540 matches
-
mai tîrziu, de după colț apare Eric Wilmot, directorul de marketing, cu doi tipi În costum pe care nu i-am mai văzut În viața mea. — Iar acesta este raionul de Shopping Personalizat, le spune indivizilor cu cel mai artificial aer jovial din univers. Rebecca a lucrat la celebrul Barneys din New York! Rebecca, ți-i prezint pe Clive și Graham, de la First Results Consulting. Au venit să ne dea cîteva idei. Schițează un zîmbet chinuit. Eric a fost promovat director de marketing
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lunetă ațintită asupra lui Luke... Încetează. N-am angajat un asasin. E În regulă. Chiar și așa, În clipa În care Îmi scot telefonul, Îmi tremură mîinile. — Ăă... alo? zic cu nervii Întinși la maximum. — Bună, eu sînt, aud vocea jovială a lui Suze, cu zarvă de glasuri de copii În fundal. Auzi, dacă au săculețe Urban Baby de picioare, pentru gemeni, cu căptușeală roșie, Îmi iei și mie te rog? Îți dau banii dup-aia. — A. Ăă... da, sigur, Înșfac
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu Înseamnă că nu pot fi o mămică sexy. O să fiu cea mai sexy viitoare mămică dintre toate mămicile care-au existat vreodată pe pămînt. Duc din nou telefonul la ureche. — Alo, Martha? zic, făcînd eforturi să par cît mai jovială. Scuze. Vineri e perfect pentru ședința foto. Azi ies din spital, așa că pot să vin, fără probleme! — Super! aud ușurarea din glasul Marthei. Abia aștept! N-o să dureze decît vreo două-trei ore și-ți promit că n-o să scoatem untul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
niște fluturi enormi În stomac, Înșfac punga de despărțire și mă ridic. — Intră, zic cît pot de calmă și, o clipă mai tîrziu, ușa se deschide larg. — Bună, scumpo! În cameră năvălește, pusă pe treabă, o moașă afro-caraibiană, cu figură jovială. — Eu sînt Esther. Cum te simți? Contracțiile sînt la fel de dese și de puternice? — Poftim? mă uit la ea perplexă. Ăă... nu. Adică, da... Tac, confuză. — Uite ce e, trebuie neapărat să o văd pe Venetia Carter. — E pe drum, spune
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
8; Paul Everac, O dorință numită cenaclu, CNT, 1970, 27; C. Isac, „Punctul”, ATN, 1973, 4; Laurențiu Ulici, Fetișul replicii , RL, 1973, 29; Ulici, Prima verba, I, 212-214; Vicu Mîndra, Jocul situațiilor dramatice, București, 1978, 94, 97-100; Viorel Știrbu, Indiferența jovială, LCF, 1980, 48; Viorel Știrbu, Lumea pe îndelete, LCF, 1984, 24; Ghițulescu, O panoramă, 306-308. N.Br.
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
care face din aceste scrieri veritabile narațiuni în stilul secolului al XVIII-lea. În ciuda inegalităților, textul rezistă prin ingeniozitate și prin arta cu care sunt manevrate detaliile, prin îmbinarea dramatismului autentic cu falsul patetism, prin trecerea rapidă de la o atitudine jovială la considerații filosofice. R. schimbă „frecvent registrele, prozatorul fiind, după caz, patetic, bonom, pitoresc sau grotesc” (Marian Popa). Ca și în povestiri, narațiunea se desfășoară lent, alternează adesea planurile, examinează în amănunțime viața și acțiunile personajelor, provenite din medii variate
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
sălbatică floare iese de sub tipar cu câteva săptămâni înaintea săvârșirii din viață a scriitorului, urmându-i Strada care urcă la cer (1977), și cuprinzătoarea ediție Un ceas de hârtie - a dezvăluit o literatură preponderent lirică și baladescă. În contrast cu firea sa jovială de actor, poemele lui S. se înscriu în linia tradiției interbelice, figurile tutelare fiind Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Pillat. S-a afirmat că el „restaurează mai mult o sensibilitate decât traiectul unui singur autor” (Gheorghe Grigurcu). Poetul percepe cosmosul
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
a scris și Amintiri de la „Adevărul literar și artistic”, din care a lăsat fragmente în periodice. Devenit protagonistul rememorării propriei vieți în Din copilăria lui Ionel, S. se prezintă pe sine și pe cei din jur cu detașare și imparțialitate jovială, cu umor discret, începând din primii ani, continuând, la școală și internat, cu o galerie a profesorilor. Revelatoare e relația cu mama sa, percepută ca o rudă îndepărtată, despre care vorbește cu un fel de reproș ironic, dezaprobator, cu aluzii
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
a doua zi - nici durere de cap, nici amețeală sau greață și altele asemenea care urmează În general după o beție cu vin sau băuturi spirtoase. Intoxicarea e Însoțită de un apetit bun, iar cei care absorb băutura devin excesiv de joviali, râzând, glumind și vorbind adesea fără control. Chiar dacă stomacul e ghiftuit, nu se manifestă nici un efect negativ; digestia nu e astfel afectată și nu există temeri de constipație. În Bengal Dispensatory (p. 584) se afirmă că o compoziție de Cannabis
