383 matches
-
Istrate, Elena, 218 Ivan al III-lea, țar al Moscovei, 52, 203 Ivănescu, Dumitru, 155, 185 Ivănuș, Constantin, 207 J Janowska-Lascar, Radka, 233 Jeanne d'Arc, 13 Jela, Doina, 229 Jinga, Luciana Marioara, 269, 270 Jivkov, Todor, 236, 237, 240 Jumară, Dan, 147 Justinian, împărat bizantin, 102 K Kadare, Ismail, 249 Kansteiner, Wulf, 14, 16, 19, 22, 23 Kantor, Zoltan, 103 Kersten, Rikki, 13 Kim Ir Sen, 276 Kipling, Rudyard, 87 Kirileanu, G. T., 49, 52, 159, 166 Kirițescu, Constantin, 26
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la ei acasă (s.n. C.M.)". Documentul era datat "Iași, 12 ianuarie 1918" și semnat de "însărcinat cu comanda Armatei Române, General Prezan" (vezi Ștefan Ciobanu, Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917-1918, ediție îngrijită de Dan Jumară, Editura Alfa, Iași, pp. 194-195. Textul este o preluare din ziarul "Cuvânt Moldovenesc" nr. 9, din 24 ianuarie 1918, respectiv din ziarul "Ardealul" nr. 6, din 18 ianuarie 1918). 100 Gheorghe Gh. Mârzescu, op. cit., p. 204 și 297. 101 Vezi
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pregătirile pentru război și mai ales de afacerile veroase ale speculanților, versurile cele mai bune ale lui Bacalbașa amintind de acelea ale unui „cupletist“ care peste puțin timp va entuziasma publicul bucureștean, Constantin Tănase: „Toate sunt de-o modă nouă, / Jumările fără ouă, / Lămâile fără de miez, / Pilaful fără orez, / Birjele sunt fără cai, / Plă tești studiu introductiv 21 39. Constantin, Ioan și Anton Bacalbașa, Pardon!, revistă umoristică în trei acte și un tablou, București, 1899, pp. 35-36. mult și nimic n-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oușoare, gîndea fata. În gospodăriile țărănești găinile făceau ouă doar cînd iarna își lua tălpășița. În tot timpul iernii ouăle lipseau cu desăvîrșire. Odată ce se puneau cocoșii pe treabă, hrana celor care trudesc la pămînt se ameliora consistent. Ochiuri, scrob, jumări scăldate printre ouă prăjite, fursecuri și alte bunătăți făceau munca aceea de rob mai omenească. Rodica era singură acasă și atmosfera aceea o apăsa într-un mod ciudat. La amiază voi găsi ouă în cuibare și am să-mi fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
grăsime profumate“, le spunea Alexandru Odobescu În Pseudokyneghetikos, cu veche tradiție autohtonă, deși de origine arabă (saraș malfug), din carne de purcel cu carne de vacă și cu șorici deasupra sau bucă țelușe de slănină râncedă, din pod, sau cu jumări din slănină topită presărate printre sarmalele mici și rumenite frumos În cuptor; sau varza creață „nemțească“ umplută, cu smântână deasupra; după care urmau, la rând, tocana „națională“, din mușchi de văcuță sau piept de purcel, cum și tocana sârbească de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod. Șuncile, slăninile, costițele, șoldurile și capul, rămâneau vreo săptămână în covată. Toată grăsimea se topea, se strecura de jumări li se turna în oale smălțuite de lut, ce le păstram în pivniță. În curte se făcea curățenie, ca să nu rămână nici un pai, pe omăt sau sânge vărsat pe jos. Ușa se spălă bine și se așeza din nou la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la ei acasă. Iași, Editura Pim, 2004; Ce nu știm despre Iași. Editura Pim, edițiile 2006, 2007, 2008; Hoinar în jurul Iașului. Editura Pim, 2014. IORGA, Nicolae. Ce a fost, ce este, ce poate fi Iașul. București,Tipografiile Române Unite, 1935. JUMARĂ, Dan. Vechi zidiri ieșene. Iași, Princeps Edit, 2004. LĂCĂTUȘU, Gloria. Casa glasurilor noastre /Radioul Iași/. Iași, Editura Cronica, 1996; Clipe împotriva morții. Iași, Editura Vasiliana ' 98, 2005. LEON, Aurel. Umbre, vol. I-VI. Iași, Editura Junimea, Iași, Editura Centaur, 1970-1991
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ludic. Bolta Rece, Iași, 2000; File dintr-un jurnal teatral. Iași, Editura Timpul, 2003. VASILIU, Alex. Confesiuni improvizate. Iași, Editura Junimea, 2015. VASILIU, Lucian, HOLBAN, Ioan. Iașii în 78 de ilustrate adnotate. Iași, Editura Junimea, 2015. VASILIU, Lucian, VASILESCU-COȘEREANU, Ioana, JUMARĂ, Dan. Cartea muzeelor literare ieșene. Iași, Editura Timpul, 2000. VRABIE, Diana. Iașul și ieșenii în literatura română. Antologie. Iași, Editura Junimea, 2016. WEIDNER-CIUREA, Rodica. Iașul copilăriei mele. Sfântu Gheorghe, Editura Eurocarpatica, 2002. ZAHARIA, D. N. Iașul vernisajelor. 2 vol. Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
