519 matches
-
viața ne-o sfârșește: Trupu-i iad de zvârcolire, sufletu-i de pace plin! O, Tu, Doamne, Sfânt și Mare, Tu primește-ne la tine: Ceasul nostru cel din urmă cu durere a sunat! Circul se îneacă-n sânge... urlă tristele jivine... Christus vincit!... să trăiască blândul nostru Împărat!... Roma, 1930 Cimitirul Scump locaș al veșniciei, Iarăși vin să te salut, Și-n a mea adversitate Mângâierea-ți s-o ascult; Să-ți ascult, o, cimitire, Prețul ultimei clipiri, Tăinuită în cântarea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Toader își șterge lacrimile cu poala cămeșoiului: Eu... eu rămân cu Măria ta... Du-te cu ei! Nu vă răzlețiți! Adunați-vă în cete! Țineți aproape! Loviți-i! În jaf, ei se răspândesc în haite mici. Vânați-i ca pe jivine! Mihaile! Orânduiești cetele!... Eu, cu bruma de oaste, lovesc grosul hoardei ce îndeamnă spre Cetatea de Scaun! În două săptămâni, să-i spulberăm, să aruncăm tătărimea peste Nistru! Și-apoi, ca o furtună, ne repezim la Dunăre! Poate mai apucăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
este foarte de mirare că a alergat imediat să-l întâmpine. Bărbatul corpolent - altfel atât de tăcut - l-a primit cât se poate de prietenos (eu cred că autorul Ochiului de urs a privit totdeauna copiii ca pe puișorii de jivine), l-a luat de mână, continuându-și plimbarea și... discutând literatură. Această întâmplare n-a avut nici o consecință pentru cei doi: Sadoveanu a fost pururi deprins cu succesele, pe care natura i le-a dăruit nu altfel decât talentul, iar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cărții și nu sunt decât un epilog polemic pus la urmă de autor, probabil, cum insinuam, după 6 iulie 1928. Ca soitariu, Pirgu e o forță. El e însuflețitorul părții „realiste” a Crailor, călăuzul psihopomp în zonele ei interlope, tartorul „jivinelor strejinopți” ale orașului, pravățul vieții bucureștene, al „călătoriei în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează”, cum spune naratorul într-un loc. Aceasta e partea cea tare a cărții, cea pe care se întemeiază și din care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
toate părțile moșiei cu pușca în spate, era groaza oamenilor. Avea ș-o muiere care, ca și dânsul, umbla călare bărbătește." Un alt personaj, un resemnat, "trăiește în bordei toată viața, ori lângă vite"; într-o zi, piere ca o jivină și "nimeni nu-l plânge". Notații de aspect descriptiv lasă loc, în continuare, unui proiect de nuvelă pe tema dezumanizării: "Iarna moale. Faliboga și muierea lui. Primăvara glodoasă.; boierul vine la moșie cu carul cu boi. Primar Perceptor (portrete). În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
an și la șfert câte 25 lei noi și resura câte 5 parale de leu și vor mai da un șfert pentru ploconul baeramlâcului și două șferturi pentru ajutorință și un șfert la mucareriu." ... și s-au mântuit această cinstită jivină omul ... "au făcut paretesis" "paretesis" = demisie "cu acest smerit harzuhal, în chip de magzar, cad la pragul prea înălțatului scaun al prea puternicei împărății, pe unde se revarsă izvoarele tuturor milelor..." "vechi obiceiu și pronomion al pământului nostru" "nesăvârșita cătră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în cale ca să fac împreună cu oamenii locului o rugăciune de mulțumită Domnului că mi-a hărăzit zile ca să ajung la această vârstă și să mă bucur de frumusețile acestui pământ, fără să fi fost vreodată bolnavă, fără să mă atace jivinele pădurilor pe care le-am străbătut, fără să fi alunecat odată într-o prăpastie. Și acum binecuvintează-mă părinte ca să ajung cu bine acasă, unde sunt așteptată de copii și nepoți». Iar venerabila doamnă Thiess va mai avea să afle
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satului nostru, ba chiar în cea națională, ar fi mai întâi Fagul ( Fagus silvatica), din familia fagacee arbore ce atinge în zonele noastre înălțimi de până la 30 de metri, producător de fructe achene, jir, bună hrană pentru o serie de jivine ale pădurii în deosebi a porcului mistreț, dar important pentru lemnul său dens, cu o foarte mare putere calorică. Secole de-a rândul a fost folosit drept combustibil pentru încălzirea locuințelor oamenilor. Apoi Carpenul (Carpinus betulus) din familia betulacee, arbore
