284 matches
-
în ordinea frecvenței au însoțit perforația ansei jejunale (60%), perforația de colon (42,9%), perforația ulcerului gastric (33,3%) și apendicitei acute perforate (30%); - alte simptome prezente au fost meteorismul abdominal (la bolnavii cu perforație de colon și de ansă jejunală), anxietate și metroragie la pacientele cu afecțiuni ginecologice și obstetricale (33,3% din cazuri și respectiv 23,8%). La internare manifestările clinice ale pacienților ce aparțineau lotului cu peritonite secundare au constat din: - febră ridicată regăsită la toate tipurile de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
abdomen imobil cu mișcările respiratorii la bolnavii cu peritonită secundară perforației ulcerului gastric (100%) sau duodenal (92%); - vărsături biliare regăsite în tabloul clinic al celor mai multe peritonite secundare, însă frecvența cea mai mare a fost în grupul cu perforație a ansei jejunale sau ileale (100%) și la cei cu perforație de colon (57,1%). Au mai fost prezente și alte simptome sau semne: ileus paralitic sau dinamic, semnul Prust. Way (282) insistă asupra importanței prezenței unor semne generale cum ar fi: - febra
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
bacterii anaerobe Gram-negativ. Pe materialul studiat germenii implicați au fost Enterobacteriaceae (E.coli fiind preponderent) în cazul peritonitei secundare apendicitei acute perforate, Klebsiella pneumoniae și Streptococ grup B în infecția intraabdominală prin ulcer gastric perforat, E.coli în perforația ansei jejunale și bacilul Proteus în perforația de colon. La pacienții cu peritonită secundară afecțiunilor ginecologice, diagnosticul etiologic a izolat E.coli, stafilococul auriu și enterococul. Afecțiunile ginecologice soldate cu peritonită au avut ca agenți determinanți E.coli, stafilococul auriu și enterococul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cele 5 scheme terapeutice la cei 32 de bolnavi au fost utilizate două: - meropenem + metronidazolcefalosporine de generația a III-a + ampicilină + gentamicină. Evoluția a fost favorabilă în toate cazurile. Cele 5 cazuri diagnosticate cu peritonită secundară prin perforație de ansă jejunală nu au primit nicio schemă din cele folosite (cefalosporine de generația a III-a + gentamicină, ampicilină + amikacină + metronidazol). Perforația de ansă ileală însoțită de peritonită este recunoscută ca având o evoluție nefavorabilă, grevată de o mortalitate ridicată, 10-60% (229). Tratamentul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
proteine de membrane vectoare de acizi aminați, natura și localizarea genomică exacte ale acestor anomalii, rămân incomplet determinate (numeroși autori, citați de [34] la p. 33. Hipercistinuria rezultă din defectul de transport membranar al acizilor aminați di-bazici, la nivelul epiteliului jejunal, ca și al tubului contort proximal; deci defect de reabsorbție renală a cistinei, ornitinei, lizinei, argininei, în loc de reabsorbția lor quasicompletă în cursul filtrației glomerulare [64]. Cistinuria normală (sub 400 μmol/l, sau 100 moli), depășește 1600 μmol/l, la pacienții
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
cazul tumorilor ce se extind până la nivelul canalelor segmentare, în urma rezecției pot rămâne pe tranșa hepatică restantă mai multe canalicule biliare. În aceste situații anastomoza bilio-digestivă este mai laborioasă, putând necesita diverse artificii tehnice: fuzionarea canaliculelor prin sutură, ventuzarea ansei jejunale. TUMORILOR BILIARE DISTALE Atunci când se vizează o intervenție chirurgicală curativă, proximitatea tumorii cu duodenul și pancreasul impune efectuarea duodenopancreatectomiei cefalice (DPC). Pacienții cu patologie neoplazică rezecabilă, cu icter mecanic și funcție hepatică alterată (valori ale transaminazelor serice > 200 U/L
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
