278 matches
-
otrăvești pământul, apa, aerul, pădurile, grădinile, râmele, licuricii, oamenii și celelalte viețuitoare. E mult mai bine ca PROIECTUL să fie fără otrăvuri. Ar fi mai înțeleptși mai pe placul copiilor - dacă în proiect s-ar scrie cu ce fel de jăratec dătător de puteri, ar fi bine să se hrănească oamenii, locuitorii Țării lui Verde Împărat, aidoma bidiviului ales de Făt Frumos, dintr-o altă poveste, ca apoi să se dea și ei de trei ori peste cap, la fel ca
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ceilalți din Castel nu pot înfăptui cele scrise pe foi, fără oameni. Că oamenii sunt deosebit de importanți. Și știți cine sunt primii oameni la care s-a gândit el și s-au gândit și ceilalți, primii care ar putea mânca jăratec, s-ar da de trei ori peste cap și ar deveni mai puternici decât zmeii? Sunt chiar copiii. Sunteți voi, dragii mei. Vreți să știți, desigur, cum au ajuns ei, aici în Castelul din Carpați, să se gândească la copii
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
curiozitatea, toate acestea fac să ți se pară că a trecut veacul și tu Încă mai aștepți un răspuns, vecine. Ogoiește-i pe acești intruși și prefă-te Într un fachir, care stă cu tălpile goale pe ditai grămada de jăratec!” - l-a dădăcit din nou gândul de veghe. „Tare mă tem că profesorul se preface preocupat de cine știe ce treabă tocmai pentru a-mi pune răbdarea la Încercare, prietene” - a presupus Gruia. „Uite că la asta nu m-am gândit, dar
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
văd pe Marius la o distanță enormă, Înoată liniștit cu mișcări egale; nu mă vede, nu mă aude. Deodată, lovesc cu mâna În ceva tare, mă prind cu putere, Înșfac lacom un obiect, mă țin cu amândouă mâinile, respir cu jăratec, plămânii Îmi ard, Îmi iau foc; filmul de imagini existențiale devine mai lent, Încetinește ritmul acela sacadat, fulgerător, recunosc malul, e aici la câțiva metri; de ce nu, cred că voi putea să-l ating chiar acum. Ce trebuie să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
prin el, făcut câlți ? Iadeș nu voia, dar privi spre Pârnaie, care nu zise nimic, și atunci împinse sacul și-l desfăcu. Din el se revărsară câteva vechituri alese cu grijă, râșnițe de cafea din alamă, fiare de călcat cu jăratec, un ceainic din cupru. — Ceva argintărie n-ai ? se interesă Calu, răscolind cu copita prin gura sacului. Apoi, luminat de-o idee : Da’ ceva verighete prin buzunare... ? Cum era lesne de bănuit, îi răspunse o tăcere încăpățânată. Calu nici nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din vârful buzelor, privind cu melancolie în gol. — Ce-are ăsta, de-i așa pleoștit ? întrebă Pârnaie. Ce- i, mă, guguștiucule ? Guguștiucul continua să se legene, privind absent spre tăciunii care mocneau. Bunelu răscoli jarul și trase un bulgăre de jăratec mai aproape, să-și aprindă țigara. Așa îl apucă mereu primăvara și toamna, îi lămuri. Nu știe dacă e pasăre călătoare sau nu. Acuma încă-i bine, toamna e mai rău. Primăvara, păsările migratoare vin încoace. Toamna nu știe dacă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
evreu, negru, sărac, bogat, bolșevic și așa mai departe. Picturile din Evul Mediu ne arată scene apocaliptice. Persecutarea evreilor învinovățiți de otrăvirea fîntînilor. Sînt supuși caznelor, casele lor sînt incendiate în timp ce mulțimea scoate strigăte de bucurie, iar torționarii împing în jăratec, folosindu-și armele, pe acei fugari care credeau că vor scăpa. Or, al doilea război mondial ne-a arătat din nou scene de oroare declanșate de o teamă mereu prezentă pentru care holocaustul reprezintă unul dintre semne. Toate aceste elemente
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
idee despre gradul de confort la care se ajunsese în mediul burghez romînesc, inclusiv în cel din provincie. Și încă o observație: deoarece o admiră, poetul i se adresează „iubitei” ca unei stăpîne care are cui porunci: „Spune s-aducă jăratec”, „Spune s-aducă și ceaiul”, nu, cu familiaritate, „adă jăratec” și „mai adă și ceaiul”! N-am găsit încă explicația cea mai plauzibilă pentru închircirea, absolut curioasă, care se produce în Bacovia la doi-trei ani după studenție. Ca și Kirkegaard
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mediul burghez romînesc, inclusiv în cel din provincie. Și încă o observație: deoarece o admiră, poetul i se adresează „iubitei” ca unei stăpîne care are cui porunci: „Spune s-aducă jăratec”, „Spune s-aducă și ceaiul”, nu, cu familiaritate, „adă jăratec” și „mai adă și ceaiul”! N-am găsit încă explicația cea mai plauzibilă pentru închircirea, absolut curioasă, care se produce în Bacovia la doi-trei ani după studenție. Ca și Kirkegaard (v. „Allocution de René Maheu”, în Kirkegaard vivant. Colloque organisé
