509 matches
-
de unde veneau toate chestiile alea. Și apoi ceva fâșâi prin aer și căzu lângă el. Era sabia. O Îndreptă pe genunchi și gesticulă cu ea către mulțime: — Mulțumesc, spuse, mulțumesc. Ah, jigodiile dracu’! Jigodii Împuțite! Ah, ale dracu’ scârbe și jigodii Împuțite! Alergând, dădu cu piciorul Într-o pernă. Și uite-l și pe taur. Neschimbat. Foarte bine, jigodia dracu’! Îi trecu muleta prin față. Nimic. Deci nu vrei! Foarte bine. Se apropie și mai mult și-i băgă sabia acoperită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Îndreptă pe genunchi și gesticulă cu ea către mulțime: — Mulțumesc, spuse, mulțumesc. Ah, jigodiile dracu’! Jigodii Împuțite! Ah, ale dracu’ scârbe și jigodii Împuțite! Alergând, dădu cu piciorul Într-o pernă. Și uite-l și pe taur. Neschimbat. Foarte bine, jigodia dracu’! Îi trecu muleta prin față. Nimic. Deci nu vrei! Foarte bine. Se apropie și mai mult și-i băgă sabia acoperită cu muleta Într-o nară. Taurul Îl atacă În momentul când sări În spate și, după ce se-mpiedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
i-a Înfipt cornul Într-o parte. Apucă cornul cu ambele mâini și merse cu spatele, ținându-se bine. Taurul Îl zvârli și cornul ieși afară. Zăcea nemișcat. Era-n regulă. Taurul plecase. Se ridică tușind și simțindu-se terminat. Jigodiile dracu’! — Dă-mi sabia, țipă. Dă-mi lucrurile. Fuentes Îi aduse sabia și muleta. Hernandez Își puse brațul pe umărul său. — Du-te la infirmerie, nu fi tâmpit. — Dă-te de lângă mine. Dă-te dracu’ de lângă mine. Se smulse de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
servicii, impozite mai mari, taxe mai mari la mașini, benzină și motorină mai scumpă, asigurare obligatorie a locuințelor și alte, și alte... Credeți că pentru a face față scumpirilor îmi mai dă vreun sfanț la amărâta mea de pensie? Aiurea. Jigodia aia cheală din capul stânii denumită parcă în râs România, s-a strofocat tot anul trecut dându-se de ceasul morții ca toate pensiile să fie impozitate și dacă mârlanului prezidențial nu i-a ieșit acest lucru, totuși a reușit
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
otrava secretată de indivizii acestui popor parazitar începe să ne amorțească simțurile căutând să ne reducă la stadiul de numit HR Patapievici, noi nu valorăm nici măcar cât o turmă). Această revelație am avut-o mai ales în ultimii ani, când jigodii de marcă a jidănimii trăitoare aici, aruncă lături cu toptanul în mioriticul nostru popor. Când toată această țară românească era îndurerată de pierderea unui mare patriot român, unul din cei mai mari poeți ai neamului, când toți deplângeau trecerea în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
scape țara de blestemul chiormanlâului, ar prefera să facă de râs armata română și să-și dea foc precum niște civili oarecare. Se pare că nici un marș de protest al militarilor nu ar prea avea mari sorți de izbândă fiindcă jigodia cotrocenistă este protejată de gunoaiele revoluției care acum poartă denumirea de revoluționari și care cum apare câte-o demonstrație care are ca țintă Cotrocenii, fac zid în fața Președinției. Păi cum să nu facă zid, când un muncitor calificat este plătit
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
care habar nu aveau că dulăii cei mari ai lumii, flămânzi după o halcă așa grasă cum era la ora ceea România, deja adulmecau pe lângă gard, pândind momentul prielnic pentru a o înhăța. Greutatea mare la momentul acela pentru jigodiile străine aflate la pândă era de ordin psihologic. Românii or fi dus-o mai greu pe timpul lui Ceaușescu, dar devenise un popor demn, orgolios cu un ascuțit simț național și nu ai fi putut să-i înfrângi decât după ce tăvăleai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
tot în boscheții publici așa cum de fapt s-ar fi cuvenit la mulți dintre detractorii acestui popor. Dumnezeu să-l ierte pe Cristian Pațurcă, însă eu nefiind Dumnezeu, nu-mi stă în putere să pot acorda vreodată iertarea la asemenea jigodii. Ploșnițe protejate prin lege Cu ocazia trecerii în neființă a unui boschetar devenit pentru un scurt timp celebru, ca până la urmă să moară ca un câine jigărit, uitat de toată lumea, într-o garsonieră mizerabilă de închiriat, am scris și eu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să mai comentez aceste rânduri ale unui dezaxat cronic, așa cum am mai avut noi ocazia să avem pe plaiurile mioritice, citiți și hotărâți în sinea dumneavoastră, dacă un asemenea demolator de suflete românești, merită măcar un creștinesc scuipat în față. Jigodia neprinsă încă de cei de la ecarisaj își pune nădejdea că șarja de tâmpiți postdecembriști vărsați cu generozitate din haznaua noii educații, vor termina odată și pentru totdeauna cu Eminescu și cu tot ce este românesc. Eu încerc deocamdată să fiu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
