685 matches
-
a „ceea ce nu este permis“. Alte petiții pun în lumină conflictele colective izbucnite în parohie din cauza neînțelegerilordintre membrii aceleiași comunități. Bârfa și zvonul purtate prin sat sau mahala îi pot nemulțumi pe unii. Înjurăturile și calomniile devin subiect pentru o jalbă. Suspiciunile se concretizează uneori în rumoare, apoi în păruială în uliță și chiar în bătăi în toată regula. Problemele economice nasc deseori conflicte între părinți și copii, frați și surori, iar ele depășesc cadrul restrâns al familiei. Disputele între socri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cei veniți de ceva timp în capitală se prezintă ca fiind „de aici“, chiar dacă originea lor este cu totul alta. De pildă, un cuplu venit special în București pentru a divorța, și stabilit în mahalaua Biserica Albă, se prezintă în jalbă ca bucureștean și partenerii nu pomenesc nimic, într-o primă fază, despre originea lor. Abia când li se cer mărturii care să le susțină acuzațiile, soții precizează că locuiesc în mahala numai de o săptămână și că „traiul“ lor ar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de neajunsuri, unul dintre ele ar fi imposibilitatea de a stabili cu exactitate raportul dintre rural și urban în ceea ce privește originea celor implicați într-un proces de divorț. Cu toate acestea, Bucureștiul rămâne în frunte cu cel mai mare număr de jalbe și pentru că mahalagiii, aflați în preajma „puterii“, apelează mult mai repede și mult mai frecvent la ajutorul ei chiar și pentru lucruri mărunte. țăranii din satele din jurul capitalei se adresează mult mai ușor puterii. Mai puțin vizibili sunt locuitorii din regiunile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plin că o judecată în fața instanței poate aduce jăluitoarei „despăgubiri materiale“ nesperate. „Despăgubirile“ de ordin moral sunt mai degrabă invocate de bărbați pentru că o bună reputație implică un loc în comunitate, o slujbă. Dieci, logofeți și „notari publici“ Cele mai multe dintre jalbele păstrate sunt copii transcrise în condici de către logofeții Mitropoliei. Jalbele originale, con fecționate și scrise de către notabilitățile locale, preotul sau un alt slujbaș din administrația statului, se reco piază la rândul lor în condică. Originalul fie se atașează la pagina
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
materiale“ nesperate. „Despăgubirile“ de ordin moral sunt mai degrabă invocate de bărbați pentru că o bună reputație implică un loc în comunitate, o slujbă. Dieci, logofeți și „notari publici“ Cele mai multe dintre jalbele păstrate sunt copii transcrise în condici de către logofeții Mitropoliei. Jalbele originale, con fecționate și scrise de către notabilitățile locale, preotul sau un alt slujbaș din administrația statului, se reco piază la rândul lor în condică. Originalul fie se atașează la pagina cu pricina, fie rămâne la purtător. Societatea românească din vremea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care redactează la cerere și contra cost plângerile celordin jur. Ei se numără totuși pe degete, iar gradul de analfabetism atinge cea mai mare parte a populației. Atunci când un țăran ceva mai știutor în ale scrisului încearcă să redacteze o jalbă, pentru el sau pentru alții, neîndemânarea și lipsa de experiență sar în ochi de la prima lectură. Același cuvânt conține uneori aproape toate vo calele cunoscute, cu greu se face distincție între e și i, între o și u, întreia și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
această plângere, un potențial jeluitor poate face apel la logofeții Mitropoliei însărcinați special cu această problemă. Mitropolia oferă hârtia gratuit, asta se întâmplă mai ales în vremea mitropolitului Grigore (1760-1787) care reorganizează cancelaria, dar reclamantul plătește osteneala slujbașului. Pentru o jalbă, logofătul ar trebui să primească două parale. Dar prețul urcă la 20 și chiar 30 de parale. Petentul plătește și dacă are nevoie de o copie după un alt document, prețul variind în funcție de mărimea acestuia; alcătuirea raportului de cercetare (anafora
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pildă, se ocupă mai ales cu transcrierea mărturiilor. La 28 iunie 1779, mitropolitul poruncește unui împricinat venit cu martorii la tribunal să meargă la „Neacșu logofătul Mitropoliei ca să-i ia în scris“. Dar acesta, ca și logofătul Velcea, alcătuiește și jalbe. Intervențiile acestor posesori ai scrisului sunt de multe ori foarte importante. Ele pot fi ușor identificate pentru că deseori logofătul trece de la stilul direct la stilul indirect, de la persoana I singular la persoana a III-a singular. Plângerea debutează cu o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
