2,253 matches
-
și se Întoarse la hârtiile lui. Adăugă formal, fără să se gândească: — A fost o impertinență din partea mea să mă gândesc că, pentru zece lire... La Început aceste cuvinte n-o atinseră. Era prea Încurcată de ușurarea ei, chiar de jena de-a fi fost jinduită doar În vis și, mai presus de toate, de sentimentul de recunoștință. Și apoi, scoțând-o din tăcerea ei, veniră cuvintele finale, cu sugestia lor umilitoare - aceasta nefiind ceva familiar. Ea-și Înfruntă porția de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
doi, aranjate romantic cu flori și cu inimioare mexicane prin care ni se ura noroc. Nu am fost În stare să Îi spun că Hunter plecase și că s-ar fi putut să nu se mai Întoarcă. Îmi era prea jenă de toată situația, așa că nici măcar nu am sunat vreo prietenă ca să fie alături de mine În suferința mea. Ce-ar fi crezut lumea? Eu și Hunter ne cunoșteam doar de șase luni și, luați de val, ne căsătoriserăm În Hawaii. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
venea din spatele ușii de la baie. Apoi o voce răgușită, de persoană fumătoare, șopti: Ne-am tras-o stând În picioare, În hol. Drăguțul de Nicky. Când l-am Întrebat câți ani are, mi-a spus „o să Împlinesc nouăsprezece“. Mi-e jenă să recunosc, dar urechile mele s-au făcut pâlnie. —Ei na! Unde locuiește? Întrebă o altă voce. —Pe 17th Street, cu părinții lui, cu mami și tati. Ce ușuratică ești. —Știu. Și-mi place așa. Nu-mi putea da seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
potențial vorbind, pentru că este măritată. Pentru că aseară erau exact cinci prezervative În cutie, iar azi-dimineață erau exact zero prezervative, și mi-am dat drumul de fiecare dată, vorbi Lauren, ca despre un simplu fapt divers. Nu era nici urmă de jenă la ea. Cine este Dl. Cinci Orgasme? Are un nume? m-am interesat eu. Da, dar nu mi-l pot aduce aminte. Doi tăiați de pe lista maratonului de Cuplare. Am comandat o geantă de Kelly Mu albă, cu accesorii aurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
copilul ăsta? Rujul tău, spuse Valerie, Întorcându-i spatele brusc lui Marci. Bebelușii urăsc... machiajul. Are un impact negativ asupra dezvoltării creierului lor. Trebuie să-l duc de aici. Spunând asta, Valerie ieși, iar Marci se Înroși puternic la față de jenă. Se uită la mine, cu Îngrijorare. Apoi Întrebă: Cumva tocmai am fost respinsă de plodul ăla? 12tc "12" Tragedia lui Marcitc "Tragedia lui Marci" „La naiba! Un bebeluș plângăcios de 16 luni respinge o mondenă disprețuită!“, titra În dimineața următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cumva... unde... este... Christopher? bîigui Marci. Vocea Îi suna de parcă nici nu s-ar fi trezit. — Păi tu nu știi? am Întrebat, șocată. Nu... ezită vocea scăzută. L-am dat afară și s-a cărat... de tot. Era de toată jena. Marci vorbea ca și cum ar fi fost cineva dintr-un soap opera, filmat timp de o viață Întreagă pentru TV. —Marci, e adevărat că Christopher... —Tinsley ți-a spus asta? Are În mod sigur pe altcineva. Nu a vrut să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Îl acuzase pe soțul ei de păcatul marital cel mai grav. Mă simțeam Îngrozitor, mi-era rușine de mine Însămi. Panicată și nerăbdătoare, simțeam cum plămânii mei pompau aer din ce În ce mai repede: simțeam că o să mă sufoc de necaz și de jenă. Când, În sfârșit, am ajuns pe One Fifth, i-am plătit șoferului cursa și am alergat spre clădirea În care locuiam. Începuse să plouă puternic, cu stropi reci ca gheața, și, până am intrat Înăuntru, eram pe jumătate udă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
la Iași în delegație; oferă avantaje: condiție materială, origine extra, bătrînul ei, mare doctor ginecolog, îmi poate înlesni transfer la catedră, asistent, ori cercetător la institut... Ai de gînd să rămîi aici? Dracu' știe! strînge Mihai din umeri, fiindu-i jenă să recunoască, măcar și în gînd, că, la capitolul proiecte matrimoniale, se află în aceeași situație cu Vlad. Te-am văzut cu o puștoaică mișto; după cum e-nțolită, pare fetiță de bani-gata. Tat-su mi-i consătean, aproape vecin se explică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
