1,883 matches
-
unde-alergi prin lume, / Vezi și țări și munți frumoși, / Neamuri ce-și vorbesc ferice / Graiul din strămoși. Și ți-e dragă țara asta / De români, căci te iubesc / Dar tu nu cunoști de-a-ntregul / Neamul românesc. Eu de unde vin mâhnitul, / Jugul este pus / Sfânta libertate este / Nume gol pe-a lor pământ.“ Folclorul în poeziile și cântecele populare vorbește despre Dunăre ca despre fluviul ce își continuă liniștit calea, chiar dacă lacrima norilor vestesc toamna sau raza soarelui verdeața verii „Triști și
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
piedici sunt și vijelii, Atunci când rana sapă și mă doare, Tu Doamne torni balsam din veșnicii. Am învățat că mai presus de stele, Există viață plină de belșug, Într-un burduf pun lacrimile mele Și-naintez chiar dacă-s pus la jug. Am învățat că nu înțelepciunea Ce o dă lumea, este importantă, Cuvântul Sfânt mi-a revelat minunea, Cine sunt eu și cine ești Tu, Tată! Am învățat să prețuiesc viața, Așa cum e, cu bine și cu rău, Mâine nu știu
AM ÎNVĂȚAT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383844_a_385173]
-
tușind n-am auzit... Mai trec unele pe deasupra lăsând o dâră de fum. - ...și boala vacii nebune. - Nu-i bai! Asta-i la noi de când lumea! E un obicei încetățenit din tată-n fiu să rostești când o pui la jug: „Na, boalo! Hăis, Joiano! Cea, Priano!” - Uf! - răsuflară ușurați cei doi parlamentari. Ce ne-ați mai speriat cu glumele dumneavoastră! - Calmați-vă, oameni buni, interveni împăciuitoare primărița. - V-ați zbătut singură să ne faceți o școală elementară și să nu
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
Schiller, a avut funcția de consilier la curtea Ducelui. Este o lecție dată, în sensul că o societate divizată nu poate asigura progresul. Prietenilor, în scrisori le-a exprimat convingerea că nevoile materiale sunt elementele dominatoare care înhamă omenirea la jugul tiraniei, susținând că „numai atunci când se sustrage imperativelor materiei, ființa umană își atinge esența”. Mulți dintre cei care intră în politică folosesc minciuna pentru a avea succes, minciuna fiind o afirmație prin care se denaturează în mod deliberat adevărul; este
POLITICA, MINCIUNA ȘI OPORTUNISMUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383301_a_384630]
-
nr. 1195 din 09 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Un cântec, o canuță și un joc fac viața ușoară ca pana, chiar și celui cu pietroaiele vieții în spinare. Cântecul, canuța, jocul sunt o troică bănățeană, cu-n bivol în jug, cărând la deal zilele amare și scurtate, ori uitate! Petrică Mâțu Stoian e un bănățean de frunce, cu mustață de pandur și ochi de lotru, cu spate voinicesc și cu glas doinitor, uscat de dor și de dragoste, nu tocmai
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
Iisus Hristos nu călărește direct pe spinarea mânzului, ci I s-au întins hainele apostolilor, devenite adevărata interfață între Biserică și Mântuitorul lumii. Animalul merge supus, cu blândețe (deși nu cunoscuse căpăstrul), închipuind ușurința cu care neamurile vor primi blândul jug al Evangheliei iubirii. Dacă toată creația a avut o trăire aparte atunci, nu același lucru se poate spune despre ethosul mulțimilor adunate să prăznuiască Paștele Legii vechi chiar în epicentrul revelației dumnezeiești: la Ierusalim. Ebr. Shalom, orașul păcii, nu putea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
le va trimite îndată. Iar acestea toate s-au făcut ca să se plinească ceea ce s-a zis prin proorocul ce zice: "Spuneți fiicei ionului: Iată Împăratul tău vine la tine blând și șezând pe asană, pe mânz, fiul celei de sub jug. Mergând deci ucenicii și făcând după cum le-a poruncit Iisus, au adus asana și mânzul și deasupra lor și-au pus veșmintele, iar El a șezut pe ele. Și cei mai mulți din mulțime își așterneau hainele pe cale, iar alții tăiau ramuri
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
