290 matches
-
larg a trăi deprins fiind, de năcaz, în curândă vreme în melianholie, din melianholie în buhăbie, din buhăbie în slăbiciune, din slăbiciune în boală și, în sfârșitul tuturor, din boală în moarte va cădea, și așé, de tot numele din izvodul vieții i să va ștérge. Iară amintrilea, bine să știți că, până Inorogul viață are, viața noastră scurtă și acéia cu prepus și în toate ceasurile cu groază decât moartea mai rea ieste (că o dată a muri, datoriia firii, iară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încă mare grămadă de ură asupra ș-au grămădit (că mare scârșnetul roatelor astupa voroava cărăușilor) și în loc ce mulțumită pentru dezvălirea adevărului i s-ar fi cădzut, nu numai din țară-și s-au izgonit, ce încă și din izvodul neamului său s-au lipsit, și aceasta nu dintr-altă pricină, precum mi să pare, au purces, fără numai din véchea și rânceda pizmăluire"7. El are, deci, îndrăzneala de a acuza de fățărnicie o hotărâre care liniștea apele agitate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ce Vidra, pentru pricinele carile s-au pomenit, cu sfatul tuturor s-au ales ca din tabla amânduror monarhiilor să să radză, așé și numele Strutocamilei, precum dintr-a în patru picioare îmblătoarelor, așé dintr-a cu aripi zburătoarelor dihănii izvod să să șteargă, dintr-a celor de pre stihiia pământului izvod să să șteargă, dzic, căci péne are și să oaă, iară dintr-a celor din stihiia văzduhului, căci nu zburătoare, ce pedestră ieste. Iară amintrilea, de va cineva împotriva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
s-au ales ca din tabla amânduror monarhiilor să să radză, așé și numele Strutocamilei, precum dintr-a în patru picioare îmblătoarelor, așé dintr-a cu aripi zburătoarelor dihănii izvod să să șteargă, dintr-a celor de pre stihiia pământului izvod să să șteargă, dzic, căci péne are și să oaă, iară dintr-a celor din stihiia văzduhului, căci nu zburătoare, ce pedestră ieste. Iară amintrilea, de va cineva împotriva firii și în pizma adevărului socoti (căci voia slobodă obiciuită ieste
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
hrana asigurată. Vorbind despre regimul fiscal în fostele județe Fălciu, Tutova și Vaslui, ca și despre fiscalitatea din Moldova, la începuturile ei, nu putem decât să reamintim ceea ce spunea profesorul Gh. Ghibănescu în prefața volumului său VI la „Surete și izvoade", unde, ca o concluzie, ne dă să înțelegem că în legătură cu aceasta, precum și cu altele, nu prea știm exact cum stăteau lucrurile, deoarece nu prea avem date directe. Totuși, ocupându-ne de trecutul fiscal, el ne încredințează că „cel mai însemnat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca și Dorohoiul; Târgul Frumos stă în cumpănă cu Iașii; Adjudul și Trotușul cu Bacăul; Fălciul cu Hușii; Neamțul spune mai mult ca Piatra, iar Baia și Siretul cuprind în ele primele pagini ale viețuirii noastre de stat" (Surete și izvoade). După ce sub Ștefan cel Mare s-a realizat Cetatea și Târgul Vasluiului, cu ocolul domnesc, mai târziu, pe măsura întăririi boierimii, ocoalele domnești au devenit moșie pentru danii și miluire a slujbașilor cu ascensiune la treptele boierești. Domnul și boierii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul emis în anul 1404 (Surete și izvoade, Gh. Ghibănescu, vol.II, p.197) de același domnitor: „Iar la aceasta este credința mea mai sus scrisul Ion Alexandru Voievod și credința fratelui meu Bogdan și credința lui Dragoș Staroste și credința lui Mihail Nevolnicul și credința lui Andriaș
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
privighetori numiți de domni, pe o perioadă de trei ani, aleși de vorniceii satelor dintre boiernașii și mazilii locali. Ei primeau o leafă și aveau sarcina să asigure strângerea dărilor și să apere sătenii de neplăceri. Aflăm din „Surete și izvoade" (vol. XXV, p. 265-268), că în 4 noiembrie 1848 N. Râșcanu, spătar și ispravnic de Vaslui, poruncește privighetorului ocolului Mijlocu că, „deoarece pe Andrei Kogălniceanu l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are a-l mai supăra cu alte havalele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trăia Popa Iuga, fiind popă domnesc, vestitul Popa Iuga, și Domnul zice în acest sens: „și în veci, ci să asculte de noi și alți judecători să nu aibă". Într-un alt document și mai lămuritor, aflat în Surete și Izvoade, vol. V, p. 113, din anul 6945 iunie 30 (1437), tot de la Ilie Vodă, acesta întărește slugii sale Teodor Povărteanul satul Juleștii, în jos de Hârlău, ținând ca, „orice daraveri ar urma, să fie judecate de organele judecătorești din Hârlău
