534 matches
-
jidovul este fricos, trădător, murdar.” Poetul nu se recu noaște ca atare : „Sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că este „jidovul umil și rătăcit” și e convins că la fel Îl receptează viitoarea sa soție : „Tu vezi În mine pe veșnicul student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de «Taugenichts» [= netrebnic], pe un comunist zdrențăros și fără demnitate” <endnote id="(867
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
n-am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că este „jidovul umil și rătăcit” și e convins că la fel Îl receptează viitoarea sa soție : „Tu vezi În mine pe veșnicul student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de «Taugenichts» [= netrebnic], pe un comunist zdrențăros și fără demnitate” <endnote id="(867, pp. 103, 189, 255)"/>. În volumul de poeme Peter Schlemihl (București, 1932), poetul Ilarie Voronca (Eduard Marcus) se simte un om bătut și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Schlemihls Wundersame Geschichte, 1814). Voronca Însuși Își spunea : „Poet ești și, de-aceea, pururi Ahasverus” (nu suntem prea departe de identificarea „poetului” cu „evreul”, formulată de Marina Țvetaeva și reluată de Paul Celan). „Identificarea cu Peter Schlemihl, ajuns până la urmă Jidovul rătăcitor - remarcă Ovid S. Crohmălniceanu -, merită atenție În cazul Voronca, pentru că opera sa nu cuprinde aproape nicăieri vreo mărturie directă a iudaității autorului” <endnote id="(691, p. 119)"/>. Pentru prozatorul Norman Manea, „identificarea cu Peter Schlemihl” nu are menirea de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aseamănă mult și, printr-o coincidență sem ni ficativă, [...] fiecare va publica un volum intitulat Ulysse ” <endnote id="(903, pp. 37- 38)"/>. Tristan Tzara era și el văzut (de prietenul său Ion Vinea, În 1925) pribegind sub aceeași zodie : „E jidovul rătăcitor, strigă unul din suită. Gârbov și obosit, nu vedea pe nimeni și se Încuraja pe sine mestecând un cântec de drum lung. Un cântec suspect. Cântec din România Mare. La Moară la Hârța[-Pârța/ Un’ se macină tărâța]” (Contimporanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Isus. „Dacă toți evreii ar fi fost convertiți de Isus Cristos - scria Blaise Pascal (Pensées, II), preluând teoria augustiniană -, n-am fi avut decât martori suspecți. Iar dacă ar fi fost exterminați, n-am fi avut martori deloc.” Or, „jidovul rătăcitor” Întruchipa la modul ideal martorul nemuritor al patimilor cristice. Această semnificație este prezentă atât În textul din 1836 („El al cărui sânge tu ai văzut curgând pe Golgota”), cât și, peste un secol, În poemul lui Fundoianu : „Nu pot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a suprapus cu imaginea evreului cârciumar, dând naștere - În folclorul românilor din Bucovina - unei rețete populare de vindecare a năravului beției : „Se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, Într-un pat În care doarme un jidov. Acolo trebuie să steie slănina trei nopți. Când se pune slănina În pat, trebuie să se zică cuvintele : «Cum se leapădă jidovul de slănină și de mâncările noastre, așa să se lepede Cutare de băutura jidovească». Luându-se slănina din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, Într-un pat În care doarme un jidov. Acolo trebuie să steie slănina trei nopți. Când se pune slănina În pat, trebuie să se zică cuvintele : «Cum se leapădă jidovul de slănină și de mâncările noastre, așa să se lepede Cutare de băutura jidovească». Luându-se slănina din pat, să se facă din ea mâncare, care să se dea bețivului și apoi acesta nu va mai bea În veci !” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
229)"/>. În cea mai veche atestare a unei astfel de superstiții pe teritoriul românesc (an 1757), valențele magice de „purtător de bun augur” sunt acordate evreului, țiganului și turcului : „[Unui creștin] de-i va ieși Înainte țigan sau turc sau jidov [...], el atuncea crede că Îi va merge bine și-și va face calea cu norocire” <endnote id="(71, p. 199)"/>. De regulă, superstiția se referă la evreu. Prezența țiganului și, mai ales, a turcului (Într-o unică atestare) este mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii legendari) și „jidani” (evreii reali), punând pe seama primilor viciile atribuite ultimilor (cum este „legea spurcată”). „Poporul crede - sună un eres românesc - că noi nu ne tragem din jidani [sic ! ] ; noi suntem făcuți de al doilea [= a doua oară], că jidovii au fost o lege spurcată și noi suntem lege curată” <endnote id="(162, p. 209)"/>. După alte credințe folclorice, „jidovii” ar