transmezocolic, în maniera termino-laterală, cu fire monofilament 5-0. În funcție de tipul de rezecție ales (cu sau fără prezervarea pilorului), anastomoza digestivă va presupune realizarea unei gastro-jejunostomii sau a unei duodeno-jejunostomii, cu fire separate sau fir continuu. Se preferă ca ascensionarea ansei jejunale să se facă precolic, fiind dovedit că incidența stazei gastrice este mai redusă dacă se folosește această tehnică [40,42,43]. MIJLOACE PALIATIVE CHIRURGICALE Tratamentul tumorile biliare hilare nerezecabile va avea ca scop paliația sindromului icteric. Pentru aceasta, este important
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
144). CT evidențiază de asemenea variantele anatomice ale vascularizației de la acest nivel, cu importanță în efectuarea duodenopancreatectomiei cefalice (DPC), cum sunt artera hepatică dreaptă accesorie sau înlocuitoare (cu originea în AMS), drenajul venei mezenterice inferioare direct în VMS, prima venă jejunală cu traiect anterior de AMS către VMS. Pentru a obține informații de calitate privind stadializarea tumorii pancreatice, aparatul CT trebuie să prezinte cel puțin 16 detectori iar substanța de contrast intravenoasă trebuie să fie injectată de o pompă automată, corelată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
În continuare, piesa de rezecție este reflectată către dreapta, și se realizează disecția și separarea ei de VP-VMS, prin ligatura ramurilor venoase mici, ce drenează capul și procesul uncinat către VP. În timpul disecției procesului uncinat de VMS trebuie identificată ramura jejunală a acesteia. Aceasta drenează sângele de la nivelul anselor jejunale, are traiect posterior de AMS (rareori anterior) și se varsă în VMS la nivelul peretelui său posterolateral drept, primind câteva ramuri de la nivelul procesului uncinat. După disecția completă a confluentului venos
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
și se realizează disecția și separarea ei de VP-VMS, prin ligatura ramurilor venoase mici, ce drenează capul și procesul uncinat către VP. În timpul disecției procesului uncinat de VMS trebuie identificată ramura jejunală a acesteia. Aceasta drenează sângele de la nivelul anselor jejunale, are traiect posterior de AMS (rareori anterior) și se varsă în VMS la nivelul peretelui său posterolateral drept, primind câteva ramuri de la nivelul procesului uncinat. După disecția completă a confluentului venos portomezenteric, acesta este retractat către medial, iar intervenția continuă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
impact major asupra rezecției și reconstrucției. Etapa de reconstrucție Pasul 7 - Pancreaticojejunoanastomoza Pentru a putea plasa firele de sutură pentru pancreatojejunoanastomoză în condiții cât mai bune, bontul pancreatic trebuie mobilizat suficient, pe o distanță de aproximativ 2-2,5 cm. Ansa jejunală secționată va fi ascensionată la nivelul spațiului supramezocolic printr-o breșă la nivelul mezocolonului transvers, și nu prin spațiul retroperitoneal, prin breșa restantă după rezecția duodenului, posterior de vasele mezenterice superioare. Înainte de realizarea anastomozei este utilă cateterizarea ductului Wirsung. Anastomoza
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
afară către înăuntru) și trei posterioare (dinspre interior către exterior). Aceste fire de sutură vor fi integrate mai târziu în stratul intern al anastomozei. Se va realiza acum stratul posterior extern, între capsula pancreatică posterioară a bontului pancreatic și seromusculara jejunală, cu o distanță între suturi de 4-6 mm [38]. Firele se trec la nivelul capsulei pancreatice posterioare, la 1 cm de linia de secțiune pancreatică, încorporând o cantitate adecvată de parenchim pancreatic. La nivelul seroasei jejunale firele trebuie trecute la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
bontului pancreatic și seromusculara jejunală, cu o distanță între suturi de 4-6 mm [38]. Firele se trec la nivelul capsulei pancreatice posterioare, la 1 cm de linia de secțiune pancreatică, încorporând o cantitate adecvată de parenchim pancreatic. La nivelul seroasei jejunale firele trebuie trecute la 1-2 mm de marginea mezenterică. Apoi se va realiza o mică enterotomie pe marginea antimezenterică a jejunului, la aproximativ 5 mm de stratul postrior extern, care va fi anastomozată cu fire separate la ductul Wirsung (cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
