323 matches
-
el numea „parazitismul” și „improductivitatea” evreilor, Mihai Eminescu s-a declarat de acord cu soluția „agricolizării izraeliților”. Într-un editorial semnat În ziarul Timpul (nr. 234, 24 octombrie 1881), Eminescu considera că „propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi În adevăr bună și admisibilă”. Poetul avea multe dubii că evreii vor accepta această soluție, dar și unele speranțe : „Nu credem că evreii se vor agricoliza, În afară de unele excepții. Deprinderi contractate În curs de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Această disociere a migrat din zona culturii populare În cea a culturii politice. A folosit-o și Mihai Eminescu (izraelitul bun versus jidanul rău) În publicistica sa socio-politică din anii ’70 ai secolului al XIX-lea <endnote id="(285, p. 142)"/>. În 1879, el a preluat for mularea unui publicist francez : „De mult timp, cei care cunosc fondul lucrurilor au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX-lea <endnote id="(285, p. 142)"/>. În 1879, el a preluat for mularea unui publicist francez : „De mult timp, cei care cunosc fondul lucrurilor au stabilit două categorii bine deosebite [de evrei]”. Pe de o parte, ar fi „izraeliții” - un număr mic de evrei „inteligenți, instruiți, cari să se fi așezat În țara noastră [= România] de mult, ocupându-se statornic și onest de o meserie oarecare” și care, cu toate că nu sunt patrioți, ar putea primi cetățenia română, „pentru satisfacerea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bercovici vicepreședinți, Saniel Kantar casier, Aron Pomârleanu, H.I.Leibovici, L.Rapaport, Zisu lerner, H.Salzberg, Iosub Malcaș membri. Instituțiile comunității au fost înființate în primii ani ai perioadei interbelice. Cele mai importante au fost: școala izraelito-română, grădina de copii, spitalul izraelit, azilul de bătrâni, Baia comunității. La 15 iunie 1909 „s-a pus piatra fundamentală la primul local de școală izraelitoromână pentru băieți și fete”. Directorul școlii era profesorul Mayer Herșcovici, iar printre cadrele didactice se numărau: Clara și Estera Marcus
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
luat inițiativa înființării unei grădinițe evreiești. Din comitet făceau parte Rebeca Pomârleanu, Sonia Wald, Fany Herșcovici. Directoarea grădiniței a fost Fany Cărbunaru Rantzen. Fondurile necesare funcționării grădiniței proveneau din colecte sau din organizarea unor ceaiuri dansante și serbări 5. Spitalul izraelit a luat ființă la 26 martie 1920, fiind condus de dr.Aizic Schleicher 6, iar Baia Comunității a fost construită în anul 1921. Oameni respectați în comunitate erau rabinii: Rafael Drimer, Dudl Șoihăt, Pincas Waserman și Marilus Meier. Comunitatea ca
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
agent special cl.IV cu 4 clase primare, Petrică Constantin agent cu patru clase primare, Huțanu Toader agent cu 4 clase primare. Șeful brigăzii de siguranță era Gh.Pamfil. În ceea ce privește organizarea sanitară, puținele informații, pun în evidență existența unui spital izraelit la Dorohoi și doar un dispensar la Rădăuți. Mai funcționa Serviciul sanitar al județului și servicii sanitare ale celor 5 orașelor; personalul medical în orașul Dorohoi era foarte redus, cuprindea: 1 medic, 3 agenți sanitari, 6 moașe, 3 infirmieri, în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dorohoi. Avocați în Dorohoi erau: Dumitru Adam, Marcel Adam, Mihai Vasiliu, Florescu Gheorghe, Ștefan Scriban, Gheorghe Iacobovici, Gh.Botez, Victor Dimitriu, iar avocați evrei: Carol segal, I.Abramovici, Solomon Zalman. Medici în orașul Dorohoi erau: dr.Șleicher Aizic șeful spitalului izraelit, dr.Valerian petrovici medic profesor liceu, dr.Neculai Sandovici medic circa Corlăteni, dr.Tache Ceapara medic CFR, dr.Isac Axler medic oficiu asigurări, dr.Segal Mendel medic spital izraelit, medici particulari erau: Cohn Solomon, Leizer Leizerovici, Mendel pomârleanu, Cezar Segal
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Zalman. Medici în orașul Dorohoi erau: dr.Șleicher Aizic șeful spitalului izraelit, dr.Valerian petrovici medic profesor liceu, dr.Neculai Sandovici medic circa Corlăteni, dr.Tache Ceapara medic CFR, dr.Isac Axler medic oficiu asigurări, dr.Segal Mendel medic spital izraelit, medici particulari erau: Cohn Solomon, Leizer Leizerovici, Mendel pomârleanu, Cezar Segal, David Binder.Dentiști: Ștefan Nerescu. Farmaciști: Gh.Timuș, Roșu Herșcu cu farmacia Naționala, Haifler Solomon Salvarea, H.Herșcovici Tămăduirea; Adolf Rotenberg care avea în administrare Baia comunității comunității evreiești
