521 matches
-
nas uriaș, desenat în partea dreaptă, în timp ce sărea pe-un tirbușon de aer. Magicianul râdea cu gura până la urechi și lovea cu bagheta fermecată într-un tablou pe care apărea și dispărea un elefănțel după o perdea. Bagheta scotea o jerbă de stele galbene și făcea zgomotul ăla cald și pneumatic, specific benzilor desenate: POF! Gestul era perfect, îndelung exersat; desenatorul, regretatul Poirier făcuse mișcarea precis, dezinvolt, cu plăcere. Am tras revista afară dintre ziare, cu grijă să nu-i îndoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o șoaptă, cu gâtul străpuns. Din fruntea călăreților cu semnul scutului și al spadei, se ridică sunetul aspru al cornului de zimbru, iar sabia căpitanului Oană se Înălță, prinzând lucirea soarelui În vârful Însângerat. Cei cinci sute trecură, Într-o jerbă de apă, vadul Nistrului. 3. Veștitc "3. Vești" Veneția, 8 septembrie 1458 P rin perdelele grele, de catifea violetă, lumina nu pătrundea decât ca o senzație stranie de noapte Îndulcită Într-o dimineață mereu promisă. Alexandru Își amână clipa trezirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
prea târziu. Fregata ieșise dintre cele două galere, luând un nou viraj, cu toate pânzele umflate de puterea vântului Mării Ionice. Se Îndrepta spre nord-vest. Cea de-a doua galeră deschise și ea tirul, dar ghiulelele căzură În urma fregatei, ridicând jerbe de apă. - Mențineți cursul, cu toată viteza! ordonă Estorga. Dacă avem noroc, atingem zona curenților calzi, care ne vor duce mai repede spre coasta italiană. Galerele turcești Începuseră și ele virajul. Erau Însă mult mai mari și mai greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
dreaptă. Galera se depărtă din nou de nava lui Estorga, Încercând să prindă fregatele În raza tunurilor de la tribord. Dar cele două vase rapide se despărțiră brusc, Începând o manevră de Învăluire. Tunurile lor bubuiră În același timp, ridicând o jerbă de apă la câțiva pași În urma galerei. Vâslele greoaiei ambarcațiuni turcești se ridicară din nou, Încercând să mărească viteza de manevră. Dar a doua salvă a piraților izbi În plin. Galera Începu să se lase pe o parte. Pirații trecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Roșul? Ce fel? - Roșul Închis. Aproape de negru. Se confundă. Căpitanul rămase tăcut. Nu era cu putință. Oamenii așternuți pe jos În depărtare nu muriseră doar din cauza exploziilor. Cineva Îi spintecase cu sabia. Tăiase În locurile În care sângele țâșnește În jerbe, iar victima mai are de trăit cel mult treizeci de secunde. Arterele principale. Jugulara. Încheieturile. Pământul se Îmbibase de sânge. Nu se auzise zgomot de cai sau de ciocniri Între corpuri de oaste. Ceea ce ducea spre un nonsens. Un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
din piele. Un astrolab, constată el, de o lucrătură extrem de rafinată. Alidada, tija mobilă, fusese stricată printr-o lovitură care Îi Îndoise una din aripioare. Dar rețeaua, un fascicul de nervuri traforate ca o bijuterie, era intactă, cu incredibila sa jerbă de vârfuri și de flăcări pentru marcarea stelelor fixe. Cu un calcul rapid, Dante socoti că erau cel puțin o sută. Nu mai văzuse unul care să fi reprodus mai mult de treizeci. Dacă un Înger ar fi avut nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
nervoasă Îl susținuse, dar acum simți cum i se taie suflarea Într-o gâfâială chinuită, iar genunchii i se Îndoiră. Stâlpul continua să se legene și o amețeală neașteptată Îl sili să Închidă ochii, În timp ce În creier Îi exploda o jerbă de scântei. Se simți pierdut: dacă nu cădea, oricum, sabia necunoscutului avea să isprăvească cu el. Încetul cu Încetul, simți cum răsuflarea Își reintra pe făgașul normal. Și forțele Îi reveneau cătinel. Călugărul se ascunsese, probabil, la capătul porțiunii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
confuză, oarbă precum spiritul dumitale! Îi strigă din urmă; celălalt, Însă, nu părea să-l fi auzit. În jurul său, coroana de foc Își pierdea din vigoare pe măsură ce amestecul de fosfor Își epuiza forța. Mai rămăsese doar o umbră palidă a jerbei de lumină ce aprinsese de strălucire Baptisteriul. Dante ridică de pe jos arma Încă plină de sânge și de fărâme de carne. Mecanismul lui al-Jazari se oprea cu un ultim zumzet. Apoi, emoția Îl copleși. Își dădu drumul să alunece În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ușor scuza că Bluegren nu avea comenzi pentru mine. Bluegren îmi dădea ce îmi dădea în fiecare după masă lăsată de la Dumnezeu; și asta mai degrabă pentru că îl ajutam să desfacă și să lege cu sârmă scheletul din pai al jerbelor (avea o clientelă numeroasă de gangsteriă decât pentru