curburi gastrice (fig. 315). Pentru a preveni pseudoanevrismul bontului ligaturat al arterei gastroduodenale, în situația în care apare o fistulă de anastomoză pancreaticojejunală, este utilă acoperirea acestui bont arterial cu ligamentul falciform sau cu marele epiploon, poziționat posterior de ansa jejunală ascensionată subhepatic. Intervenția chirurgicală se încheie prin lavajul cavității peritoneale, în special la pacienții care au prezentat stentarea preoperatorie a căii biliare principale, fiind cunoscută contaminarea bilei în aceste cazuri. Deși există controverse în datele de literatură, în Spitalul Clinic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
particularitățile anatomice (consistența bontului pancreatic) etc. Tipul de reconstrucție Reconstrucția după duodenopancreatectomie se poate realiza în mai multe moduri. Aceste modalități au fost încercate în scopul scăderii ratei fistulei pancreatice. Montajul clasic al lui Child presupune anastomoza pancreasului cu ansă jejunală, varianta Traverso-Longmire prezervă pilorul ceea ce aduce în plus beneficii din punct de vedere nutrițional, iar un al treilea mod de anastomoză presupune implantarea bontului pancreatic în stomac. Dificultatea de apreciere a rezultatelor în cazul diferitelor montaje anastomotice provine și din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
În cazul fistulelor cronice utilizarea octeotridului ca și a suportului nutrițional pot permite închiderea fistulelor. În anumite situații în care fistula persistă la interval de luni de zile, reintervenția cu realizarea unor anastomoze între traiectul fibros fistulos și o ansă jejunală reprezintă o soluție bună. EVACUAREA GASTRICĂ ÎNTÂRZIATĂ Evacuarea gastrică întârziată (DGE - delayed gastric emptying) are o incidență de 20% în centrele cu experiență [140]. Ca și în cazul fistulelor pancreatice s-a realizat o sistematizare a DGE de către International Study
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
deoarece există contraindicații pentru hepatectomie. Fragmentul de lob hepatic drept pregătit în prealabil va fi transplantat subhepatic și se realizează anastomoza la vena cavă inferioară, vena portă și o ramură a aortei, în timp ce canalul biliar este anastomozat la o ansă jejunală adusă în „Y”. Complicațiile chirurgicale (tehnice) ale transplantului hepatic sunt: a. vasculare: tromboza arterei hepatice (2-10%) care poate fi precoce (apărută în primele luni postoperator datorită necrozei hepatice care determină insuficiență hepatică acută), tardivă sau nemanifestă clinic (diagnosticată cu ocazia
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
practică anastomoza termino-laterală între vena portă a grefei și vena iliacă a primitorului, precum și anastomozele arteriale între petecul de aortă și originea trunchiului celiac și între artera mezenterică superioară și artera iliacă. Anastomozarea segmentului duodenal al grefei cu o ansă jejunală adusă în „Y” permite drenarea secreției pancreatice exocrine. Transplantul pancreatic segmentar presupune anastomoza vaselor splenice care asigură irigarea sanguină a grefei cu vasele iliace ale primitorului. Prin obstrucția canalului pancreatic printr-un polimer sau prin anastomozarea pancreasului la o ansă
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
adusă în „Y” permite drenarea secreției pancreatice exocrine. Transplantul pancreatic segmentar presupune anastomoza vaselor splenice care asigură irigarea sanguină a grefei cu vasele iliace ale primitorului. Prin obstrucția canalului pancreatic printr-un polimer sau prin anastomozarea pancreasului la o ansă jejunală în „Y” este drenată secreția pancreasului exocrin. Tratamentul imunosupresor utilizează schema Ciclosporină AzatioprinăPrednison. Cele mai frecvente complicații postoperatorii sunt fistulele pancreatice sau duodenale care pot determina abcese sau peritonite, necrozele pancreatice sau duodenale, ulcerațiile duodenale, trombozarea anastomozelor arteriale. Pierderea la
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