un bărbat care stă în crîșma autogării și bea țuică fiartă? Ar putea, la naiba, să-și cumpere un palton, că nu mai ține, la ditai ingineru', cu mesadă. Gata să-i spună de telefon, Paula are o reacție de jenă, preocupîndu-se de haina lui Radu. Simte cum o arde pe limbă un "nu toți cîștigă cît tine", dar se teme să lase în afara buzelor flacăra, conștientă că o parte bună din cîștigul lui Radu este răspîndit pe aici, prin casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de coniac sparte la prînz. Merge la autoservire, ia un coș și începe să se plimbe printre rafturi, atent să nu repete povestea. Cînd își dă seama că-i destul de amețit, ca să mai fie stăpîn pe mișcări, lasă, fără nici o jenă, coșul peste stiva cu detergenți, continuîndu-și plimbarea. Dumneavoastră de ce nu aveți coș? îl oprește o supraveghetoare. Caut pe șefă. Acolo arată femeia spre ușa magaziei. Mihai intră în magazie, privește roată, dar nu vede decît o femeie care ambalează zahăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Un vin, un coniac? întreabă Muraru. Nimic, mulțumesc! Vă rog, nu insistați! se apără Mihai cu îndîrjire. Am băut seara asta ceva și mi-i că stric totul dacă... Ce-ați băut? insistă Muraru. Niște... vodcă minte Mihai, fiindu-i jenă să pronunțe cuvîntul whisky, să nu pară lăudăros. Bine, o vodcă! hotărăște Muraru și pleacă spre bar, de unde se întoarce cu o sută de vodcă și un pahar cu apă. Rămași singuri în cele două fotolii de lîngă măsuță, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de ce nu ți-aș spune?, și o profesoară; una minunată, dar cam..., ne trata de sus, ne lua peste picior eram și tare proști, ăsta-i adevărul -, dar... Săteanu se oprește. Se oprește pur și simplu, fără nici un pic de jenă că ar fi vorbit de lucruri intime. Ține un creion chinezesc între degete și-l rotește mult timp, admirînd frumusețea desenelor. Ia zi-mi, Mihai, întreabă el cînd erai elev, te-ai îndrăgostit de vreo profesoară? Oo-o! rîde Mihai. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
apropiat de mașină. Vlad scoate capul din cabină și strigă lui Cornea să împingă mașina mai într-o parte, să nu încurce traficul. Întîlnind privirea Paulei, care se întoarce spre microbuz, îi face semn să se apropie: Domnișoară, cu toată jena de care sînt capabil, vreau totuși să vă întreb ceva. V-ascult spune Paula calmă, dar roșind toată, sigură că Vlad vrea s-o întrebe dacă n-a fost ea la telefon ieri, cînd l-a drăcuit, trimițîndu-l înaintea Sorinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
se schimbă: Maria, îi vede femeia ochii senini învăluind-o ce poate fi mai frumos privirii și gîndirii tale decît trupul celui cu care ai făcut dragoste cîteva clipe mai devreme? Bine... conchide femeia și coboară din pat fără nici o jenă, începînd să se îmbrace, ajutată uneori de mîinile lui Mihai, care, preocupat să se îmbrace și el, se oprește să-i caute ei ciorapii și să-i întoarcă pe față, sau să-i potrivească furoul mai bine, înainte ca ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
niște flori și să-i spun că-s bucuros: "Știi, fete voiam, dar mă gîndeam că..., să nu fii tu tristă". Chestie psihologică. Să-mi împrumuți dicționarul onomastic, să aleg două nume de fată, două frumoase, să nu-mi fie jenă să le pronunț nici în casă și nici în lume, că eu, uite, ba nu, că haina mea de fîș e la Radu, am o pagină doar cu nume de băieți... Hai să sărim gardul pe aici, că dacă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mult. Umbre violet îi apăruseră sub ochii frumoși. Tensiunea își spunea cuvântul, dar nu se putea opri. Sâmbătă seara se întâlniseră în barul de la Old Sea, pe malul mării, la Brighton. Când intrase Alan, Bull își făcea de lucru fără jenă cu un pahar de sherry. Durase douăzeci de minute până când Alan scosese totul de la el — Meciul era excelent. Dave Gillis marcase de două ori chiar de pe linie și mai primiserăm dreptul la două încercări. Pur și simplu cred că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pot să se odihnească pe această piatră. Dacă îți împrumut ție piatra, copiii mei nu mai au unde să se odihnească". Manjusri repetă faptul că vine de pe Muntele Celor Cinci Vârfuri ca să ceară ajutor pentru localnici. Regelui dragon îi fu jenă să refuze cererea lui Manjusri. Văzând că acel călugăr era bătrân și nu avea cum să ducă de unul singur