3,184 matches
-
iubită. Îmi luai rămas bun cu tristețe în suflet și cu presimțirea că n-am să mai revăd pe regină în viață.Se adeveri această presimțire, după un an încă de viață chinuită. Regina ne părăsi pentru totdeauna lăsând multă jale și durere în inima poporului ei, care a iubit-o sincer. Între timpse întâmplă și un eveniment mai îmbucărător pentru noi. Uitasem să notez că în toamna anului 1936 sora mea s-a căsătorit cu inginerul L. Manițiu. Căsătorie din
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cu cedarea Ardealului de nord Ungariei gest de fățărnicie de neiertat al lui Alfred Hitler, care prin aceasta a căutat și a reușit să ne atragă în război alături de germani, cu promisiunea de ni-l înapoia după victoria finală. Câtă jale și amară tristețe și suferință pe bieții noștri ardeleni! Ce prigoniri înfiorătoare din partea ungurilor, veniți ca stăpânitori în această parte a Ardealului. Ce urgie au dezlănțuit! Fratele meu cu familia au rămas la noi timp de aproape doi ani. În
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
D-abia ajunse acasă începe să se-audă un zgomot asurzitor, bubuituri enorme, erau bombe care cădeau asupra Bucureștilor, bombe americane. Ne coborâm cu toții la subsol, așa cum eram, îmbrăcate încă cu paltoanele și cu notele la subțioară, căcide-abia sosisem. Jos, jale grozavă, bucătăreasa leșină de spaimă, toți eram palizi însă ai mei îți păstraseră calmul. Ca prin minune casa noastră scăpă teafără; la spatele nostru ardea o altă casă mare, iar pe aceeași stradă se aprinsese alta. După 2-3 ceasuri, bombardamentul
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
a literaturii române nu au aproape nimic lovinescian. Specificul literaturii române nu trebuie limitat și absolutizat în folclorism, ci merită căutat și exploatat în alte direcții: imaginarul eminescian rezonant cu romantismul german, vicleniile de ispitire a divinității din psalmii arghezieni, "jalea metafizică" petrarchistă din poezia lui Timotei Cipariu, mirajele macedonskiene, bogatul filon balcanic, concretizat estetic de Arghezi, Ion Barbu, Mateiu Caragiale și Panait Istrati, spiritul burghez din proza lui Nicolae Filimon și Hortensia Papadat-Bengescu, urbanitatea ironică și comedia de moravuri din
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Nu știu câți dintre poeții biografiști ai ultimului val își lucrează textele pe o atât de subțire foaie de calc. Dar sunt absolut sigur că o poezie ca aceasta nu le-ar displăcea câtuși de puțin: Am ajuns vremea să petrec/ o jale amestecată cu nedumeriri. Rudele/ mele odihnesc prin cimitire la sute de/ kilometri distanță. Dușii sunt mai mulți/ decât rămașii care mai fac umbră pământului într-un anonimat mântuitor./ Până și copiii copiilor celor sub ochii cărora am crescut încep să
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
fel de educație. În această categorie intrau nume ca Iosif Iser, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Marius Bunescu, Lucian Grigorescu, Ion }uculescu, Corneliu Michăilescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Gheorghe Anghel, Oscar Han, Constantin Baraschi, Vida Geza, Corneliu Medrea, Ion Jalea, Romul Ladea, Ion Irimescu, Boris Caragea, Hans Mattis-Teutsch, H. Maxy, Jules Perahim, J. Podlipny, H.H.Catargi, Vasile Kazar, Alexandru }ipoia și încă multe altele, astăzi ignorate, dar de o remarcabilă valoare umană și cu o indiscutabilă forță creatoare. În primul
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
Cea de-a treia categorie este reprezentată de firile oportuniste și mobile, dispuse la colaborare și, în același timp, suficient de atente cu propriul interes pe termen lung spre a nu-și compromite prea grav opera, cum au fost Ion Jalea sau Ion Irimescu, dar și meseriașii greoi, fără strălucire și fără performanțe, cărora noua ordine politică părea să le asigure ceea ce natura refuzase într-o mare măsură, adică autoritate, comenzi, glorie și bani; cazul lui Boris Caragea, Oscar Han sau
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
cântece de hoție și pușcărie. în cele câteva tipologii, tema "nu este explicit identificată decât marginal". Sub raport teoretic sunt preluate câteva opinii ale unor celebri înaintași: D. Caracostea, care a opinat că "Doina a fost la origine cântecul de jale al iobagilor în casa stăpânilor, unde răsunau cântecele de jale și dor produse de neoexogamia căsătoriilor în depărtare"; Al. I. Amzulescu, potrivit căruia "majoritatea subiectelor eposului nostru eroic se desfășoară ca epos al eliberării și răzbunării"; Aurelian I. Popescu, care
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