la școală și facultate, case gratuite, asistență medicală gratuită, nu sunt chestii minore și de abia acum lumea constată cam cât costă toate acestea, care pe atunci li se spunea că li se cuvine și le primeau gratuit. Chiar și jigodiile astea tinere, leprele analfabete, care se autointitulează ritos anticomuniști, stau în casele construite în socialism, sau poate și mai rău, sug din osânza pe care au putut să pună mâna prin hoție părinții lor în vremile acestea de capitalism sălbatic
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și alte chestii din acestea tiranice, pe care poporul acesta, trebuia să le îndure și să le suporte cu stoicism. Ce doreau ei de fapt, nici măcar în zilele noastre nu știu precis, dar din fericire, avem treze la datorie marile jigodii ale neamului, care se constituie ca portavoce și traductoare ale dorințelor populare. Aceste lifte ordinare, le auzi mârâind în cor: „Poporul român dorea libertatea” . Libertate pentru ce? Mă-ntreb și eu așa ca nea Gheorghe, adică exact ca omu’ nedumerit
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ai fost, vei ajunge muritor de foame...! Și-ți mai atrag atenția: cu mine să te porți frumos vorbindu-mi civilizat, În caz contrar te dau dracului cât ești de colonel, ai Înțeles...? Mie nu mie frică de tine, mă jigodie Împuțită...!” Îl mai privi câteva secunde În poziție agresivă, apoi ieși trântind ostentativ ușa!! Vestea altercației izbucnită Între Tony Pavone și fiorosul anchetator Lc.Col.Tudose Ion se răspândi ca fulgerul. Toți colegii de birou era Îngrijorați așteptând cu Înfrigurare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Încăperii, unde produsele alimentare compuse mai mult din cutii de conserve, țigările și puțină lengerie de corp se Împrăștiară În toate direcțiile uneori chiar amestecându-se cu bunurile altor deținuți ce terminaseră percheziția dar nu pridideau cu adunatul... O altă jigodie de pușcăriași la liber, dădu la iveală o frumoasă pijama din mătase naturală, o privi cu invidie de așa fel ca s’o admire și ceilalți gardieni la liber, după care o aruncă neglijent peste o altă grămadă de asemenea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
inclusiv mama, mi-au povestit că, de fapt, „Candy Grrrl“1 era numele de alint pe care i-l dăduse Kate Moss lui Candace. Îmi pare rău dacă vă dezamăgesc, dar nu e adevărat. Candace și soțul ei George (o jigodie) au plătit o agenție publicitară scumpă să inventeze numele (precum și logo-ul cu fata ce-și arată colții), dar povestea cu Kate a intrat în folclorul urban și nu face nici un rău dacă rămâne acolo. Pe nesimțite, numele de Candy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mai vreau, a zis. Și asta nu mi s-a mai întâmplat. Întotdeauna mi-am dorit cu disperare un prieten. Dar acum nu mai dau o ceapă degerată. Întotdeauna sunt drăguți la început, dar de unde să știi că sunt niște jigodii? Vreau să spun, uită-te la Buzz. La început îmi trimitea atâtea flori că aș fi putut să-mi deschid o florărie! De unde era să știu c-avea să se dovedească a fi cel mai mare dobitoc al tuturor timpurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
a dat în primire. Voi doi aveți o mulțime de lucruri în comun. Hai să-l cunoști. M-a târât de-a lungul camerei. —Mitch, ea e Anna. Soțul ei a murit - când? Acum câteva luni? A jumulit-o o jigodie de medium care i-a zis că e blestemată. Poate ai vrea s-o ajuți, să-i spui de Neris Hemming. Eu și Mitch ne-am privit în ochi și a fost ca și cum aș fi atins un gard electric, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Mi-a aruncat deodată un zâmbet de zvârlugă. Ceva care ar trebui să-ți dea de gândit, am zis. —Ce anume? — Problema ta cu alți bărbați e că întotdeauna sunt drăguți la început, ținând bine ascuns faptul că sunt niște jigodii. Cel puțin cu Joey, știi care-i treaba. E un bulangiu nesuferit și n-a pretins niciodată că ar fi altceva. Jacqui a rămas pe gânduri, apoi a zis: —Știi, Anna, asta nu e chiar cea mai bună recomandare. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