piatra, i-a spus: "Piatra magică este foartea grea. Nu e nimeni care să te poată ajuta. Dacă poți ridica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pui Aiudul lângă MTV, sângele lângă Coca-Cola, bătutul cu lingura în zid lângă Internet, cum să scrii un angajament de turnător pe un ecran de computer și să-l scoți pe urmă la imprimanta laser? E penibil, deplasat, jenant... Această jenă chinuitoare și mizeră ca o durere de măsea a dispărut din mine în vreme ce coboram treptele la Hollywood Multiplex ca să intru la După-amiaza unui torționar. În sălile alăturate Atacau Clonele, Stăpânul Inelelor își desfășura orgia de imagini computerizate până la idiotizare, Harry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
înspăimântător ca un Tyranosaurus Rex ca să smulgă hălci din prada doborâtă la pământ. Un lan de floarea-soarelui ca o mare de plante carnivore, în care dacă pătrunzi, fascinat de atâta frumusețe, ești paralizat și devorat în câteva minute. Înlăuntrul meu jena s-a transformat în înfiorare... Filmul lui Lucian Pintilie nu vorbește despre mântuire. Nu e vorba de nici un drum al Damascului, ca în cartea sensibilei doamne Dorina Jela. Pintilie spune așa: comunismul a fost prilejul, nu cauza dezlănțuirii răului în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
că sunt poze de-ale copilului, fiindcă tata îl tot fotografia, dar nu lucra filmele. Nu era așa. Erau pozele unei femei brunete, străine, în ochii căreia se citeau familiaritate, loialitate și răbdare. Cu aerul ăla superficial ce ascunde atâta jenă, tata s-a apucat să turuie o poveste cu o colegă de serviciu care se mutase în casă nouă și nu se găsise nimeni care să-i care mobila și să vină cu un aparat foto. Mama, am observat eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
din încăpere, adică voi toți, ședințele astea sunt ceva pentru băbuțe, nu pentru bărbați. Bla-bla-bla-ul vostru, taifasul ăsta de apus de soare mă scoate din sărite și din acest motiv nu am trecut pe-aici în ultima vreme. Mi-era jenă să adorm cu capul pe masă, mă gândeam că v-aș fi putut deranja aberațiile cu tunătoru-mi sforăit. Dar voi, dragă maestre, se pare că nu puteți trăi fără mine. Mă mir de ce, neaducând niciodată o cât de cât cumsecade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
greu de risipit acum, căci ea are un mod ironic de a mă privi, iar eu nu pot să-i adresez cuvântul fără să mă bâlbâi și celelalte fete mă privesc cu un surâs ironic. N-aș vrea acum ca jena trezită în mine de numele de Marjorie să mă împiedice să intervin în ajutorul altei Marjorie în pericol de moarte... Dacă nu cumva e aceeași Marjorie... Dacă nu cumva telefonul acela îmi era adresat chiar mie... O bandă de gangsteri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Ravel. Scriitorului productiv nu i-au plăcut niciodată operele scriitorului chinuit; citindu-le, i se pare întotdeauna că e pe punctul de a ajunge la punctul decisiv, dar apoi acest punct îi scapă și rămâne doar cu o senzație de jenă. Dar acum, privindu-l în actul de a scrie, simte că acest om se luptă cu ceva obscur, confuz, un drum ce trebuie deschis, care nu se știe unde duce; uneori i se pare că-l vede umblând pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
sânului lui Makiko mi s-a prezentat prea viu în memorie, iar vocea mea a trădat o tulburare și a alarmat-o. Fapt e că Makiko și-a încruntat sprâncenele și a rămas o clipă tăcută. Pentru a risipi această jenă, care nu voiam să întrerupă visele mele de iubire, mi-a scăpat o mișcare nepotrivită a gurii: am strâns din dinți, de parcă aș fi mușcat ceva. Instinctiv, Makiko s-a tras îndărăt, cu o expresie îndurerată, de parcă cineva ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
sinceritatea. — Gândește-te la asta ca la o ațâțare. E lenjerie pentru cap, zice. O cămașă de noapte cucu-bau pe care o porți peste întreaga ta identitate. Al treilea cel mai plictisitor lucru din lume e trecutul tău de toată jena. Așa că Brandy nu m-a întrebat niciodată nimic. Nesuferita șefă de turmă care știe să fie, continuăm să ne întâlnim în biroul logopedei și Brandy îmi spune tot ce trebuie să știu despre mine. Capitolul 10 Sari la Brandy Alexander
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]