727 matches
-
sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus"), șorecarul comun ("Buteo
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), pițigoi mare ("Parus major
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"); viperă ("Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"); viperă ("Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
Quercus petraea"), sângerul ("Cornus sanguinea"). Vegetația de silvostepă, care avea o mare răspândire în trecut a cedat locul culturilor agricole. Pădurile de conifere și de foioase includ elemente faunistice cum sunt: cerbul ("Cervus elephus"), ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus"), jderul de pădure ("Martens martens"), mistrețul ("Sus scrofa"), iepurele ("Lepus europaeus"). Se remarcă numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelina (Mustelea erminea), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a IUCN; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). Alte specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) semnalate în sit: vulpe (Vulpes vulpes), jder (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârș ("Glis glis"); fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), vânturel
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a IUCN; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). Alte specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) semnalate în sit: vulpe (Vulpes vulpes), jder (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârș ("Glis glis"); fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pârșul cu
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
a anrocamentului. Există o rezervație naturală cu relief ruiniform și cu o vegetație bogată de pajiști, tufărișuri (afin, ienupăr, smârdar, jneapăn) și plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colț). În trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreț, cerb, râs, vulpe, jder, veveriță, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, scatiu, iar reptilele prin vipera comună și șopârla de munte (Lacerta vivipara).
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Mamifere cu specii de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
în menținerea echilibrului în sistemul ecologic, s-au luat măsuri de repopulare din Italia sau Polonia cu râs, lup și ursul brun care sunt încadrate în grupa animalelor ocrotite, precum și la o vânare limitată a celorlalte animale carnivore vulpe, vidră, jder, și pisică sălbatică.Sunt de asemenea prezente și alte animale sălbatice ca și căprioara, cerbul, elanul, bourul, capra sălbatică, capra neagră, muflonul, mistrețul și castorul.
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, batracieni și pești, astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus L."), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes foina"), râs ("Lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis sylvestris"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), presura de munte ("Emberiza cia"), pietrar ("Oenanthes oenanthes"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
6-7 pui la o naștere. Perioada până la maturizarea sexuală este, de asemenea, scurtă, de circa două luni. Figurează pe lista de hrană a tuturor răpitoarelor de zi și de noapte. Este vânat de mamifere mici carnivore (dihori, nevăstuici, hermine, bursuc, jderii, pisica sălbatică), apoi de vulpe, bursuc, mistreț, ursu, șerpi și păsări răpitoare: ciufii, huhurezii, bufnițele, striga Esze gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat; trematodele în duoden și pancreas; nematodele în
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Neamul Șoimăreștilor" (1965), "Meandre" (1966), "Războiul domnițelor" (1969), "Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Explozia" (1972), "Frații Jderi" (1974), "Osînda" (1976), "Mihail, cîine de circ" (1979), "Masca de argint" (1985), "Colierul de turcoaze" (1986), " Totul se plătește" (1987) și "Noiembrie, ultimul bal" (1988). S-a născut la 19 septembrie 1926, în orașul București . A absolvit Institutul de Arhitectură
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
cu Haralambie Boroș în "Afacerea Protar" (1955), cu Manole Marcus în "Străzile au amintiri" (1961), cu Andrei Blaier în "A fost prietenul meu" (1962), cu Mircea Drăgan în "Neamul Șoimăreștilor" (1964), "Golgota" (1966), seria B.D. (1970-1971), " Explozia" (1972) și "Frații Jderi" (1974), cu Mircea Săucan în "Meandre" (1966), cu Virgil Calotescu în "Războiul domnițelor" (1969) și "Mastodontul" (1975), cu Sergiu Nicolaescu în "Osînda" (1976) și "Mihail, cîine de circ" (1979), cu Gheorghe Vitanidis în "Masca de argint" (1985) și "Colierul de
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
aprilie 2004. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că scenograful Constantin Simionescu „aduce prin seria B.D. și prin Explozia, Frații Jderi, sau Osînda, o apropiere de cele mai noi soluții și experiențe de armonie plastică, în special prin predilecția sa pentru decorul construit, ce are un efect de o artificialitate căutată, voită, nu de puține ori în tandem cu cel natural
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
specii de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), caprifoi ("Lonicera periclymenum"), linaea ("Linnaea borealis"), garofiță ("Dianthus caesius") sau căpșunică ("Potentilla sterilis"). Fauna este reprezentată de: • mamifere: cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), lilieci și rozîtoare; • păsări cu specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare: șorecar comun ("Buteo buteo"), dumbrăveancă ("Coracius garrulus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), eretele de stuf ("Circus aeruginosus"), corcodel mic
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
pentru a fi aduse la standarde NATO. Programul de modernizare a stârnit numeroase controverse, fiind realizat de către Centrul de Afaceri Produse Militare din cadrul MFA Mizil în colaborare cu alte firme din România și din străinătate. Noul vehicul, denumit oficial MLI-84M "Jderul" ("Mașina de Luptă a Infanteriei Model 1984 Modernizată"), este compatibil cu standardele tehnico-tactice NATO. După invadarea Cehoslovaciei în 1968 de către țările Pactului de la Varșovia (cu excepția României), Consiliul de Apărare al Republicii Socialiste România a adoptat o nouă strategie națională de
MLI-84 () [Corola-website/Science/321644_a_322973]
-
mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
pătrunzând până în centrul bazinului Transilvaniei in zona Târgu Mureș, astfel se poate spune despre următoarele etaje: Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]