200 Instalarea de linii venoase centrale - 100 ● Intubația traheală - orotraheală - 200 - nasotraheală - 50 ● Anestezia generală cu pivot volatil - 100 ● Anestezie generală i.v. - 100 ● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA - 50 ● Instalarea de sondă gastrică - 50 ● Instalarea de sonde jejunale - 20 ● Instalarea de sondă uretrovezicală - 50 ● Monitorizare EKG - 100 ● Monitorizare puls oximetrie - 100 ● Monitorizare capnografie - 100 ● Monitorizare PVC - 50 ● Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac - 10 ● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice - 100 ● Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10 ● Poziționarea bolnavului pe
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
20 ● Monitorizarea EEG - 100 ● Monitorizarea presiunii intracraniene - 10 ● Hipotermie indusă - 10 Rinichi Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie - 20 ● Dializa peritoneală - 5 ● Hemodializa - 10 ● Hemofiltrare: - 50 Tub digestiv ● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 200 Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație - 25 ● Instalarea de sonde Blackmore - 50 ● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală - 200 Hematologie - Transfuzie ● Recoltarea și conservarea sângelui - 50 ● Determinări de grupe sanguine - 50 ● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă - 100 Utilizarea componentelor de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie - 20 ● Dializa peritoneală - 5 ● Hemodializa - 10 ● Hemofiltrare: - 50 Tub digestiv ● Instalarea de sonde nazo-gastrice - 200 Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație - 25 ● Instalarea de sonde Blackmore - 50 ● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală - 200 Hematologie - Transfuzie ● Recoltarea și conservarea sângelui - 50 ● Determinări de grupe sanguine - 50 ● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă - 100 Utilizarea componentelor de sânge - 200 ● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) - 100 Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
oculta) 2.2. Explorări diagnostice 2.2.1. Minimale [] citodiagnostic Tzanck: absența celulelor acantolitice, frecvente neutrofile [] examen histopatologic: microabcese papilare cu neutrofile, bulă subepidermică [] imunofluorescența directă: depozite granulare cu IgA în papilele dermice 2.2.2. Opționale [] endoscopie cu biopsie jejunala: atrofia vilozităților intestinale [] ELISA: anticorpi serici pentru transglutaminaza epidermica (Ac- antiendomisium), anticorpi anti-gliadină, si anti-reticulină [] investigații suplimentare în cazul suspiciunii unei malignități sau alte boli interne asociate 2.3. Prognostic Risc crescut de a dezvolta un limfom, în special la
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
infiltrate inflamatorii. Afecțiunea. Forma clinică Păstrată a) Boala celiacă a adultului (enteropatia glutemică) ... Criterii de diagnostic (clinice și paraclinice): - diaree cronică cu steatoree macroscopică; - răspuns favorabil la regimul fără gluten; - semne de malabsorbție globală (pierdere ponderală, hipocalcemie, hiposideremie, hipopotasemie); - biopsie jejunală caracteristică (atrofie jejunală). Pentru diagnostic este necesară evidențierea răspunsului favorabil la regimul fără gluten și un semn clinic. Afecțiunea. Forma clinică Păstrată b) Enterita regională (boala Crohn - BC) ... Boala Crohn (BC) reprezintă o afecțiune cronică cu etiologie necunoscută și patogeneză
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
Forma clinică Păstrată a) Boala celiacă a adultului (enteropatia glutemică) ... Criterii de diagnostic (clinice și paraclinice): - diaree cronică cu steatoree macroscopică; - răspuns favorabil la regimul fără gluten; - semne de malabsorbție globală (pierdere ponderală, hipocalcemie, hiposideremie, hipopotasemie); - biopsie jejunală caracteristică (atrofie jejunală). Pentru diagnostic este necesară evidențierea răspunsului favorabil la regimul fără gluten și un semn clinic. Afecțiunea. Forma clinică Păstrată b) Enterita regională (boala Crohn - BC) ... Boala Crohn (BC) reprezintă o afecțiune cronică cu etiologie necunoscută și patogeneză incomplet elucidată, în
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]