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ingenios, cu o seamă de replici la lecturile critice mai vechi. Hălăduind în Caragialia, scrupulosul șugubăț pus pe „detectivistică teatrală” descoperă un „land” forfotind de noime, unele încă ascunse, care cer o neuzată „cheie de citire”. „Caragialeologul” practică o hermeneutică jovială, dă cu tifla unor opiniuni ruginite, dar cedează și slăbiciunii pentru extravaganțe. Cântărind semnificația obiectelor, evaluând „limbajul” costumului cu simbolistica lui, întorcând pe față și pe dos (non)sensurile, dezghiocând onomastica și, de asemenea, etimonul din cuvinte și expresii arhicunoscute
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
o evoluție ciclică de natură endogenă. Din punct de vedere psihopatologic, stările maniacele sunt caracterizate prin următoarele tipuri de tulburări: I) Tulburări psihice caracterizate printr-o exaltare generală interesând următoarele sectoare ale vieții psihice: a) mimică mobilă, privire strălucitoare, expresie jovială și euforică, atitudine amicală, familiară; b) comportamentul se caracterizează printr-o mare labilitate psiho-motorie, polipragmazie dezordonată, putând atinge formele agitației psiho-motorii cu manifestări coleroase, violente, antisociale; c) limbajul se caracterizează prin logoree, strigăte, vociferări, calambururi sau expresii obscene, limbaj moriatic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Petru Cârdu, demonstrează că avea intenția de a se exprima și în românește. Versurile arată nu doar fața unui iubitor de divertismente literare, ci par a fi rezultatul unei meditații asupra poeziei. Compuse în anii 1947-1948, textele sunt ironice, autoironice, joviale, construind un șir de punți către universul de mai tîrziu. La fel cu poeziile lui Paul Celan scrise în românește sau cu cele semnate de Tristan Tzara ori asemenea textelor de tinerețe ale lui Eugen Ionescu, Ilarie Voronca sau B.
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
mai variate ipostaze. O tentativă de a crea tipuri contemporane reprezentative conțin și „istorioarele cinematografice” de atmosferă caragialescă, avându-l drept erou pe Matache Pisălog, mahalagiu de un grobianism inocent, refugiat la berărie pentru a scăpa de teroarea consoartei. Inventivitatea jovială caracterizează majoritatea prozelor scurte, mai cu seamă pe cele care aduc în scenă animale cu tabieturi și comportamente omenești: caii de birjă hotărăsc să intre în grevă, sprijinindu-se pe autoritatea Societății pentru Protecția Animalelor (O tragicomedie în Piața Teatrului
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
război, mai ales în 1947-1948, își amintesc că devenise de nerecunoscut: era deprimat, de-a dreptul înfricoșat, viitorul i se înfățișa crâncen. P., pe care G. Călinescu îl cunoscuse ca pe „un om dedicat bucuriilor inedite, somptuos, plin de o jovială comunicativitate”, era acum doborât de o mare tristețe. Era atât de speriat, încât se mutase de acasă într-o odăiță din clădirea Facultății de Litere, unde se credea mai la adăpost. S-a dovedit că avea, într-adevăr, motive de
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
de gât, București, 1991; Paul Féval, Misterele Londrei, I-II, București, 1977 (în colaborare cu Lazăr Cassvan); Anatoli Ivankin, Ultimul kamikadze, București, 1984; Rudyard Kipling, Se lasă noaptea, Galați, 1992, Lumina oarbă, Galați, 1993. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Un prozator jovial, RL, 1974, 15; Sorin Titel, Două romane polițiste, RL, 1975, 48; Valentin F. Mihăescu, Aventură și umor, LCF, 1976, 5; M. Costea, „De-a puia gaia”. „De-a baba oarba”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8509; Eugen Seceleanu, „De-a puia gaia
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
după primul război mondial la „Universul” și „Propilee literare”. Este autorul volumelor Spleen (1891), Rondele (1892), Sonete. 1888-1916 (1916), Dacia noastră (1919), Himere (1927) și Pantheea (1927). În 1932 este decorat cu ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler. Ins jovial și de o robustețe remarcabilă, O. cultivă în poezie un decadentism programatic. Imaginația sa se complace în scene de un fantastic macabru și bizar. Pe urmele lui Maurice Rollinat, el asociază plăcerea, moartea și descompunerea (Cadavrul și scheletul, Sodoma). Neajungând
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
bună-știință să se mai ia în serios. O. a scris în adolescență și poezie. Caiete vechi și sentimentale (1995) cuprinde versurile compuse „până pe la 18 ani”, grupate în trei secțiuni: Turpitudini (1945), Caietul albastru (1946), Secolul sirenelor (1947-1948). Sunt poeme joviale, ironice, ușor frivole, colportând - într-un discurs cu accente intenționat retro - referințe erotice, exotice, mitologice, literare. Un soi de elegie adresată uneltelor scrisului este reprezentativă pentru caligraful propriei vieți care a fost O.: „Voi, neobositelor penițe Klaps/ și voi, prea