comenzi, unde se gândea că oricum primeam bacșiș, ceea ce în principiu s-a dovedit adevărat. Nu-mi plăcea să merg cu tramvaiul cu coroane mari de flori sau cu jerbe pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pai al jerbelor (avea o clientelă numeroasă de gangsteriă decât pentru comenzi, unde se gândea că oricum primeam bacșiș, ceea ce în principiu s-a dovedit adevărat. Nu-mi plăcea să merg cu tramvaiul cu coroane mari de flori sau cu jerbe pe care le agăți pe ușă când moare cinva, pentru că seara mă nimeream în aglomerația oamenilor care veneau acasă și trebuia să mă lupt să am loc și să țin un colț liber, certându-mă cu controlorii și pasagerii oțărâți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
zice Dănuț, scoțând cutia de chibrituri. Dârdâind binișor din balamale, Vierme eliberează dopul sticlei cu matrafust, din coș, ridicând-o în mâna dreaptă, gata să zvâcnească. Unu..., doi! Și...!! Aruncă, Bossule!!! Chibritul aprins de Poet zboară fulgerător, întersectând în văzduh jerba prelungită a jetului lichid de alcool rafinat, proiectată cu boltă, cu o dibăcie haiducească, pe care i-o dă lui Vierme numai frica morții, moment în care aerul irespirabil, îmbâcsit de miasmele acumulate de hidrocarburi, din jurul și de deasupra haitei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și sincronizarea mea, odată realizată, rămîne așa, pot să urmăresc cum proiectilele sînt scuipate prin țeava enormă (și să-mi acopăr urechile cu mîinile). Ultimul, după ce străpunge silueta de carton, ricoșează din valuri. CÎteva secunde rămînem cu ciocurile căscate la jerbele Înspumate pe care le face din ce În ce mai departe, pe urmă dispare undeva unde norii grei de aprilie Își Întîlnesc neliniștea cu acest deșert lichid. Apoi sună fluierele și sirenele și sărim de pe tunuri zbierînd chestii, În timp ce ofițerii ies de sub plasele de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lângă altul sute, / Când râd arhipelagurile lumii mute / Gheyserii lungi lumina descompun / Ca munții de cristal și alaun //"30. La Camil Petrescu forța orfică se convertește într-o axis mundi, prin care teluricul și celestul se contopesc: "Azvârle orgile planetei jerbe grele / De imnuri spre spiralele de stele.../"31 Extinzând comparația, Lapona Enigel se înscrie în paradigma eroilor solari, ca și cuplul Fred d-na T., plenitudinea lor sufletească devenind manifestă mai ales în prezența luminii: Nu știu cum să spun, așa anapoda
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
paradisiac-infernal: Două vise, de altfel, se alternau, în variante, în copilărie: un vis de o frumusețe paradisiacă și vreo două, ca să spun așa, infernale. Cel paradisiac, era o viziune de grădini și lacuri suspendate, cu bazine imense, din care țâșneau jerbe uriașe, cu chioșcuri de o grație dantelată, în număr imens, totul de o bogăție de linii și luciri de ape pe care niciodată n-aș putea-o exprima în descriere. Alt vis, dintre cele infernale, era o viziune de gropi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
socială” s-ar întâlni, în scrierile sale, cu o accentuată dominantă psihanalitică. Absența tatălui, imaginarele pulsații homoerotice, machismul agresiv și alte speculații mai mult sau mai puțin dubioase slăbesc credibilitatea demersului - spre paguba exegeților viitori, obligați să digere altminteri indigerabilele jerbe lezat-feministe ale lui Wolfe. O ambivalență există, însă, în creația lui Chandler: a tradiției și a reformei. Autorul e un păstrător al vechiului model (întotdeauna trebuie să existe un cadavru, un motiv, un detectiv și o soluție), dar nu și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și dominicanii remobilizează creștinătatea. Toate marile tulburări populare din istoria Occidentului de la Cruciade până la Revoluție se prezintă ca niște deflagrații iconografice. Revoluții ale imaginii și prin imagine. Irupții mai mult sau mai puțin incontrolabile. Revoluția franceză e însoțită de o jerbă, un potop de producții spontane afișe, gravuri în acvaforte, caricaturi, ceramică, decoruri, acuarele, cărți de joc; dar guvernul face apel și la David și confrații lui. În 1793, Comitetul de Salvare Publică mobilizează pictori și sculptori, distribuie stampe și caricaturi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
simbolic cu cerul; religia un raport real. Dar între acest simbol și această realitate nu există o distanță de netrecut, de vreme ce realitatea aruncă lumină și înțeles asupra simbolului corespunzător. Izvorul, captat din munte și adus în vale, țâșnește în strălucitoarea jerbă de apă a unei fântâni arteziene. Admirând această suire lichidă, ce se sfărâmă în pulbere argintie sub cerul albastru, știm totdeauna că ea e împinsă de legea fizică să atingă din nou, nivelul superior de unde s-a coborât. În strădania