nu este explicit identificată decât marginal". Sub raport teoretic sunt preluate câteva opinii ale unor celebri înaintași: D. Caracostea, care a opinat că "Doina a fost la origine cântecul de jale al iobagilor în casa stăpânilor, unde răsunau cântecele de jale și dor produse de neoexogamia căsătoriilor în depărtare"; Al. I. Amzulescu, potrivit căruia "majoritatea subiectelor eposului nostru eroic se desfășoară ca epos al eliberării și răzbunării"; Aurelian I. Popescu, care în cartea sa Ideea de unitate națională în viziune populară
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
năvălit Omar Hayssam, noul Ulysses (cu vorba latinilor), Odysseus (cum i-a zis nașul Homer), care, iată a plecat cu un vapor (cu "berbecuți și tăurași"? cu "cherestea"? din portul Midia?; rimele sînt inocente, desigur), a dispărut, a lăsat mare jale în urmă (demisii și demiteri, anchete, oameni tulburați, demnitari agitați, analiști, jurnaliști, ficționari internați - pe ecranele televizoarelor, în ziare, la radio - la secția de scenarită a Institutului de Boli Infecțioase "Matei Balș"): nimeni nu știe nimic, toată lumea știe totul, mustăcește
Ulysses, contemporanul nostru by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8134_a_9459]
-
trezi într-o zi să bagi mîna în buzunar și să nu găsești nici măcar un milion de euro. Viața poate fi crudă, uneori", scrie un cetățean pe mirobolantul internet. în sfîrșit, în finalul primului epiod, se cîntă o manea de jale și se scrie o poezie romantică: maneaua e scurtă, arta, poezia, adică, e lungă: "în odaia rece de la Sofitel,/ Proaspăt dată-afară din vechiul castel,/ Plînge și suspină puria domniță,/ Că se-mpute treaba, nu-i mai merge fiță;/ Elan Schwartzenberg
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
și oamenilor, al evenimentelor, melancolicul din fire oscilează fără extremale. Reacțiile sale pendulează ba în nostalgia vechilor rânduieli, ba întru scrutarea critică a prezentului, ba în perspectiva progresului. De la "Să spui drept, răsipirea cea iute a trecutului mă pătrunde de jale" la "Moldova este o țară rece, unde entuziasmul, fie politic, fie literar nu prinde în clipeală" . Altfel spus, Russo nu concepe înaintarea decât pe temeiul tradiției, propulsia izvorând dintr-un fond autohton. Drumul deschis de Dacia literară se întâlnește, în
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
se-ațin și-n urmă. // - Unde vă duceți, măi români? / - Pînă la Sibii ne ducem noi, / - Dar pînă acolo, calea e lungă, de săptămîni! / - Suntem învățați, de departe venim, tot prin vînturi și ploi... // Iar poetul aude în timpuri de jale/ Cîntul Mioriței sunînd agale./ Și ploaia deasă pare un codru uriaș./ Turma se duce pe străzi, prin oraș... / Tiling, talang - clopotele-n cale" (O turmă de oi trece prin oraș). Pastoralismul își vădește chiar tăișul vehemenței originare: "Cîntecul morții a
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
Coțca de țucăr cu care-l momise de mic. Chidran era bucuria și fala noastră Oamenii ieșeau la porți Urmărind fermecați trapul regesc al armigului. Taica l-a dus Într-o zi blestemată de marți Urmărit de plânsul și de jalea noastră De atunci, de câte ori trec pe lângă Puțul sec În care au fost aruncați caii omorâți din ordin aprind o lumânare și mă rog la dumnezeul cailor, pentru frumosul nostru Chidran. Notă: În anii cincizeci, conducerea comunistă a României a hotărât
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
-Aveți voie să luați atâta cât puteți duce, zic mai-marii lor. -Unde ne duceți, ce am făcut, ce aveți cu noi? Femeile Își frâng mâinile, Își smulg părul din cap Se cântă ca după mort, copii plâng, câinii urlă a jale Bărbații privesc spre soldați, muți, ca de piatră. În urma lor casele rămân triste, pustii,blestemate. La școală ni se spune: au fost luați chiaburii, dușmanii poporului, uneltele anglo-americanilor, și duși În Bărăgan. Noi tăcem. Acasă ni s-a spus să
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
pentru că sînt așa de bine instruiți încît, ca Maradona, au Mîna lui Dumnezeu. Îi, tot ca Maradona, fură de la englezi”. Acasă, în Țăndărei, profesorii au rămas fără elevi: „Toți au plecat - au plecat în Anglia”, zice o dirigintă uitîndu-se cu jale la băncile goale. Primarul se plînge de ale lui: „Cînd se îmbogățesc, oamenii ăștia le trimit bani rudelor să construiască vile cu lirele voastre sterline. Sînt 30 sau 35 de astfel de monstruozități în Țăndărei. Sînt atît de multe că
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