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rând la ampla mișcare de emancipare de sub jugul rusesc ce izbucnise În mai toate republicile sovietice, mai puțin În Federația Rusă, evident. Viitorul anchetator mai era interesat și de „...persoanele care Îl vizitează la domiciliu” precum și de „...preocupările sale literare”, jivina informativă „Vrabie” urmând a citi cuvânt cu cuvânt scrierile lui Sofianu pentru ca nu cumva să se fi strecurat „...idei cu caracter tendențios”. Citind stufoasa „literatură” securisto-milițienească realizată de-a lungul timpului de ticăloșii săi Înaintași, Olaru a propus iarăși „...instalarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a fost un șoc psihic. Tot satul este o ruină, la propriu și la figurat. Acoperișurile caselor sunt prăbușite, sau nu mai există deloc, zidurile sunt parțial sau total dărâmate, și parcă mă tem să nu iasă dintre ele vreo jivină, sau vreun șarpe de sub nenumăratele dărâmături. Localnici nu prea văd, în afară de personalul de la hanuri. Mă întâlnesc cu trei câini și o bătrână care pare foarte bolnavă și cu mintea rătăcită. Hanul parohial este ocupat complet, așa că mă îndrept spre
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Brațului Sfântu Gheorghe; astăzi, Dunărea depune aluviuni taman În acele canale, deși sunt mai drepte... Cred că e mai bine să ne adaptăm noi la relieful care e oricum mai vechi, deci echilibrat, decât noi; ce-ar fi dacă fiecare jivină ar Încerca același lucru, de a adapta relieful la ceea ce crede util pentru ea? S’ar dărâma mai mult decât construi, adică tot atâta energie risipită. Oricum, natura a evitat-o poate lăsând numai omului rațiunea, deci potențialitatea acestei acțiuni
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
curăță un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi, curăță o fântână, apoi un cuptor nelipit și mai-mai să se risipească, slujește cu credință la Sfânta Duminică, îngrijind de copiii ei, o mulțime de bălauri și tot soiul de jivine mici și mari. Fata babei ignoră toate acestea, se dovedește leneșă, răutăcioasă și îngâmfată. Finalul e de natură să satisfacă nevoia de dreptate caracteristică spiritelor lucide. Fetei moșneagului cuptiorul îi oferă plăcinte, fântâna îi dă apă limpede cum îi lacrima
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
apoi iese afară și începe a striga: — Copii, copii, copii! Veniți la mama să vă lăie! Și când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse și pădurea fojgăia de-o mulțime de balauri și de tot soiul de jivine mici și mari! Însă, tare în credință și cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se sperie; ci le ia pe câte una și le lă și le îngrijește cât nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de făcut bucate
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
fr. grappe „strugure”, de rom. lăstar, vlăstar, vrej, loază, alb. vresht „vie, podgorie”. Este de menționat și faptul că apa curgătoare este apă vie sau vioară, forme fără consoana lichidă, ca bios, vivus, živ. În legătură cu aceste forme stau cuvintele românești jivină, Jiu, Jijia, iar cu prezența lichidei, dar fără ideea de curgere, avem pe jilav, vlagă, mlaștină etc. Privită în context istoric larg, forma vin se prezintă ca anterioară formei vie. Forma cu n o au limbile slave (vino), albaneza (venë
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
iță, 95 a se iți, 95 a iubi, 102 iute, 95 iuțeală, 95 înalt, 56 a încăpea, 95 a începe, 95 a îngrădi, 43 a îngurzi, 134 între, 46 întru, 43 a învăța, 135 jale, 45 jilav, 129 Jiu, 129 jivină, 129 jos, 145 jupân, 66 a jupi, 135 a jupui, 135 jur, 145 la, 44 labă, 48 lacăt, 131 lamură, 48 laș, 45 latin, 46 Latium, 46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a lăsa, 45 lăsătură, 103 lăstar, 129
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
expunea văzului carnea. Bășicuțe de spuzeală se târau încolo și-ncoace, respirând și plesnind. Mă uitam la carnea aceea cu luciu brun ca la un film peisagistic la televizorul în culori: un soare pâclos și roca de miel locuită de jivine sticloase. Gazda a deschis ușa de sticlă, spunând în timp ce întorcea bucățile de carne de pe o parte pe alta: „Păi, Canetti e și el din România“. Am spus: „Ăla-i din Bulgaria“. A spus: „Așa-i, mereu încurc țările astea, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
elementele neînsuflețite (noroiul etc.) și viață (larvară, dar orgiastică totodată), prilejuiesc imagini poetice alunecoase, uneori șocante, deseori tulburătoare. Modelul barbian nu l-a „sufocat” pe emul, Poemul Salamandrei având un sunet propriu: „Din soare curat / Și nedeocheat / De flori și jivine, / De-a nopții stihine./ O, zărilor, zări, / Aprinse chemări, / Rostiți să vină / Din vis și lumină/ Cel Mire-nsetat/ De-ntâi sărutat/ La plaiul de Jos/ La pieptul duios, / La inima sfântă/ Ce geme, pământă!” SCRIERI: [Versuri], în Poeți tineri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