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și cei de la satele al doilea, câte 3 lei, și cei de la satele cele mai mici câte 2 lei, însă banii să se dea de două ori pe an adică: jumătate la Sf. Gheorghe și jumătate la Sf. Dumitru, după izvoadele ce se vor face de vistierie cu pecetea Domniei mele de stările fiște căror vornici cu banii ce vor fi să dea."( Uricarul,vol.V,lll, p.8). Adunați la umbra unui copac, în zilele de sărbătoare, la sfârșitul slujbei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
așa a fost - spune Evenimentul. În cartea lui Evstrate Dabija din 7170 Iași 23 (1662) se scrie de însuși Vodă cu mâna lui acestea: „să lăsați în pace poslușnicii, că odată aceste cărți le veți purta în frunte" (Surete și izvoade, VII, p. 110). Ducându-ne însă cu mintea la vremurile mai de mult, când asemenea pedepse se dădeau des, căci dese erau abuzurile la care se lăsau a fi ademeniți vechii slujitori, negreșit că țara a avut prilejul să vadă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de bir să fie „numai pentru treaba mezilului (poștă)" cu „cheltuiala și caii lor", poruncea ispravnicului de ținut ca numai „acei 50 de oameni ce s-au socotit ca să fie pentru treaba mezilului, să fie scoși din bir, trimițând și izvod anume de numele lor la vistierie, iscălit și de Dumneata ca să se știe care sunt de treaba mezilului"... Restul târgoveților, milostivindu-se Domnul, rămâneau. „să poată trăi la acel loc" în „odihnă și liniște". Serviciul de poștă există de când există
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În Cursești au funcționat ca învățători personalități precum scriitorul Ioan Adam, Constantin Tănase și Vasile Mitru. În Cursești Vale s-au născut scriitorii Constantin Hușanu (1929) și Ioan Mititelu ("Ioan Petrilă")(1947) precum și regizorul Bogdan Hușanu. Gh. Ghibănescu - Surete și izvoade - <br>Dan Ravaru - Cartea I a Racovei - <br>Ioan Mititelu, Constantin Hușanu - Cursești, neamul petrileștilor -
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
decât în amintirile celor mai vârstnici, pe atunci tineri entuziaști.Cinematograful nu mai funcționează încă din anii '90 ai sec.XX dar, tinerii care au mai rămas mai păstrează tradițiile de Crăciun și Anul Nou. -DJAS Vaslui; Proistoșiile Eparhiei Hușilor; Izvoadele preotului C.I. Manoilescu(arhiva autorului acestui material);Direcția Jud.de Statistică Vaslui;Bârte Valerica:"Caracterizarea fizico-geografică a teritoriului comunei Ștefan cel Mare"(manuscris),1992; Arhiva primăriei com.Ștefan cel Mare.
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
valoarea istorică a acestor locuri. În această zonă găsim cele mai vechi așezări răzeșești în care a existat o intensă viață boierească ce a dat țării două familii domnitoare: Cantemir și Cuza, așa cum reiese și din lucrarea intitulată “Surate și Izvoade”, uricul tradus din sârbește de prof. Gheorghe Ghibănescu. Din comuna Dimitrie Cantemir mai face parte și satul Urlați, așezare atestată documentar în anul 1507 în uricul dat de Bogdan Vodă, sat ce se găsea la marginea Siliștenilor, un alt sat
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț, satul București avea 70 familii, cu 1.232 stânjeni „loc de hrană”, adică teren arabil. În 1774, satul avea, conform Topographiei lui Werenka, doar 56 familii, dar numărul familiilor crește, până în 1784, la 111, în tabelul parohiilor fiind
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
Borșa fiind crescători de animale, ovine și porcine 1774 - Este menționat drept cătunul Gemine din Ocolul Câmpulung Moldovenesc 1774 - Are loc anexarea ținutului cunoscut sub vechile denumiri Cordun - Arboroasa , devenit ulterior Bucovina de către Imperiul Habsburgic. Cătunul Gemine este înscris în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie ca sat cu populatie de 83 țărani si 2 popi. Miscările demografice specifice administrației imperiale, duc în același an la primul val de colonizare a localității cu etnici de origine ruteană, poloneză, huțulă, mozaică
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
ținea corespondență regulată cu frații Bâțcoveni, aflați în țară. Preocuparea de căpătâi a mitropolitului era adunarea manuscriselor istorice și a cronicilor, pentru a le publica. La 20 decembrie 1832, pitarul Ioniță Bâțcoveanul îi trimitea alături de o scrisoare de răspuns "„niște izvoade făcute de dumnealui medelnicer Ștefan, care măcar că sunt și cu stihuri și cu unele cuvinte drepte, dar atingătoare, și poate să fie neprimite cugetului preasfinției voastre, eu însă le trimisei spre oareșicare idee sau poate dintr-însele să se facă