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
aducă echilibru în comunitate, să asigure funcționarea instituțiilor în folosul evreilor din oraș. În mai 1939, președintele comunității, avocat Solomon Zalman, la cererea prefectului, trimite un Memoriu privind activitatea instituțiilor întreținute de comunitate. Potrivit acestui Memoriu, instituțiile comunității erau: spitalul izraelit, care funcționa din anul 1921, util pentru oraș pentru că pacienții sunt căutați indiferent de religie, din oraș și din județ. Asistența medicală pentru cei nevoiași nu a încetat chiar dacă, „spitalul nu are nici o subvenție și necesită mari cheltuieli. Azilul comunității
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
socială mai distinctă ca funcționai publici superiori, proprietari și liber profesioniști. În tabloul pe care prefectul județului Col.Em.Procopiescu îl trimite, figurau și evreii, de exemplu, avocați: Carol Segal I.Abramovici, Solomon Zalman; medici: dr.Sleicher Aizic șeful spitalului izraelit, medic Oficiu asigurări era dr.Isac Axler, medic spital izraelit Segal Mendel, dr.Cohn Solomon, dr.Leizer Leizerovici; medici particulari Mendel Pomârleanu, în str.C.Silva, Cezar Segal în str.Gh.Mârzescu, David Binder; farmaciști: Roșu Herșcu „Naționala”, Haifler Solomon cu „Salvarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
profesioniști. În tabloul pe care prefectul județului Col.Em.Procopiescu îl trimite, figurau și evreii, de exemplu, avocați: Carol Segal I.Abramovici, Solomon Zalman; medici: dr.Sleicher Aizic șeful spitalului izraelit, medic Oficiu asigurări era dr.Isac Axler, medic spital izraelit Segal Mendel, dr.Cohn Solomon, dr.Leizer Leizerovici; medici particulari Mendel Pomârleanu, în str.C.Silva, Cezar Segal în str.Gh.Mârzescu, David Binder; farmaciști: Roșu Herșcu „Naționala”, Haifler Solomon cu „Salvarea”, H.Herșcovici cu „Tămăduirea”. La Baia comunității era administrator Adolf
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În consecință, agenți de poliție cercetează motivul absentării celor 31 de evrei din data de 19 mai de la munca obligatorie, de la moara comercială. În raportul lor către comandantul Garnizoanei precizează că un evreu a decedat, trei erau internați în spitalul izraelit, șase au fost găsiți bolnavi în pat, iar 12 evrei erau plecați la muncă în detașamente, iar cei doi tinichigii sunt la camera de agricultură, de restul nu știe nici comunitatea nimic. Garnizoana Dorohoi a considerat că cei doi tinichigii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
al școlii pe o suprafață de 20649 mp; azilul de bătrâni din str. Petru Rareș nr.26, suprafață clădită de 284 mp; grădina de copii din str.Petru Rareș nr.26 cu o suprafață clădită de 320,09 mp; spitalul izraelit din str.Spiru Haret nr.98 cu o suprafață teren clădit 248,32 mp și teren neclădit 1788mp887. Comunitatea evreilor mai deținea un număr de șase imobile, cu drept de proprietate prin testament, sau drept de proprietate prin act de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost generate de conflictele dintre membri de conducere ai comunității. Între anii 1938 și 1940, un conflict de durată se manifestă în cadrul conducerii comunității, având la bază interesele diferitelor grupuri de evrei pentru gestionarea azilului de bătrâni și a spitalului izraelit. Din acest punct de vedere, constatarea noastră a fost că reprezentanții autotăților locale și centrale au depus eforturi considerabile pentru a stinge conflictul și pentru a asigura comunității o conducere eficientă pentru gestionarea propriilor instituții. De asemenea, în perioada anilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care s-a făcut pogromul de la Dorohoi în 1 iulie 1940, care s-a soldat cu 156 victime. În acea zi am fost delegat de comunitate să iau parte la înmormântarea unui soldat evreu care s-a făcut în cimitirul izraelit și ceremonialul cuvenit așa cum s-a stabilit în programul stabilit de comunitate. După înmormântarea soldatului, eu și 35 de persoane am fost împresurați de un pluton de soldați în retragere sub comanda unui locotenent și scoși din casa mortuară pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de persoane am fost împresurați de un pluton de soldați în retragere sub comanda unui locotenent și scoși din casa mortuară pentru a ne executa. În acest scop am fost încadrați între arme și duși la marginea drumului din apropierea cimitirului izraelit pentru efectuarea execuției. Am fost toți înșiruiți într-un șanț și cu toții așteptam moartea, viața noastră fiind doar în mâna locotenentului care trebuia să dea ordin pentru descărcarea armelor. În timp ce soldații încărcau armele pentru execuții eu am sărit șanțul fugind