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
alianța cu secretul: avea de gând să-i pândească din adăpostul rezervei, lăsându-i să vină, fanfaroni, în cuvânt și să-și umfle pieptul cu substanța lui minată de hohote comprimate, pe care el avea să le detoneze jubilant în jerbe răsunătoare. Asta să-i fi putut construi lui domnii de față, dacă se credeau șmecheri: un buncăr inexpugnabil și portabil pentru rezervă, o carapace perfect camuflată de țestoasă, din care el să scruteze circumspect situația fără a putea fi, la
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tot felul au loc incontrolabil prin pânza-i precară, și când, de dincolo de ea, viața respiră atât de greu încât parcă n-ar mai vrea să se întoarcă, monoton, la sine, ci să se împrăștie darnic prin preajmă, într-o jerbă de senzații orfane? Practic, găzduirea cortului nu-ți oferă mai mult decât o iluzorie aparență de intimitate, în care totuși - nu-i mai puțin adevărat - se poate locui fără grijă dacă ești obișnuit. Întocmai ca un cal căruia, spre a
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
crab. Mâinile i se deschideau ca o carte în relief. La fel cum fotografia lui Salgado emancipase mizeria umană de strivitoru-i reziduu de realitate, gesturile de vrăjitor ale lui Rică îi dădeau o fluiditate ce ascundea bolovănosul fund sub o jerbă orbitoare de sclipiri. Răpiri, bătăi cu copiii, razii ale poliției, evadări din dubă, violuri, spargeri, mutilări infantile, tabere incendiate, pogroame, toate deveniseră o simfonie eroică aderentă impecabil la degetele lui. Căci viteza mișcării transparentizează lucrurile, deschizându-le larg înspre altceva
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lașitatea. Când se apropia punctul culminant al exercițiului, saltul direct asupra grupei din apărare, gândurile mele, zădărnicia acestor exerciții, exasperarea, au depășit limitele suportabilului, am ridicat în sus pistolul cu rachete și am tras. Pocnetul cu totul neașteptat și apoi jerba de lumină din văzduh i-a zăpăcit pe toți. Exercițiul a fost compromis. Ofițerii mi-au cerut explicații. Unii dintre ei căutau chiar o explicație care sămi micșoreze culpa. Atât am spus: „Nu știu de ce am tras”. Mau socotit nebun
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
preot (flamin) care vegheau la respectarea regulilor. Pentru sărbătorirea zeiței, în luna mai aveau loc alegeri rituale cu buletine secrete a celor trei responsabili sau trei lumini, după care avea loc un banchet sacru ritual în marea sală a templului. Jerba de grâu era reprezentarea zeiței pe pământ ca și în Grecia a zeiței Demetra. În evanghelii este reluată parabola grâului care trebuie să moară pentru a renaște, pildă pentru profanii aspiranți la inițierea masonică. Și în cabinetul de reflexie există
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Kore a grâului verde, prin soția lui Hades, focul nestins al grâului copt, Persefona răpită de zeul mărilor și al apei, sau prin hecata Trivia, mister al regenerării vieții în moarte, grâul însămânțat în pământ. De aceea Ceres plină de jerbele de grâu aduce microcosmosului uman oglinda cerului. Templul interior, poetic, al omului reflectă pe cel cosmic în mod hermetic și în metafora culorilor dăruiește stabilitatea unei lumi în care se pierd până și monadele nestăpânite ale tărâmurilor de frontieră între
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mai numeroși În momentul de față dintre toate neamurile de rromi din țara noastră și foarte mulți dintre ei nu-și mai recunosc originea rromă;boldeni / florari - rromi care, pe vremuri, se ocupau cu confecționarea florilor artificiale pentru coroane, coronițe, jerbe, iar astăzi vând flori și se ocupă cu negustoria de orice produse primare sau manufacturate. Numele neamului vine de la cartierul ”Bold” din București unde s-au sedentarizat aceștia la Începuturi;lustragii de ghete/văcsuitori- rromi proveniți din vătrași care au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
toate elementele de civilizație, însoțindu-și actele de un râs demonic: "Reședința ardea ca o torță. Zidul crenelat al fortăreței se prăbușise-n șanțul de apărare. Casieria, Capela și Catargul- calendar, fiind mai ușoare, fuseseră azvârlite claie peste grămadă (...), o jerbă de pământ urcă spre cer la vreo sută de metri mai încolo, urmată peste-o clipă de-o explozie violentă care-i azvârli din nou la pământ"367. Iată cum răsturnarea anunțată în titlu capătă o formă concretă de-abia
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]