te apropii lejer, așa că nici azi nu-mi pot explica cum trăiau ei la distanță așa de mare de sat, iar unii își aveau căsuța chiar în pădure, unde defrișaseră locul. Nu știu nici cum nu le era frică de jivine și oamenii răi - că erau și dintre aceștia - dar își duceau viața. Bătrânii din sat nu rămâneau singuri. Era o ordine, dacă erau mai mulți copiii în casă, flăcăii cei mari își făceau căsuța și se însurau, fetele se duceau
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
diverselor lucrări în gospodăriile lor. Aceste găuri constituia pentru mulți copii, dar și oameni mai vârstnici, care treceau pe aici pe înserat și erau „mai slabi de înger” după cum se spunea, adevărate momente de groază, imaginându-și tot felul de „jivine” care mai de care mai fioroase, gata să sară pe ei, să-i mănânce. Și acum Săndel simte unele fiori, de unde-și dă seama că nu e chiar bărbat desăvârșit. Începând coborârea la vale pe Dealul Crucii, sau mai nou
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în fața bordeelor din tabără în munții Făgărașului, care gemeau de așa zișii partizani, anticomuniști, noaptea, beznă și ploua cu găleata, fulgere, trăsnete, săreau jerbele de flăcări în jurul meu de credeai că se desface pământul. Ba pe lângă astea mai umblau și jivinile sălbatice: lupi, porci mistreți și cine știe ce mai erau că parcă voiau să se adăpostească sub foaia mea de cort cu care eram îmbrăcat. De multe ori cădea grindină și pocneau bucățile de ghiață peste casca mea de credeam că vor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
recepția de primire, exotica grădină botanică pare o oază tihnită în mijlocul deșertului de beton și sticlă care, bănuim, ne așteaptă dincolo de pereții acestei gări modernizate și supraaglomerate. Am o idee foarte vagă despre cum o fi arătând Madridul - sunt o jivină culturală, nu reușesc să-mi transpun percepția realului într-un loc atât de diferit față de țarcul umil în care îmi duc existența. Am asociat prea mult Spania unui spațiu livresc, populat de simboluri mitice, și mai puțin cu prezentul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
noul muzeu să nu fie un locaș de lucruri moarte - ci instituție vie, care să țină cursuri, conferințe, festivități etc. din produsul bănesc al cărora să se poată și publica ceva . Eu așa Îl concep. Cel cu urși și alte jivine era altfel. Acesta este de „literatură” - deci altceva. Trebuie, prin urmare, să Vă gândiți și la partea bănească. În acest scop s-ar putea alcătui un comitet de intelectuali (ca prof. Popa de ex.), care să se ocupe de această
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cei din jur au fost profund mișcați de romantica poveste de iubire a celor doi. Șerpoaica Albă Bai Suzhen În munții Emei trăiau în vremurile de demult, două șerpoaice, una albă și cealaltă verde. Atrase de viața din lumea pământenilor, jivinele s-au transformat în două fete frumoase și și-au luat numele Bai Suzhen și Xiao Qing și au coborât în Hangzhou, pe malul Lacului de Vest. Tot inspectând curioase viața oameilor au ajuns pe podul Duanqiao, când a început
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
declarase că preferă să ronțăie semințe cu ei în fața televizorului, la un meci de fotbal ca lumea. Pe urmă schimbase subiectul. Totuși, din acea nu prea îndepărtată noapte, ceva nedefinit se strecurase între ea și Codrin Neacșu. Ceva ca o jivină nevăzută, cu ochi sticloși și pânditori. Uneori, în rarele nopți când visa și în și mai rarele dimineți când își amintea visele de peste noapte, Clara Ionescu se trezea cu chipul domnului Neacșu în minte și se uita nedumerită alături. Dacă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
până se auzi ca un fel de chițăit mărunt iar băiatul se făcu deodată moale ca o cârpă. Îi dădu drumul ca pe un lucru netrebuincios pe frunzele acelea care foșniră până departe în liniștea nopții. Începu să strige furios: „Jivină, hai, mă faci de râsul satului, să dormi în vizuinile lupilor, cui vei fi semănând tu, mai fă tu asta și apoi ai să vezi tu cum îți moi eu oasele. Hai acasă!” Băiatul își revenise și acum dădu s-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]