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În acest sens, îi povesteam domnului Brătianu, pentru a-l convinge și mai bine, o anecdotă referitoare la România. În 1902, Londra își alegea ca lord primar pe sir Marcus Samuel, șef al unei case reputate de instrumente optice și izraelit. Acest personaj, dînd banchetul ritual la Guildhall 195, a crezut de cuviință să dea publicității un comunicat prin care spunea că nu-l va invita pe ministrul României, întrucît reprezenta o țară barbară, unde evreii erau persecutați. A urmat o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de ani ca națiune liberă, polonezii își considerau statul ca o mare putere, aflat pe același picior cu Marea Britanie, Franța și Italia, închizînd ochii asupra unor slăbiciuni grave de structură ucraineni agitați de accese de autonomie, adesea provocate de Moscova, izraeliți ce pretindeau că reprezintă în parlamentul polonez o națiune evreiască se înălțau pe soclul celor 30 de milioane de locuitori pentru a arunca de sus o privire mai degrabă disprețuitoare statelor vecine, fie că era vorba de Cehoslovacia, cu care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
societății românești după cucerirea independenței de stat 4.2 Conținuturi: - Constituirea și consolidarea statului român modern, 1859-1881; principalele instituții (monarhie, parlament, guvern) - Statul - agent al modernizării, până Ia primul război mondial - Românii din afara granițelor *Studiu de caz (la alegere): Statutul izraeliților, înainte și după Congresul de la Berlin; Spiru Haret și modernizarea învățământului românesc 5. Unitate și diversitate în România Mare 5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - Marea Unire, România Mare, stat național unitar - unificare administrativă, egalitate politică, reformele legislative
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
românești după cucerirea independenței de stat 4.2 Conținuturi: - Constituirea și consolidarea statului român modern, 1859-1881; principalele instituții (monarhie, parlament, guvern) - Statul - agent al modernizării, până Ia primul război mondial - Românii din afară granițelor *Studiu de caz (la alegere): Statutul izraeliților, înainte și după Congresul de la Berlin; Spiru Haret și modernizarea învățământului românesc 5. Unitate și diversitate în România Mare 5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - Marea Unire, România Mare, stat național unitar - unificare administrativă, egalitate politică, reformele legislative
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Borzova acelui an avea 58 case, 60 locuințe, 269 locuitori (261 români, 7 evrei, 1 armean); erau 129 bărbați (76 necăsătoriți, 53 căsătoriți, 7 văduvi) și 132 femei(70 necăsătorite, 53 căsătorite, 10 văduve). După religie, 260 erau greco-catolici, 7 izraeliți și 1 de altă religie 1865: Borz᾽a avea 300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
53 căsătoriți, 7 văduvi) și 132 femei(70 necăsătorite, 53 căsătorite, 10 văduve). După religie, 260 erau greco-catolici, 7 izraeliți și 1 de altă religie 1865: Borz᾽a avea 300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
Curte".( Petri Mor , Szilagy varmegye monographiaja) 1896: Borz᾽a, Borzova-332 locuitori (pag. 110) 1900: 75 case, 363 locuitori (357 români, 2 unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre locuitori erau greco-catolici, 3 erau ortodocși și 3 izraeliți 1906: Borzova-363 locuitori (pag. 112) 1910: 80 case, 409 locuitori (393 români, 7 unguri, 3 evrei, 6 alte naționalități); 399 greco-catolici, 2 ortodocși, 1 romano-catolic, 4 reformați, 3 izraeliți 1911: Borzova-409 locuitori (pag. 94) Următoarele date sunt preluate din recensămintele
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]