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Prin iarba mare trece, și-aminte luătoare Plivește flori de aur și fire de pelin. Cunună-și împletește și-o 'ncaieră sălbatec În pletele înflate, în păru-i încîlcit Și ochi-i rîd în capu-i, și fața-i e jăratec A lanurilor zînă, cu chip frumos rostit. Și-apoi în codru trece și cîntî doina dragă Sălbatic este glasu-i, răstit, copilăros, El sună-n codru verde, în lumea lui întreagă, Albele ei picioare îndoaie flori pe jos. Ea cîntă și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
știu poezii. Cine știe pe dinafară multe poezii e un om făcut în detenție, ale lui sunt orele care trec pe nesimțite și-n demnitate... [...] îmi găsesc deîndată un cerc de tineri care vor să învețe Luceafărul și așteptau pe jăratec să vină cineva care să-l știe [...] Prezența tineretului - incomparabil mai rezistent (moralicește, căci sunt mai toți tuberculoși), mai blând și mai vertebrat decât bătrânii - și a pastorului au ivit în camera aceasta o atmosferă de grandoare, de medievalism hieratic
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cu moartea: timpul îngheață într-un fel de regresie biologică". Sesizează plictiseala sfîșietoare din poema Decembre în repetarea adverbului mai: "Un element structural, un semn morfologic care devine cheia de boltă a întregii poezii este mai. "Mai spune s-aducă jăratec", " Mai spune s-aducă și lampa", mereu acest mai, mai... "Mai spune s-aducă și ceaiul". Rușii beau ceai pentru a-și alunga și a-și uita toska (plictiseala); vîpish tchaicou, pozaboudesh toskou (a bea un pic de ceai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
feciori ca voi; iar celălalt plânge pentru că mă tem că voi nu veți fi în stare să împărățiți în pace și să apărați țara de vecinii cei vicleni." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (d) "Luă un troc mare, îl umplu de jăratec și se duse ca să hrănească caii. După ce Murgul mâncă câte de trei ori trei, iară ceilalți cai câte trei trocuri pline de jar." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (e) " Amândoi împricinații se întoarseră la casele lor. Bogătașul, lăudându-se că el
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să încălzească un sărac?», și nu i-au permis să plece, după cum hotărâse să facă. Și, imediat, mulți dintre ei, adunându-se în jurul său, l-au introdus într-o cameră frumoasă cu un pat luxos și un șemineu plin cu jăratec dogoritor, spunându-i: «Te vei odihni și te vei încălzi așa cum ai dorit». Dar el a răspuns: «Nu un pat luxos, ci doar pământul gol sau un pic de paie sunt îndeajuns unui om sărac și cerșetor». După ce au ieșit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ar fi fost De-a fraților durere,/ Ar fi căutat al vieții rost În vise și himere. (Ă)./ Din veac creștea spre el mereu/ Un murmur fără nume/ Zadarnic lanțul lung și greu Cerca să Îl sugrume -/Revoltă aprigă mustea Jăratecul sub spuză!/ În beznă se ivise-o stea - Râvnită călăuză./ Poetul clocotea acum De vajnic dor de viață/Setos să Își deschidă drum Prin caerul de ceață;/Și despicând Într-un târziu Însingurării zidul,/În minte Îi pătrunse viu Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ei, Toamna a adus și daruri multe : fructe, legume, flori și semințe. Seara începuse să-și lase valurile negre deasupra orașului. Amurgul violet al toamnei este ca un mister, ascunzând plopii în siluete de fantasme. Luna ca o vatră de jăratec își oglindește razele în apele lacului, închizându-și pleoapa peste corneea nopții. Este o liniște care te-ndeamnă la visare. Serile se scurg încet-încet, zilele sunt din ce în ce mai triste, neîndulcite de cântecul păsărelelor. Toamna poposește în împărăția visării, căci frunzele pică
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
reveni în paginile următoare), este la originea mai multor preparate care ne oferă o imagine a înspăimântătoarei penurii în care trăia țăranul român: „geandra“, de pildă, este o bucată de mămăligă rece care se taie felii și se rumenește pe jăratec; după ce se sărează, se dumică într-o strachină în care se toarnă apă. Un alt fel de mâncare: „Puriceii se fac dumicând mămăligă în hârbul de ceaun în care s-a făcut scrob ori balmuș și, frecând-o acolo cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