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
dar care la el e artificioasă, nereușită. Sub influența lui I. Slavici, scrie povestiri de observație realistă inspirate din viața satului ardelean: una dintre ele, Sărmanul Fekete Jóska, pare chiar a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile patriotarde, ignoranța de sub formulele sacrosancte (Epistola ad Corobetium sive De arte corespondentica, O serată literară-muzicală-declamatorică în Șunturug ș.a.). În
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
Viena frecventează cursuri de medicină, filosofie și drept, dar în 1864 se întoarce în țară fără să fi obținut vreo diplomă universitară. A fost judecător la Curtea de Apel, procuror general, apoi prefect și primar al orașului Iași. Figură deosebit de jovială, a avut mai mult faimă de om de societate decât de scriitor. Membru al Junimii, și-a publicat toate scrierile în „Convorbiri literare”, unde a și debutat în 1867, cu poezii. Două dintre nuvelele lui N., Vântul soartei și Osândiții
NEGRUZZI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288414_a_289743]
-
unde studiază marketingul. Fratele său Bruno, de 13 ani, învață la colegiu. Nici o problemă de familie nu este prezentată în mod spontan în cadrul primelor convorbiri. Istoria tulburării Până la vârsta de 15 ani, Gwen a avut o existență fericită. Timidă dar jovială, ea își împărțea timpul între școală, prietene, și cursurile de pian. Puțin durdulie în perioada copilăriei, Gwen s-a îngrășat rapid la începutul adolescenței, situație care i-a atras porecla de „Bouboullle” în familie și numele de „Ciuhurez stângaci” în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înțelege bine, cât și un medic de familie în care are încredere. Gwen este inteligentă, muncitoare și atentă cu ceilalți. Ea atrage simpatie datorită amabilității și generozității sale. Atunci când îi cunoaște bine pe oameni și este în formă bună, este jovială și are un umor picant. O interesează tot ceea ce se întâmplă. Citește mult (romane, ziare, scrieri istorice, BD...). Ii place să învețe. Are rezultate bune la învățătură și este talentată pentru studiile de pian. Ii place să se ocupe de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
legătură cu literatura, incluzând evocări despre cafeneaua Capșa și cimitirul Bellu, referiri la scrieri memorialistice despre București, cronici la lucrări documentare despre oraș apărute după 1989 ș.a.m.d. Indiferent însă de tematica lor, eseurile interesează și încântă prin erudiția jovială, „descruntată”, cum ar zice autorul. SCRIERI: Perspective eminesciene, București, 1982; Dramaturgia lui Lucian Blaga, Cluj-Napoca, 1984; Atitudini și polemici în presa literară interbelică, București, 1984 (în colaborare); Întrebările poeziei, București, 1988; Bibliografia I.L. Caragiale, I-II, București, 1995-1997 (în colaborare
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
și deși s-ar mai putea aduce alte două-trei exemple asemănătoare, de împrejurări cînd rechinii se adună laolaltă și se ospătează cu mare veselie - totuși nu-i vei vedea niciodată în număr atît de mare și într-o dispoziție mai jovială, ca atunci cînd se strîng în jurul unui cașalot mort, legat de o balenieră, pe mare, în puterea nopții. Dacă n-ați văzut niciodată atare priveliște, amînați-vă hotărîrea de a vă închina diavolului, pentru a-i capta bunăvoința. Deocamdată, Stubb nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
proza. În nuvela ce dă titlul volumului din 1936, ca și în Dinu Măgură, publicată în „Ramuri”, frământarea lăuntrică a eroilor în luptă cu „demonul simțurilor” e urmărită atent, veridicitatea evoluției atenuând mult tezismul finalurilor tragice. Câteva tipuri - un preot jovial, împintenat de o nevastă lacomă, o directoare de școală ce posedă secretul reușitei la inspecții, o „Coana Maria” sau o văduvă geloasă pe soțul defunct - au naturalețe, iar o scenă de propagandă electorală amuză și satirizează. Scrise după 1960 și
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
RL, 1982, 7; Al. Piru, Ion Bălu, „Viața lui G. Călinescu”, LCF, 1982, 8; Z. Sângeorzan, O carte despre Labiș, CL, 1983, 8; Dobrescu, Foiletoane, III, 167-173; Constantin Cubleșan, Viața lui Ion Creangă, ST, 1990, 11-12; Florin Faifer, Anxietățile unui jovial, CRC, 1991, 6; Lovinescu, Unde scurte, III, 290-297; Dicț. scriit. rom., I, 231-232; Z. Ornea, Blaga în 1935-1944, RL, 1997, 25; Petraș, Panorama, 124-125; Dan Mănucă, Bibliografie călinesciană comentată, CL, 2002, 3. T.V.
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]