, urbanizarea adiacentă, izraeliții închid cercul în punctul naționalism, biserică universală pe triburi Mesia, Revizia de vagoane Vatra Dornei pe lîngă perechea de roți de osie idol profesional, în oraș clădirile aspiratoare turistice, Grupul școlar "Țara de Sus" școală postliceală, în margine mînă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au dovedit a fi doar „făgăduieli iluzorii” <endnote id="(125, pp. 51-54)"/>. Chiar și după unirea Moldovei cu Țara Românească (1859), când unii pașoptiști au ajuns la putere, emanciparea politică a evreilor a rămas un deziderat. Referindu-se la „drepturile izraeliților români”, domnitorul Alexandru Ioan Cuza declara următoarele În 1864 : „Am voit să le dau [evreilor] totul, Însă nu s-a putut. Veți avea o emancipare graduală. Pretutindeni unde am fost, v-am iubit și nu am făcut nici o deosebire de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toată lumea. A domnit aici o toleranță religioasă cât se poate de largă și nemărginită, traiul a fost patriarhal, toate trebuințele vieței ieftine ca nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit În țară lipovenii, bulgarii, grecii, ungurii și izraeliții, mai cu seamă după revoluțiunea din 1848. Astăzi lucrurile s-au schimbat. [...] Egoismul sub numele de apărare națională a inspirat multe res- tricțiuni, Încât străinii nu mai privesc România ca pe o țară unde pot să găsească fericire și un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
valorifice surplusul de grâne mult mai profitabil, pe moșiile lor, În velnițele administrate de evrei sau de alți străini. Din acest motiv, În seco lele XVIII-XIX, boierii și mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a le arenda acestora velnițele (povernele) și cârciumile care funcționau pe moșiile lor. Rachiul era, chipurile, făcut din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajuns până acolo Încât abia este o ocupațiune În care evreii să nu fie Împiedicați prin fel de fel de restricțiuni”. Exasperat de ceea ce el numea „parazitismul” și „improductivitatea” evreilor, Mihai Eminescu s-a declarat de acord cu soluția „agricolizării izraeliților”. Într-un editorial semnat În ziarul Timpul (nr. 234, 24 octombrie 1881), Eminescu considera că „propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi În adevăr bună și admisibilă”. Poetul avea multe dubii că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el numea „parazitismul” și „improductivitatea” evreilor, Mihai Eminescu s-a declarat de acord cu soluția „agricolizării izraeliților”. Într-un editorial semnat În ziarul Timpul (nr. 234, 24 octombrie 1881), Eminescu considera că „propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi În adevăr bună și admisibilă”. Poetul avea multe dubii că evreii vor accepta această soluție, dar și unele speranțe : „Nu credem că evreii se vor agricoliza, În afară de unele excepții. Deprinderi contractate În curs de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Această disociere a migrat din zona culturii populare În cea a culturii politice. A folosit-o și Mihai Eminescu (izraelitul bun versus jidanul rău) În publicistica sa socio-politică din anii ’70 ai secolului al XIX-lea <endnote id="(285, p. 142)"/>. În 1879, el a preluat for mularea unui publicist francez : „De mult timp, cei care cunosc fondul lucrurilor au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX-lea <endnote id="(285, p. 142)"/>. În 1879, el a preluat for mularea unui publicist francez : „De mult timp, cei care cunosc fondul lucrurilor au stabilit două categorii bine deosebite [de evrei]”. Pe de o parte, ar fi „izraeliții” - un număr mic de evrei „inteligenți, instruiți, cari să se fi așezat În țara noastră [= România] de mult, ocupându-se statornic și onest de o meserie oarecare” și care, cu toate că nu sunt patrioți, ar putea primi cetățenia română, „pentru satisfacerea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alături de spitalele Spiridoniei a rămas, în realitate, în umbra acestora. Medicii care au ocupat posturi la Golia au folosit deseori situația ca un provizorat, după cum rezultă din frecventele lor cereri de transferare la spitalele de boli somatice (Sf. Spiridon, Pașcanu, Izraelit), preferând chiar, față de postul de la acest Ospiciu, unele spitale îndepărtate, de târguri provinciile. Istoricul acestui ospiciu, ca și al unității similare de la Neamț, cuprinde două perioade distincte. Cea dintâi, începând din secolul al XV-lea, poate fi reconstituită numai cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]