persoana I singular la persoana a III-a singular. Plângerea debutează cu o formulă obligatorie de implorare a milei: „Prea Înălțate Doamne, cu lacrimi fierbinți jăluiesc măriei tale“, „jăluiesc milei și bunătății Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte Mitropolit, Cu plecată jalbă jăluiesc Sfinției Tale“, „Prea Sfinte Părinte, Cu lacrimi fierbinți jă luiesc milostivirii Prea Sfinții Tale“. Ea se încheie în același stil: „robul măriei tale Răducan Titean postelnic de la Titu, județul Dâmbovița“, „roaba mării tale Ruxandra de aici, fiica răposatului Negoiță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Răducan Titean postelnic de la Titu, județul Dâmbovița“, „roaba mării tale Ruxandra de aici, fiica răposatului Negoiță logofăt al treilea“. Întrecele două se află declarația orală transpusă în scris și stilizată ici și colo de către scrib. În ce măsură cuvintele jeluitorului trec în jalba scrisă? În ce măsură limbajul popular rămâne ? Unde începe și unde se oprește intervenția diacului ? Fidelitatea între declarația orală și transcrierea acesteia este greu de controlat. Înjurăturile sunt deseori eliminate și înlocuite cu termenii „cuvinte netrebnice“, „vorbe nerușinate și proaste“, descrierea unui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Înjurăturile sunt deseori eliminate și înlocuite cu termenii „cuvinte netrebnice“, „vorbe nerușinate și proaste“, descrierea unui comportament este redusă la „umblete și fapte diavolești sau netrebnice“. Și totuși oralitatea are câștig de cauză în fața stilului sofisticat și pretențios. Lectura unei jalbe te poartă prin toate stările și emoțiile jeluitorilor și dă posibilitatea cititorului să-și imagineze scenele descrise. Oralitatea se remarcă mai ales în mărturiile culese în parohie. Aici, preoții sau logofeții nu se mai ostenesc să stilizeze forma mărturiei sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le întărească cu semnătura domnului, cu semnătura mitropolitului sau a altor înalte fețe bisericești aflate întrecere prin țările române. Cei care nu au acces direct la „putere“ apelează la notabi litățile locale, ispravnici, protopopi sau mari dregători. b) Ancheta judiciară Jalba declanșează aproape întotdeauna o anchetă. Soborul deschide ancheta la fața locului, însărcinându-l fie pe protopopul plășii, fie pe preotul parohial să afle amănunte asupra pricinii. Iată cum sună o astfel de hotărâre: „acum în cea după urmă, am orânduit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
La începutul secolului al XIX-lea, un proces de divorț angrenează în sistemul juridic toți locuitorii celor două sate din care provin jeluitorii, solidarizându-i în funcție de interesele imediate ale consăteanului lor și nu de realitatea fapte lor. Primul care dă jalbă este soțul, Ispas, cizmar din Potlogi, județul Dâmbovița. Dar nici nu se trimite bine ordinul de anchetaă că la Mitropolie sosește și plângerea soției, Păuna din Boteni, același județ. faptele sunt următoarele: sătulă de bătăile și înjurăturile soțului (care au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stabilește în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să aștepte cartea de despărțire a mitropolitului. Conviețuirea n-a fost deloc ușoară nici pentru unul, nici pentru celălalt, iar soții se acuză reciproc de eșecul mariajului lor. Jalba Păunei descrie o serie de amănunte din viața comună, printre altele ea își acuză soțul că nu s-a bucurat atunci când i-a născut un băiat și că a batjocorit-o atunci când beat a urinat în vaginul ei. Cele două
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
parte, într-un alt cuplu tocmai gesturile și „vorbele“ îl lămuresc pe soț asupra legăturii ilicite ce se joacă sub ochii săi. Trupul se transformă într-o probă vie. Rănile vizibile, vânătăile, sângele pot sus ți ne acuzațiile făcute în jalbă, iar curtea acceptă astfel de demonstra ții: „să văzu jă lui toa rea bătută foarte rău, fiind cu vânătare lovită și la un ochi încă puțin au fost de a rămâne oarbă“ sau „ci să cunoaște și semni le vi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rândul lor, martorii trec prin același interogatoriu și pentru a elimina orice urmă de neîncredere, ei sunt chemați să depună aceeași mărturie la Mitropolie în fața părinților clerici. Și totuși, în ciuda acestor măsuri de precauție, minciuna face parte integrantă din fiecare jalbă, din fiecare apărare, iar soborului îi revine sarcina de a discerne adevărul de minciună, exa ge ra rea de realitatea fapte lor. Construirea apărării naște adesea dis cur suri con tra dic torii, iar pentru a se lă muri, judecătorii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