fi evreii de dinainte de Cristos, acuzați de deicid. Mircea Eliade a preluat astfel de eresuri din mitologia populară și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eres românesc - că noi nu ne tragem din jidani [sic ! ] ; noi suntem făcuți de al doilea [= a doua oară], că jidovii au fost o lege spurcată și noi suntem lege curată” <endnote id="(162, p. 209)"/>. După alte credințe folclorice, „jidovii” ar fi evreii de dinainte de Cristos, acuzați de deicid. Mircea Eliade a preluat astfel de eresuri din mitologia populară și le-a inclus În mitologia sa literară. În nuvela fantastică Pe strada Mântuleasa (scrisă În 1955), Oana „nu este făptură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deicid. Mircea Eliade a preluat astfel de eresuri din mitologia populară și le-a inclus În mitologia sa literară. În nuvela fantastică Pe strada Mântuleasa (scrisă În 1955), Oana „nu este făptură de-a lui Dumnezeu”, ci o „fată de jidovi”, „sămânță de uriaș”, o „namilă de femeie” de „doi metri și patruzeci”, o nimfomană de o frumusețe răpi toare, cu o „față blândă și dulce, ca de zeiță”. „Pase-mi-te, tu te tragi din Uriași Jidovi - Îi spune Oanei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puternici de l-au putut schingiui chiar pe el, Fiul lui Dumnezeu. Iar dacă este așa, degeaba ți-am face farmece, că tot nu s-ar prinde” <endnote id="(802, p. 119)"/>. Credința În arhaicitatea și, mai ales, În gigantismul „jidovilor” a generat o mulțime de expresii și zicale populare românești, de genul : „de când cu jidovii” [= din vremuri imemoriale] ; „muncă jidovească” [= muncă grea] ; „a fi rupt din jidovi” [= a fi voinic și corpolent], sau „omul ăsta așa-i de jidov, ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
așa, degeaba ți-am face farmece, că tot nu s-ar prinde” <endnote id="(802, p. 119)"/>. Credința În arhaicitatea și, mai ales, În gigantismul „jidovilor” a generat o mulțime de expresii și zicale populare românești, de genul : „de când cu jidovii” [= din vremuri imemoriale] ; „muncă jidovească” [= muncă grea] ; „a fi rupt din jidovi” [= a fi voinic și corpolent], sau „omul ăsta așa-i de jidov, ca un urs”, sau chiar „ce jidov de rumân !” <endnote id="(39, p. 21 ; 166, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(802, p. 119)"/>. Credința În arhaicitatea și, mai ales, În gigantismul „jidovilor” a generat o mulțime de expresii și zicale populare românești, de genul : „de când cu jidovii” [= din vremuri imemoriale] ; „muncă jidovească” [= muncă grea] ; „a fi rupt din jidovi” [= a fi voinic și corpolent], sau „omul ăsta așa-i de jidov, ca un urs”, sau chiar „ce jidov de rumân !” <endnote id="(39, p. 21 ; 166, p. 46 ; 247, p. 115)"/>. Iată principalele motive mitice care intră În compoziția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gigantismul „jidovilor” a generat o mulțime de expresii și zicale populare românești, de genul : „de când cu jidovii” [= din vremuri imemoriale] ; „muncă jidovească” [= muncă grea] ; „a fi rupt din jidovi” [= a fi voinic și corpolent], sau „omul ăsta așa-i de jidov, ca un urs”, sau chiar „ce jidov de rumân !” <endnote id="(39, p. 21 ; 166, p. 46 ; 247, p. 115)"/>. Iată principalele motive mitice care intră În compoziția legendelor românești referitoare la „jidovi” sau „uriași”, culese, de regulă, pe la sfârșitul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
expresii și zicale populare românești, de genul : „de când cu jidovii” [= din vremuri imemoriale] ; „muncă jidovească” [= muncă grea] ; „a fi rupt din jidovi” [= a fi voinic și corpolent], sau „omul ăsta așa-i de jidov, ca un urs”, sau chiar „ce jidov de rumân !” <endnote id="(39, p. 21 ; 166, p. 46 ; 247, p. 115)"/>. Iată principalele motive mitice care intră În compoziția legendelor românești referitoare la „jidovi” sau „uriași”, culese, de regulă, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea : a) „Oamenii ăi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 21 ; 166, p. 46 ; 247, p. 115)"/>. Iată principalele motive mitice care intră În compoziția legendelor românești referitoare la „jidovi” sau „uriași”, culese, de regulă, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea : a) „Oamenii ăi de demult a[u] fost jidovi, adică niște oameni grozav de mari : capu’ ca hârdău’ ăl de cinci vedre, ochii ca talerile, mâinile ca putineele [...], unghiile ca secerile, dinții din gură ca fearele plugului...” Se credea că oasele mari găsite de țărani În pământ sunt „oase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