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
1832, când mitropolitul Grigore Dascălul, aflat în exil la Buzău, a dorit să adune toate cronicile țării și să le publice. Astfel, prin corespondența cu frații Bâțcoveni (pitarul Ioniță și logofătul Mitropoliei, Nicolae) a reușit să intre în posesia unor "„izvoade făcute de dumnealui medelnicer Ștefan”". Curând după reinstalarea sa în scaun (22 august 1833), mitropolitul Grigore Dascălul a înființat o tipografie, vrând să-și ducă la bun sfârșit intenția sa, dar nu a mai apucat, murind la 22 iunie 1834
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
înainte de trecerea întru cele veșnice a lui Neagoe Basarab. Așadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumați (1522-1529), odată urcat pe scaun, a consfințit continuarea decorării așezământului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care menționează și numele lui "Dobromir zugravul". După toate izvoadele, Neagoe Basarab a clădit biserica sa pe fundațiile unui locaș mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Țării Românești. Pe aceasta, Neagoe găsind-o „dărâmată și neîntărită... a zidit-o și înălțat-o din temelii”, fapt
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
care lasă pe orizontală să se întrevadă șase desene care înfățișează peisaje din cele șase localități menționate mai sus (vezi capitolul Controverse, incertitudini - Apărătorii naționalității române în Transilvania). Efigia eroului transilvănean este de mici dimensiuni și prezintă mici modificări ale izvodului iconografic cunoscut în sensul că, personajul a fost desenat într-o poziție aproape similară cu portretul în ulei, diferența făcând-o poziția cotului sprijită pe țeava unui tun și pumnul stâng ține garda unei spade. Începând din iarna anul 1847
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
a oferit ofrandă pentru cauza libertății sociale și naționale, o viață care are valoare de blazon al avântului revoluționar de care a dat dovadă participanții la mișcarea de emanicipare națională de la 1848. Imaginea conducătorilor revoluției își are originea în vechile izvoade iconografice pornite pe de o parte de la niște realități înfățișate cu procedee portretistice corespunzătoare și pe de altă parte acestea au fost înzestrate cu sensurile morale cu ajutorul cărora o națiune își structurează și își fortifică conștiința de sine. Imaginile conducătorilor
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
stăruitoare pentru descoperirea de sub elementele vestimentare sau cele de asemănare fizică, a realității umane ieșite din comun pe care doar un artist pregătit și adevărat putea să le cuprindă în aceeași operă și doar într-un moment de maximă inspirație. Izvodul singular al efigiei arhicunoscute a lui Avram Iancu transpare în toate imaginile realizate de către diverși artiști prin regăsirea elementelor de bază: capul ușor înclinat spre dreapta, amplasarea eroului în spațiu, la trei sferturi spre dreapta, privirea ațintită în depărtare, aplasarea
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
1951 de către critica de artă, care a identificat în mod greșit că cele două portrete realizate de Mișu Popp haiducului Radu Anghel din Argeș l-ar reprezenta pe Avram Iancu. Privind cele două portrete se poate vedea că asemănarea cu izvodul eroului se regăsește doar în schema atitudinală și recuzită, la care se mai adaugă, într-adevăr, o asemănare fizică confuză, care este contrazisă de ostentația declamatorie. După cum se știe, Mișu Popp, care a luptat în rândurile legiunii românești din Ardeal
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
cai buni, dați în slujba țării”". Familia Ureche, atestată încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare, vindea cai de rasă Curții domnești și avea în arendă stărostia Rohatinului în Polonia. După cum relatează istoricul ieșean Gheorghe Ghibănescu în lucrarea "„Surete și izvoade”" (vol. II, Iași, 1907), în anul 1617, domnitorul Moldovei Radu Mihnea Vodă (1616-1619, 1623-1626) a dat un hrisov domnesc prin care "„vornicului Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche i se reconfirmă posesia moșiei Ceplenița, toate satele din țara Moldovei și
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]