această lume masculină, deseori agresivă. Cine o poate face mai bine decât mai marii societății, domnul și mi tro poli tul. Fără tată sau frați puternici, femeia trebuie să joace rolul unei victime pentru a câștiga, și, în aceste condiții jalba devine „un récit du malheur“. Iată cum sună jalba unei văduve la șapte luni de la recăsătorire, refuzată la Mitropolie și înaintată în apel lui Vodă: „să nu lase o săracă ca mine să să omoare de acel tâlhar aci în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai bine decât mai marii societății, domnul și mi tro poli tul. Fără tată sau frați puternici, femeia trebuie să joace rolul unei victime pentru a câștiga, și, în aceste condiții jalba devine „un récit du malheur“. Iată cum sună jalba unei văduve la șapte luni de la recăsătorire, refuzată la Mitropolie și înaintată în apel lui Vodă: „să nu lase o săracă ca mine să să omoare de acel tâlhar aci în ora șul mă rii tale București, ci prin luminata
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
despărțită ca să-mi pot căuta de sărăcie și de copilașii ce-i am de la bărbatul dintâi“. De această stra tegie uzea ză și soțiile vinovate. Simțind că ceva nu merge în interiorul cuplului, femeia o ia înaintea bărbatului și adresează o jalbă la Mitropolie centrându-și dis cur sul pe dihotomie femeie supusă și inferioară / bărbat autoritar și superior. Ancheta în teren demonstrează însă exact contrariul. Când numai are ce pierde, femeia își schimbă radical discursul, numai este o victimă, ci o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unei pricinimai vechi cu rezultat inacceptabil. Scopul intervenției lui Caragea nu este numai de a prezenta o situație ce se agravează cu fiecare zi, ci mai ales de a lua măsuri capabile să-i sperie pe „procesomanii“ îndărătnici care cu jalba în proțap se plimbă din departament în departament și trec cu ușurință de la un judecător la altul. Stabilește astfel ca „înșelătorii“, „viclenii“, „înrăutățiții“, neputându-și dovedi dreptatea, ci doar purtarea aiurea prin judecăți, să fie pedepsiți -„și măcar că noi de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ales, se tem tot timpul că pot fi oricând păcălite și manipulate din cauza statutului lor de inferioritate. Frica de pedeapsa fizică atrage mărturisirea, dar numai pentru urechile curții, căci o dată ieșiți pe porțile Mitropoliei, împricinații neasgă tot și chiar pornesc jalbă împotriva celui ce i-a acuzat, complicând inutil procesul. Alții mai îndrăzneți pornesc jalbă la domnie, acuzându-i pe clerici „că le-au acoperit dreptatea“. Sensibili la astfel de acuzații, domnul și mitropolitul reiau procesul. Sarcina judecătorilor este și foarte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lor de inferioritate. Frica de pedeapsa fizică atrage mărturisirea, dar numai pentru urechile curții, căci o dată ieșiți pe porțile Mitropoliei, împricinații neasgă tot și chiar pornesc jalbă împotriva celui ce i-a acuzat, complicând inutil procesul. Alții mai îndrăzneți pornesc jalbă la domnie, acuzându-i pe clerici „că le-au acoperit dreptatea“. Sensibili la astfel de acuzații, domnul și mitropolitul reiau procesul. Sarcina judecătorilor este și foarte dificilă, căci a discerne cu răbdare între frânturile de realitatea pe care fiecare le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că este vorba de un proces de divorț sau de desfacerea logodnei, de un proces pentru restituirea zestrei sau pentru tutela copiilor, actorii își declină întotdeauna identitatea, marcând numele, profesia, locul de origine, numele tată lui și meseria acestuia. În jalbele pentru solicitarea divorțului, toți își declină starea civilă, adică statutul fiecăruia în mo men tul în care a avut loc căsătoria: june, fată, văduv, văduvă, căsătorit a doua sau a treia oară, cu copii din căsătoriile anterioare. Acestui tip de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
datele pe care sursa ni le oferă mai ales calitativ, singura metodă posibilă în acest stadiu, urmând ca cercetarea să fie reluată și completată pe măsură ce un alt tip de informații sau de studii vor apărea. Cine pe cine alege? Urmărind jalbele de divorț (420 de cazuri), pe cele care reclamă seducția (160 de cazuri) și foile de zestre se observă că tinerii provin de regulă din același sat, uneori fiind chiar vecini, aparținând aceleiași categorii sociale și având aceeași poziție economică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tinerilor și nașterile ilegitime. La 1 septembrie 1792, mitropolitul Cozma cere domnului Mihai vodă Suțu să dea poruncă, prin intermediul ispravnicilor de județ, ca tinerii și tinerele să-și păstreze virginitatea și să evite legăturile sexuale prema ritale. Dom nul întărește jalba mitropolitului și o trimite către caimacanul Craiovei și apoi către toți ispravnicii de județ. Măsura este reluată în anii următori fără a avea însă impactul dorit. Cum o căsătorie nu se poate face nici atât de repede, nici atât de ușor, relațiile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]