scrie cum puțini au făcut-o despre Blecher, Maria Tănase, Oskar Pastior și Cioran. Sunt pasaje în care perplexitățile iau forma unor declarații de dragoste: „N-am înțeles nici până azi cum de reușesc aceste cântece să te aline în jalea lor”, spune despre cântecele Mariei Tănase, prețuind, totodată, „gramatica afectivă” a limbii române; consideră Întâmplări în irealitatea imediată o capodoperă, părându-i-se uluitor amestecul dintre cuvintele afective și expresiile tehnico-mecanice, felul cum „convulsiile afective sunt prinse într-o ramă
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
și să facă mai mult, a mai declarat, joi, democrat-liberalul Silviu Prigoană la RFI. "Uitați-vă cum arată blocurile care au fost anvelopate... Mai bine le lăsau dracului așa gri cum erau, că era într-un fel! E o mare jale, suntem agresați vizual! Cine a hotărât culorile alea ar trebui judecați! Nu sunt specialist în chestia asta. Am impresia că nici cel care a hotărât culorile nu-i expert sau specialist... E o bătaie de joc, n-am văzut în
Prigoană, ”agresat vizual” de culorile blocurilor reabilitate termic () [Corola-journal/Journalistic/44671_a_45996]
-
Ediția de seară”, pe blogul său. Pe pagina de Facebook, Robert Turcescu a postat următoarele, alături de un tabel cu audiențele de marți seara: ”Zău?! Din ce audiențe o trăi asta, măi, nene, că dacă ne uităm pe grafice e cam jale pe tronsonul micuțului Ciutacu! Ia să vedem cum stătea ieri "domnul Penthouse", ca tare mi-e teamă să nu moară de foame în ritmul asta!” Victor Ciutacu a reacționat imediat pe pagina sa de Facebook, prezentând alte cifre cu audiențe
Ciutacu îi dă peste nas lui Turcescu în războiul audiențelor și îi oferă un ”mărțișor nevinovat” () [Corola-journal/Journalistic/44784_a_46109]
-
începuse, chiar dacă încă timid, să funcționeze. Capitolul 6 Pentru București fusese delegat și Gheorghe Tălparu. La început, se bucurase că nu a fost uitat, dar apoi, după întâlnirea cu șeful cel mare de la județeană, îi dispăru orice chef. E de jale, Ghiță, așa-l numea tovarășul prim, treaba se îngroașă! Trecem printr-o perioadă... foarte critică, nici nu știi în cine să mai ai încredere... Te cunosc de mult, te-am scăpat de multe, mi-ai fost ca un frate... Simt
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Mi-e frică, Ghiță, că-i lucrătură! Și nu la un nivel neînsemnat, ci sus, sus de tot... Am vorbit cu primul de la Arad, intră cine vrea în țară, în tranzit, cică, dar de plecat, nu pleacă nimeni. E de jale, Ghiță, ni se pregătește ceva, se duce dracului totul... Ceaușescu nui, iar Elena e o tâmpită. La Iași nu au reușit să facă nimic, dar mi-e frică că o vor face la noi... Tu ce gânduri ai, să punem
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
un creion chimic, având grijă să-i facă din ochi lui Petrache. Gheorghe oftă, dădu din cap și murmură printre dinți, fără a fi auzit: Mare bandit... o să ajungă om mare... Capitolul 5 Scoală, mamă, nu te speria... e mare jale, i-au prins... Gheorghe sări în picioare și, în câteva clipe, în casă nu mai dormea nimeni... Picaseră pe rând, băutura și oboseala îi ajunseseră, chiar dacă unii mai erau obișnuiți... Mai întâi, Dumbrăveanu, ce se întinsese de-a latul patului
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
parte și priviți În jur cu ochii larg deschiși și veți vedea... poate... că oricât vă străduiți să Închideți toate robinetele, românul tot află ADEVĂRUL și-l simte, și-l Înțelege. Și știți ce Înțelege cel mai bine românul? Că jalea nu mai durează mult. Că deja de ceva timp au mijit ZORILE. Am spus-o, din intuiție (dacă știți ce Înseamnă asta) anul trecut, cuiva, că În 5 ani de zile va fi bine la noi. Nu după mult timp
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cele mai reprezentative picturi din epoca modernă, creații ale lui Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Teodor Paladi precum și cele mai apreciate colecții de sculpturi din secolul al XX- lea, opere ale lui Constantin Brâncuși, Ion Irimescu, Vida Geza, Ion Jalea ș.a. Alte muzee de artă sunt: Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Colecțiilor de Artă București, Muzeul Național de Artă din Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul Brukenthal din Sibiu ș.a.. 2. Muzeele de istorie și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
luat și le-am tot dat, Au luat tot ce-am avut și-ncă nu le stă în gât și mai vor și tot mai vor. și românii mor de dor: De dorul Măriei Tale Că în țară-i mare jale. Vino, ștefane, la noi Că murim flămânzi și goi și ne lasă fără țară, Ne trimit copiii 'afară, Ne transformă-n slugi, în furi , Ei, ce-și plimbă în huzur Toate-averile furate De la mine, de la frate. Vino, Doamne, nu mai
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]