12 sub acoperire, care avea ședințe intensive cu cei de la Devereaux, unde negociam planuri de campanie și făceam ultimele modificări la ambalajul produsului. Orice răstimp care îmi rămânea neocupat îl petreceam cu Jacqui, citind cărți despre bebeluși și repetând ce jigodie e Joey. Nu plângeam niciodată și nu mă simțeam niciodată obosită: mă împingea înainte focul nestins al amărăciunii. Nu mi-am reprogramat ședința cu Neris Hemming și, abrupt, am renunțat să mai merg la întâlnirile cu Leisl. În prima duminică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și o să pună hârtie velină între fiecare strat. Hârtie velină parfumată. Te superi că plec? Mă bucur pentru tine. Nu mai plângi așa de mult acum, ai observat? —Mda. Era doar din cauza hormonilor. Apoi a adăugat: — Dar tot e o jigodie. Uite! - a arătat înspre ea. - Vezi ceva ce nu-ți place? — Nimic. Arăta fantastic, luminoasă și cu un pântece puțin rotunjit. Apoi am observat. —Ai sâni. — Da! Pentru prima dată în viața mea. E grozav să ai balcoane. Luke mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
în față și am spus: — OK, bulangiule, acu’ ascultă aici. Ai nevoie de un ajutor, nu-i așa? Du-te, domnule, la filmele tale porno, la vreun bordel scârbos sau pune-ți o casetă deocheată și distrează-te. Ești o jigodie bolnavă. Dar nu e vina ta Medicamentele pe care le iei sunt de vină. Banii sunt de vină. Dar or să-ți dea niște pastile gratuit și, o vreme, te vei simți mai bine. — Mai vreau, îmi spuse el. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
întâmplare. Când ești în halul meu, trăiești cu speranța că totul e rodul întâmplării Nu îți dorești ca lucrurile să capete o formă coerentă în raport cu tine. — Hă-hă. N-am făcut altceva decât să fiu spectator. — Tu mi-ai făcut-o... jigodie fără suflet. Nu! Nu eu ți-am făcut-o. Cu tocurile, cu tocurile ei înalte! O femeie ți-a făcut-o. Legătura s-a întrerupt, dar cum mi s-a mai trezit mintea ia viață. O ușă s-a deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
el, John. M-am uitat fix la el. — N-are nici o noimă. Nu aduce nimic în plus, râse Lorne. Dacă Butch se fute cu Garfield, cum ar putea ea să riște o asemenea fericire, o asemenea împlinire, John, pentru o jigodie tânără ca... Dădu din cap. Okay. Chestiunea asta mai poate fi discutată. Dar scenariul meu merge. Așa cum văd eu lucrurile, Butch nu mai avusese niciodată un orgasm până să-l fi cunoscut pe tipul ăsta minunat, care o duce într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
zi și eu l-am tot ascultat până la capăt. A urmat o tăcere, după care am spus brusc: — Ești infirm, nu-i așa? — Am - am... Da, răspunse el. Și atunci, cum crezi că o să poți să te lupți cu mine, jigodie? am vrut să-l întreb. Dar n-am spus (cu toată sinceritatea) decât: „Îmi pare rău. Îmi pare rău.“ Față de Martina, am minimalizat toată afacerea. Un actor nemulțumit, am spus eu. Îmi tot dă telefoane. — E tipul care se îmbracă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dos, umpli cartieru’ cu el de ideale și himeruri. Sar idealele din el ca puricii la stână. Sau de pe javrele astea comunitare. Apropo, știi că ieri, când să mă dau jos din mașină, chiar la poarta Guvernului, a sărit o jigodie d-asta și mai să-mi sfâșie bucile? Râse amuzat, apoi cu ochii țintă la blondină, urmărind cum intră cuvintele în ea. — Sare idealele din el, Momoloiul taichii, mai ceva ca la directivele de la congresele alea a lu’ Ceaușescu, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
stăteau trântiți În praful din mijlocul drumului și abia așteptau ca vreun străin să le calce locurile. Dacă acela nu s-ar fi apărat cu un băț ori cu pietre, n-ar fi scăpat Întreg din colții potăilor. Ale dracului jigodii, nu se repezeau să-i muște decât pe cei cu pielea albă; la ceilalți doar lătrau, dar nu-și săltau burțile din țărână. Însă de data aceasta, cei doi băieți nu trebuiră să se bată pe viață și pe moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]