4,323 matches
-
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010) că puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte întru totul atât
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
dată în considerentele deciziei, cursul prescripției răspunderii penale fiind întrerupt prin îndeplinirea actelor de procedură care au fost comunicate inculpaților. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, atât dispozitivul, cât și considerentele pe care se sprijină acesta se bucură de putere de lucru judecat. Coroborând dispozitivul deciziei anterior menționate cu paragrafele 28 și 34, apreciază că art. 155 alin. (1) din Codul penal produce în continuare efecte juridice, însă cu limitarea actelor de procedură care pot întrerupe cursul prescripției răspunderii penale la cele care
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
de altă parte, asupra executărilor silite în cadrul cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești în soluționarea unor contestații la executare. Or, legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfințite pe calea hotărârilor judecătorești, acestea bucurându-se de autoritate de lucru judecat. ... 17. Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă apreciază, în dosarele nr. 1.927D/2021, nr. 1.932D/2021 și nr. 1.933D/2021, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere faptul că modificările aduse Legii nr. 77/2016 prin dispozițiile legale criticate au exclus orice drept
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
în textul procedural. Apreciază că desfășurarea procesului penal în lipsa inculpatului nu este în sine incompatibilă cu exigențele procesului echitabil, iar soluția oferită de legiuitor prin stabilirea modalității în care se poate desființa o hotărâre judecătorească având autoritate de lucru judecat nu contravine dispozițiilor art. 16, ale art. 21 alin. (3), ale art. 24 și 53 din Constituție ori prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât, de cele mai multe ori, prin acțiunile sale
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
unui viciu de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466-469 din Codul de procedură penală, ci, cel mult, a unei chestiuni de politică legislativă, prin care legiuitorul a înțeles să limiteze strict cazurile în care o hotărâre judecătorească având autoritate de lucru judecat poate fi desființată. Reține, totodată, că interesul urmărit de legiuitor a fost acela de a conferi persoanei judecate în lipsă posibilitatea de a-și valorifica dreptul la apărare prin participarea în persoană la desfășurarea cercetării judecătorești și, implicit, la administrarea
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor“. Tot astfel, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, s-a reținut că „puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta“. Curtea a mai statuat că „atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
simplă „numărare a dosarelor“, așa cum se susține, și în niciun caz nu rezultă din legea criticată că în urma evaluării se pun în discuție hotărârile judecătorești, respectiv validitatea deciziilor emise de judecător. Acestea se bucură de autoritatea de lucru judecat, potrivit legii, și nu pot fi contestate prin procedura evaluării. Cu privire la criteriul eficienței activității constând în durata de soluționare a cauzelor, la fel, acesta se apreciază în raport cu elemente obiective, precum: volumul de activitate al instanței în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor“. Tot astfel, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, s-a reținut că „puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta“. Curtea a mai statuat că „atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
să înlăture dispozițiile constatate a fi nelegale. În aceste condiții, solicitarea reclamantei privind anularea punctului 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 [prin care sau abrogat literele c) și e) ale art. 77^1] este inadmisibilă prin raportare la autoritatea de lucru judecat. În ceea ce privește solicitarea reclamantei de anularea parțială a punctului 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 în privința modificării art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, cu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
nr. 626/2001, ca fiind act administrativ cu caracter normativ s-a făcut și prin considerentele Deciziei nr. 3.969 din 14.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal (filele 44-47), aceasta având autoritate de lucru judecat. În raport cu aceste considerente, Curtea arată că sunt aplicabile acțiunii de față dispozițiile art. 11 alin. (4) teza finală din Legea nr. 554/2004, care prevăd că actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricând. Or, nefiind stabilit de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
prescripție se întrerupe numai dacă este vorba despre acte care se comunică suspectului sau inculpatului în procesul penal, acest lucru reiese cu evidență din considerentele deciziei. Atât dispozitivul, cât și considerentele pe care se sprijină acesta au putere de lucru judecat (a se vedea, spre exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009), fiind general obligatorii și impunându-se cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept. Or, de vreme ce considerentele
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
de la principiul prezumției legalității hotărârii judecătorești. Ca atare, orice aspect care a fost pus în discuția părților de către instanța de apel și cu privire la care s-a pronunțat definitiv constituie o chestiune care intră în puterea lucrului judecat, neputând fi invocată ca și caz de contestație în anulare. În aceste condiții, se pune întrebarea dacă omisiunea instanței, în ciclul procesual ordinar, de a avea în vedere și de a analiza una dintre legile succesive care determină incidența unei
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
de la principiul prezumției legalității hotărârilor judecătorești. Ca atare, orice aspect care a fost pus în discuția părților de către instanța de apel și cu privire la care s-a pronunțat definitiv constituie o chestiune care intră în puterea lucrului judecat, neputând fi invocată ca și caz de contestație în anulare. O interpretare contrară a textului de lege (...) ar schimba natura juridică a contestației în anulare dintr-o cale extraordinară de atac într-o cale ordinară de atac, adică în exercitarea