o noapte minunată cum sunt nopțile de vară, Privea luna-n jos mirată către un cătun din țară La un bou, ce sta lungit la umbra unui salcâm Și cu gândul rătăcit, hăt... pe celălalt tărâm. Am fost vrednic, muncitor, jugul nu mi-a fost povară Am muncit cu drag și spor, zi de vară până-n seară, Nu mi-am supărat stăpânul, uneori când m-a bruscat, Pe vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat. -Ei, și care e
BOUL TRIST de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383601_a_384930]
-
Testament Un bou bolnav,bătrăn trecut prin viață Mugind îl cheamă-aproape pe vițel, Să-i dea acum o ultimă povață Cum să nu fie-n viață bou ,ca el. -Să nu îngenunchezi copilul meu Să-i lași să-ți pună jugul pe grumaz, Și să nu rabzi atunci cănd dai de greu Să lupți în viață,să scapi de necaz ! Eu am fost bou de cănd mă știu băiete Am tras la plug cu tata împreună , Și am răbdat de foame
TESTAMENT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382953_a_384282]
-
cele ale corectitudinii politice. În realitate însa, post-creștinismul este de fapt negarea liberului arbitru, a libertății spirituale. Omului i s-a dat darul libertății pentru a-și depăși condiția naturală, pentru a deveni un animal social, moral, spiritual, eliberat de jugul și servitutea păcatelor. Ceea ce își dorește creștinul este dreptul la libertate duhovnicească, dreptul de a rămâne o ființă liberă, de a nu se lăsa coborît în robia instinctului și a alienării morale. Paradoxal este faptul că se pleacă de la unele
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
PATRIA ESTE NORODUL,NU TAGMA JEFUITORILOR!” Patria ne-a fost pământul Unde ne-au trăit strămoșii, Cei ce te-au bătut pe tine, Baiazide, la Rovine, Și la Neajlov te făcură Fără dinți, Sinane,-n gură, Și punând dușmanii-n juguri Ei au frământat sub pluguri Sângele Dumbrăvii-Roșii. Asta-i patria română Unde-au vitejit strămoșii! Patria ne e pământul Celor ce suntem în viață, Cei ce ne iubim frățește, Ne dăm mâna românește: Numai noi cu același nume, Numai noi
PATRIA ROMÂNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383123_a_384452]
-
Ca sclavul după o dulce alinare, Dar iadul te cuprinde cu obezi, Vino la mine să îți dau iertare. Viața te împinge spre concluzia ei, Și-un simțământ de groază te apucă Căci visele de faimă s-au sfărmat... Ia jugul meu, ca pacea să-ți aducă. Cu tine am pașit prin glod și plâns, Cu tine peste-al morții trist hotar, Zdrobit am fost in colții ei de foc Sperînd că ai să vii să guști din har. Adu-ți
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
urmă, la masa de negocierii dintre viață și moarte, fusese plătit tot de Tine, undeva într-un loc și un timp uitate de lume. Mi-ai cerut doar inima, și imediat mi-ai servit de pe tava de argint a universului, jugul și sarcina Ta. Cărarea e dreapta și îngustă - dar nu mi-e limpede, nici lină - călcând prin iadul acesta zilnic și necruțător. Doar mâna Ta se întinde spre mine de la o vreme, străpunsă - și mă mângâie pe frunte. UN GLAS
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
de război”! Churchill, Stalin și Roosevelt au împărțit și ei în mare secret lumea , fără să consulte chiar lumea aceea a cărei soartă au decis-o la masa verde! Chiar și în România, țară copârțită sub pretexte ca „eliberare de sub jugul burghezo-moșieresc”, sau „apărarea drepturilor minorităților”, și altele, s-au găsit personaje care și-au asumat acte prin care voința națiunii nu a fost consultată, Intrarea în N.A.T.O. ar fi fost „condiționată” de încheierea tratatului de bază cu Ucraina Total
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
se poată adapta condițiilor de „imponderabilitate”. În plus, departe de Sala Palatului, se pot „împreuna” și combina în strategii, alianțe lăutărești, iar onoarea și sărăcia poporului, tot „nereperate” vor rămîne. Îndrăznește careva să le strice socotelile și concediile? Obosiți de jugul legislativ la care au tras, unul hăis și altul cea, vor zburda pe imașuri exotice, după care se vor reîntoarce să desăvîrșească opera de tracțiune a României în ocupație și colonizare. Să fii deputat sau senator în România este, se
Îndrăzneşte careva să le strice socotelile? [Corola-blog/BlogPost/93476_a_94768]
-