niște oameni grozav de mari : capu’ ca hârdău’ ăl de cinci vedre, ochii ca talerile, mâinile ca putineele [...], unghiile ca secerile, dinții din gură ca fearele plugului...” Se credea că oasele mari găsite de țărani În pământ sunt „oase de jidovi” („de uriași”) <endnote id="(46, p. 196 ; 269, pp. 157-158)"/>. Folclorist fiind, Silviu Angelescu a introdus acest motiv legendar În pseudo-cronica sa la domnia fanariotului Nicolae Mavrogheni : „fiindu vijelie mare”, eroul eșuează pe un ostrov, unde „a aflat o peșteră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Silviu Angelescu a introdus acest motiv legendar În pseudo-cronica sa la domnia fanariotului Nicolae Mavrogheni : „fiindu vijelie mare”, eroul eșuează pe un ostrov, unde „a aflat o peșteră de os”, care s-a dovedit a fi „o tidvă a unui jidov de aceia din vechime, fiindu așa cam cât o casă de mare” <endnote id="(825, p. 94)"/>. b) Tot de la „jidovi” sau „urieși” au rămas Îngropate comori imense, pentru că aceștia „aveau averi nenumărate, bănet mult [...], să nu-l poți duce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Conform proverbelor populare românești, În general, „banul găsit e ban vrăjit” și „comoara găsită e belea nesfârșită”, dar În special când banii găsiți au aparținut, chipurile, unor „jidovi” <endnote id="(341, p. 107)"/>. Probabil că motivul mitic referitor la comorile jidovilor legendari a beneficiat și de credința În mercantilismul și bogăția „evreilor reali”. „De bogăția cea mare a Jidovilor s-a dus pomina - zic țăranii. În Vâlcea se zice de un om bogat, «chiabur», că «e Jidov» de bogat” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În special când banii găsiți au aparținut, chipurile, unor „jidovi” <endnote id="(341, p. 107)"/>. Probabil că motivul mitic referitor la comorile jidovilor legendari a beneficiat și de credința În mercantilismul și bogăția „evreilor reali”. „De bogăția cea mare a Jidovilor s-a dus pomina - zic țăranii. În Vâlcea se zice de un om bogat, «chiabur», că «e Jidov» de bogat” <endnote id="(166, p. 48)"/>. Pe de altă parte, nu de puține ori mormintele din cimitirele evreiești au fost profanate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mitic referitor la comorile jidovilor legendari a beneficiat și de credința În mercantilismul și bogăția „evreilor reali”. „De bogăția cea mare a Jidovilor s-a dus pomina - zic țăranii. În Vâlcea se zice de un om bogat, «chiabur», că «e Jidov» de bogat” <endnote id="(166, p. 48)"/>. Pe de altă parte, nu de puține ori mormintele din cimitirele evreiești au fost profanate În căutarea comorilor cu care, chipurile, se Îngroapă evreii <endnote id="(809, p. 12)"/>. c) Diverse construcții megalitice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu de puține ori mormintele din cimitirele evreiești au fost profanate În căutarea comorilor cu care, chipurile, se Îngroapă evreii <endnote id="(809, p. 12)"/>. c) Diverse construcții megalitice, ruine, movile, cetăți mari etc. sunt puse de țăranii români pe seama „jidovilor din vechime”. Adesea, acestea poartă toponimul mitic Jidova sau Jidovina (cu sensul „Cetatea jidovilor”, pentru care ungurii din Transilvania folosesc toponimul Zsidovár). Toponime similare sunt atestate și În Polonia, Cehia, vestul Ucrainei, estul Austriei etc. Chiar și Începuturile siderurgiei din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu care, chipurile, se Îngroapă evreii <endnote id="(809, p. 12)"/>. c) Diverse construcții megalitice, ruine, movile, cetăți mari etc. sunt puse de țăranii români pe seama „jidovilor din vechime”. Adesea, acestea poartă toponimul mitic Jidova sau Jidovina (cu sensul „Cetatea jidovilor”, pentru care ungurii din Transilvania folosesc toponimul Zsidovár). Toponime similare sunt atestate și În Polonia, Cehia, vestul Ucrainei, estul Austriei etc. Chiar și Începuturile siderurgiei din Transilvania sunt puse pe seama „neamului evreilor” (probabil, a „Jidovilor” mitici), conform unei legende populare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau Jidovina (cu sensul „Cetatea jidovilor”, pentru care ungurii din Transilvania folosesc toponimul Zsidovár). Toponime similare sunt atestate și În Polonia, Cehia, vestul Ucrainei, estul Austriei etc. Chiar și Începuturile siderurgiei din Transilvania sunt puse pe seama „neamului evreilor” (probabil, a „Jidovilor” mitici), conform unei legende populare atestate Încă de la jumătatea secolului al XVIII- lea <endnote id="(332)"/>. d) Un motiv mitic foarte răspândit În tradiția populară este cel referitor la „o fată de jidov” care a găsit arând pe câmp niște
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]