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
atunci când este/devine cunoscut în cursul procesului, părțile au la îndemână căile ordinare de atac (Cauza Popescu Stanca contra României). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că reprezintă «defect fundamental», care justifică revizuirea unei hotărâri intrate în puterea lucrului judecat, numai «circumstanțele nou descoperite», iar nu «circumstanțele noi». Circumstanțele care au legătură cu cazul și care au existat anterior în cursul procesului și nu fuseseră dezvăluite judecătorului, devenind cunoscute numai după terminarea procesului, sunt «nou descoperite», în timp ce circumstanțele
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
în ipoteza în care cauza prezumată de încetare a procesului penal a făcut obiectul unei evaluări nemijlocite a instanței, care a statuat neechivoc asupra inaplicabilității sale și a dispus condamnarea inculpatului, hotărârea se bucură pe deplin de autoritate de lucru judecat, iar argumentele instanței nu mai pot fi repuse în discuție. S-a mai susținut, în esență, că omisiunea instanței de a se pronunța asupra prescripției generale, în contextul unei practici unitare cu privire la dispozițiile art. 155 alin. (1) din
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
prescripție a răspunderii penale în perioada 26 aprilie 2018-30 mai 2022. În această ipoteză în care cauza prezumată de încetare a procesului penal a făcut obiectul unei evaluări nemijlocite a instanței de judecată, hotărârea se bucură de autoritate de lucru judecat, iar argumentele instanței nu pot fi repuse în discuție, dat fiind că în aceste cazuri contestarea hotărârii nu tinde la înlăturarea unui viciu de procedură derivat din omisiunea de a examina incidența unui impediment procedural, ci la reevaluarea în substanța
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
substanțial și o antamare a cauzei pe fond, ceea ce excedează obiectului și scopului acesteia. Evaluarea instanței de apel cu privire la existența și tipicitatea faptei sau cu privire la legea penală mai favorabilă a intrat în autoritatea de lucru judecat, chiar dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii survin modificări legislative sau jurisprudențiale care sunt de natură să releve caracterul eronat al analizei. Netemeinicia sau nelegalitatea soluției instanței de apel va putea fi contestată numai prin intermediul căilor extraordinare de atac
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
nu se poate reține aparența de sustenabilitate a cazului de contestație în anulare invocat, respectiv cel prevăzut de art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, în condițiile în care legea penală mai favorabilă stabilită cu autoritate de lucru judecat este Codul penal din 1969, iar contestatorii ar invoca dispozițiile noului Cod penal și, implicit, reevaluarea legii penale mai favorabile, adică comiterea de către instanță a unei erori de judecată, iar nu a uneia de procedură. Cu referire la a
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
neconstituționalitate astfel cum a fost formulată. Susține, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă principiul egalității în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la apărare. În acest sens, arată că revizuirea, pentru încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, este admisibilă, aspect ce rezultă și din cuprinsul art. 513 alin. (6) din Codul de procedură civilă, care reglementează două situații diferite pentru ipoteza în care se admite cererea de revizuire întemeiată pe încălcarea autorității de lucru judecat, respectiv este
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
de lucru judecat, este admisibilă, aspect ce rezultă și din cuprinsul art. 513 alin. (6) din Codul de procedură civilă, care reglementează două situații diferite pentru ipoteza în care se admite cererea de revizuire întemeiată pe încălcarea autorității de lucru judecat, respectiv este vorba despre anularea hotărârii judecătorești atunci când se constată încălcarea efectului negativ al autorității de lucru judecat sau despre anularea cu trimitere spre rejudecare atunci când se constată încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. ... 11. Mai
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
de lucru judecat, respectiv este vorba despre anularea hotărârii judecătorești atunci când se constată încălcarea efectului negativ al autorității de lucru judecat sau despre anularea cu trimitere spre rejudecare atunci când se constată încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. ... 11. Mai arată că efectul pozitiv al autorității de lucru judecat se află în legătură cu considerentele hotărârii judecătorești, iar în autoritatea de lucru judecat intră atât considerentele decisive, cât și cele decizorii. Astfel, pentru a putea anula o hotărâre
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
când se constată încălcarea efectului negativ al autorității de lucru judecat sau despre anularea cu trimitere spre rejudecare atunci când se constată încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. ... 11. Mai arată că efectul pozitiv al autorității de lucru judecat se află în legătură cu considerentele hotărârii judecătorești, iar în autoritatea de lucru judecat intră atât considerentele decisive, cât și cele decizorii. Astfel, pentru a putea anula o hotărâre atunci când încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, este
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
cu trimitere spre rejudecare atunci când se constată încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. ... 11. Mai arată că efectul pozitiv al autorității de lucru judecat se află în legătură cu considerentele hotărârii judecătorești, iar în autoritatea de lucru judecat intră atât considerentele decisive, cât și cele decizorii. Astfel, pentru a putea anula o hotărâre atunci când încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, este necesar să se cunoască considerentele celei din urmă hotărâri. Astfel partea poate formula revizuire
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]