sugeră pe un ton nesigur unul dintre priori. — Nu finanțele noastre sunt În joc, messer Pietro, răspunse Dante cu asprime, ci libertatea noastră și a celor ce se Încred În Florența. Iar acum ar trebui să ne plecăm grumazul sub jugul lui Bonifaciu, simoniacul și nedemnul? — Bonifaciu simoniac? Ia seama la ce spui, messer Alighieri, să nu cumva să te căiești. Și să nu ne târăști pe toți În căderea dumitale. Facțiunea Albă, partidul nostru, nu are nici un interes să... — Facțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
țigăncușa. — De dumneata, drept să-ți spun, n-am auzit - zise boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. — Pe drept cuvânt că neamul ei s-ar fi tras din Egipt - zise spătarul Vulture - dacă nu se trăgea din India. A vrut să scape de jugul turcesc și-a fugit cu noi de la Stambul. — Jugul nostru e mai blând - spuse Radu Stoenescu-Baicâzu - căci tragem toți la el: boieri, răzăși, curteni. Bici să avem, că de arat e destul. — Nici eu n-am auzit de domnia-ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
auzit - zise boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. — Pe drept cuvânt că neamul ei s-ar fi tras din Egipt - zise spătarul Vulture - dacă nu se trăgea din India. A vrut să scape de jugul turcesc și-a fugit cu noi de la Stambul. — Jugul nostru e mai blând - spuse Radu Stoenescu-Baicâzu - căci tragem toți la el: boieri, răzăși, curteni. Bici să avem, că de arat e destul. — Nici eu n-am auzit de domnia-ta până acum, dar vremea noastră nu stă înapoi, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Hm - tuși Radu Stoenescu-Balcâzu - nu stai rău cu retorica. Și din ce neam ești? — Neamul meu - zise Cosette •— s-ar fi tras din Egipt, dacă pe drept cuvânt nu se trăgea din India, iar eu am fugit cu domniile-lor de jugul amar al turcilor. Episodul 179 SUFERINȚELE TINEREI COSETTE Vorbele înțelepte ale gazdei o făcură pe zvelta țigăncușa să plece capul. Cum stătea așa sfioasă, părea mulțumită, fericită chiar că este martoră, ba uneori și părtașă la sfatul unor asemenea oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spui că te vei însura în curând? - Și de ce n-aș face-o? Oare căsătoria e făcută numai pentru cei perfecți? Îmi lipsesc numai câțiva centimetri pe ici, pe colo, în rest am tot ce trebuie unui om bun pentru jugul căsniciei. Dudu scoase o oglinjoară din buzunar și se privi râzând în ea, vorbind celui care se oglindea în apa oglinzii: - M-am gândit că o fată frumoasă cu „ulcica spartă“ ar putea prea bine să mă facă și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
fost scos pe tușă ca „preot“. Amândoi avem un prisos de timp care se revarsă în valuri grele peste noi. Și așa se face că noi resimțim ceva foarte greu, ca și cum eternitatea însăși ni s-ar fi pus ca un jug pe umeri. Mai înainte eram un individ vioi, certăreț și plin de răutate, așa cum trebuie să fie un diavol. Acum sunt o zdreanță, incapabil să mai iau drumul către împărăția umbrelor. Înainte de a deveni inactiv, îmi plăcea să citesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se stropea cu apă și se bătea cu tăvălugul pentru a se obține o suprafață netedă. Aria era circulară, în centru era un par bine înfipt în pământ de care era legată o funie de care era prinsă un jug special pentru doi cai. Pe arie erau așezați snopii cu spicele spre interior, fiind călcați de copitele cailor pânăă funia se strângea la par, după care se mergea în sensă invers, operația repetându-se pânăă ce toate boabele erau desprinse
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Creșterea animalelor. Luncașii dorneni, renumiți crescștori de oi O relatare a unui călător străin, Antonio Graziani, prin Moldova secolului al XVII-lea, ne spune despre mulțimea și calitatea vitelor care aduceau mari venituri la export: „înjugă câte 12 boi la jug, și aceasta mai mult din pricina pășunilor prielnice, decât pentru lucratul ogorului. Tăierea unui vițel constituie o ceremonie. Căci de aici, din Moldova, se scoate acel mare număr de boi cu a căror carne se hrănescă în mare parte nu numai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]