regimul comunist. „Bucătăria noastră populară nu se reduce la mămăligă, borșul de chitici, pe care atât de pitoresc îl descrie Calistrat Hogaș; nici la bureții copți în spuză, călugărește, sau la halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec. [...] Există la români câteva procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă povestesc astăzi.“ Ceea ce urmează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Scrisori către Vasile Alecsandri), precum și din Ciocoii vechi și noi ai lui Nicolae Filimon, roman din care reproducem pasajele ce urmează: „Hoții ieșiră din pădure, junghiară într-o clipă toți mieii, le scoaseră pântecele și, răscolind cu niște pari un jăratec compus din curpeni de viță sălbatică, în care inchiziția ar fi putut să arză o sută de eretici, îngropară într-însul pe toți mieii. [...] Dinu, neînțelegând nimic din acest mod de a face friptură, privea cu uimire. [...] Pe când ceata tâlharilor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a fi experți bucătari și pasionați consumatori: grătarul. Într-un pasaj citat anterior, Păstorel Teodoreanu enunța câteva repere ale „bucătăriei populare“ românești: mămăligă, borș de chitici, bureți copți în spuză și „halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec“. La aceasta din urmă, noi, românii, suntem maeștri, afirmă Păstorel: „Ne-am dovedit meșteri în ce e mai greu de realizat la foc: friptura. [...] Tot românul e născut fripturist (lato sensu).“ Parcă pentru a răzbuna secole întregi de vegetarianism impus
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LVIII-a, 13, p. 242. footnote>. Hristos trăia și lucra în sufletele și în trupurile mucenicilor. Cu cât se veștejea mai mult mâna mucenicului, cu atât voința îi era mai înflăcărată, întrecea în strălucire chiar jăratecul cărbunilor, scânteía mai tare decât cărbunii. Că „ardea înlăuntrul lui focul cel duhovnicesc, care-i cu mult mai înflăcărat decât focul acesta material. De asta mucenicul nu simțea văpaia aceasta din afară, pentru că înlăcea fără pricină, ci pentru că mucenica se
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cu ajutorul ierbii pârjolite de soare, iar când pământul este plin de apă de ploaie urmărirea cu ajutorul câinilor dingo 200. Dacă sunt mai mulți vânători, cangurul poate fi gătit simplu, asemenea metodei de e preparare a „oii tâlhărește” În groapa de jăratec, cu blană cu tot, lăsându-l circa o oră201. Bărbații vânează animale mari (canguri, emu, wallaby și șopârle mari), În timp ce femeile, ajutate de copii, adună semințe de plante, fructe, reptile mai mici și viermi de copaci. Multă măiestrie se observă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Watarika National Park continuăm ruta până la magnificul Kings Canyon. Deja astrul luminii Își pregătește culcușul pentru visarea de peste noapte, căldura dogoritoare face locul uneia mai blânde și mângâietoare, un respiro pentru om și celelalte viețuitoare și plante. La apusul de jăratec al soarelui, imaginea profilată a Canionului este de o rară frumusețe iar liniștea pare desăvârșită, ca În Timpurile Genezei. În acest loc grandios ce pare imuabil, simți că ești o ființă anostă, 367 100 de minuni ale lumii, ALL, 2004
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Adorm visând falnicii munți Înzăpeziți, ghețari și lacuri de cleștar pe care plutește fermecătoarea gondolă a Zânei Zăpezilor, hoituri sfârtecate cu precizie de bisturiu de lacomii plutitori ai văzduhului cenușiu, gheizere și vulcani sforăitori de gaze letale și vărsători de jăratec demonic, pământ pârjolit și păduri În flăcări decor de coșmar În care noi deveneam Eroii salvatori!!! A doua zi, Într-o formă fizică și stare de spirit de invidiat, ca și cum nimic nu s-ar fi Întâmplat În voiajul nostru de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cazuri căldura este suportabilă. Hoinăresc fără țintă prin mulțimea anonimă a portului, inspir cu voluptate aerul sărat al mării, precum fumătorul care-și prizează porția de tutun și Întind obrazul pentru mângâierile tandre ale ultimelor 399 raze ale soarelui de jăratec. În spate, munții În culorile violacee ale Înserării Își Întind semețiți umbra peste golf, În rada portului puzderie de vapoare, șlepuri, yachturi, șalupe se leagănă domol pe ape În așteptarea ieșirii În larg. Mă plimb pe faleză până departe, În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]