IORGA, Nicolae, 19, 25, 26, 50, 59, 62, 68, 103, 111, 131, 200, 257 ISTRATE, Gavril, 114, 155 IVĂNESCU, Cezar, 20, 73, 124, 132, 133, 157, 217 IVĂNESCU, Gh., 131 J JANET, Pierre, 206 JASPERS, K., 235 JAVANOVSKA, S., 106 JUMARĂ, Dan, 259 K KAFKA Franz, 189 KANT, Immanuel, 78, 213, 234 KEATS, John, 41 KELLER, Gottfried, 57 KIRIAKOFF, Th., 160 KOGĂLNICEANU, M., 25, 54, 68, 81, 111, 160, 200 KULIKOVSKI, Lidia, 104 L LABIȘ, Nicolae, 73, 200 LA BOÉTIE, P.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Ionică găsește oleacă de iarbă cosită. Ca să ne astâmpărăm foamea ne ducem la restaurantul băilor. Un portar ca la otelurile din București ne întâmpină; o muzică de la București cântă în balconul restaurantului; un chelner bucureștean grăbește spre noi, cu zâmbete; "jumări" ca la București, sardele de Lisa și măsline marinate idem, și un puiu fript tot așa; numai prețul nu-i ca la București; ci e cu mult, cu mult mai scump; pentru această puțină mâncare și pentru câteva păhărele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
S. 21 August 1926. Brașov Sighișoara, Tg. Mureș, Cluj, Ciucea, Oradea. L. 23 August Tinca. M. 24 "-" Cheresig turnul lui Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
societate" etc. toate denotând spirit practic, urmărire a interesului etc. 33 Pentru a configura un scurt istoric al Muzeului "Vasile Pogor" am utilizat, printre alte surse, eleganta Carte a muzeelor literare ieșene, alcătuită de Lucian Vasiliu, Ioana Vasilescu-Coșereanu și Dan Jumară, apărută la Editura " Timpul" Iași 2000, precum și diverse fișe de lectură ale unuia dintre cei mai devotați slujitori ai Casei, doamna Olga Rusu. 34 Valentin Ciucă, Iașii între medieval și modern, Editura "Art XXI", Iași, 2008, p. 31. În analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
întâmpinat de un miros puternic, ce prevestea pregătiri intense de primirea, cum se cuvine, a marilor sărbători. Mătușa Marița avea o lingură mare în mână și mesteca cu ea într-un ceaun ceva ce mirosea foarte frumos. Cred că erau jumări de porc, poate și cighir, sau știu eu ce altceva, dar aproape că uitasem de mine, așa era de îmbietor mirosul. - Bună ziua și săru‟mâna mătușă Mariță și bine v-am găsit dragi verișoare și dragi verișori, zice el privind
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mâncare de post : borș cu cartofi, fasole prăjită cu ulei, perje fierte cu prăjeală de ulei și murături : harbuji murați, castraveciori, gogonele date-n pârgă, toate bune și gustoase după cum arătau. Pentru Săndel pune mâncare de frupt, cum se spune : jumări de porc, cârnați făcuți din carne de porc în amestec cu carne de vită și alte bunătăți de-ți venea să nu te mai desparți de ele. Doar murăturile erau la fel, numai că le pusese în vase separate ca să
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
avem pentru dimineață. Ziua lui Începea cu prima geană de lumină - mânca ceva și dispărea pentru restul zilei. Singurele dovezi ale existenței lui erau patul nefăcut și farfuria goală de pe masă, din care mâncase lapte cu pâine sau păpĂraie cu jumări, pe care, la ora când intram eu În bucătĂrie, se plimbau deja muștele amiezii. la drept vorbind, viața lui erau câmpul și animalele, cu noi abia dacă schimba câteva vorbe seara, dar nu erau vorbe omenești. Chiar dacă păreau În limbaj
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
5); terci(5); bunici(4); ceaun(4); tradițional(4); țară(4); sărăcie(4); carne(3); casă(3); ceapă(3); bleg(3); sat(3); ață (2); brînză cu smîntînă(2); bunică(2); căldură(2); casa bunicilor(2); cir(2); gustare(2); jumări (2); lingură(2); moldovean(2); români (2); rustic(2); sarmale(2); țăran (2); țărănesc (2); tare(2); tochitură(2); ?; aburi; aliment; apă fiartă; Ardeal; arsă; au; borș; bucată de la țară; bulgari; e bună; capac; de casă; căpșuni; casa veche; cașcaval
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
colaci; comunist; copt; covrig; credință; cremos; creștinism; cu unt; cumpărată; da; dietă; dulce; Dumnezeu; echilibru; existență; familie; făină și sare; făinoase; fărină; fărîmă; fărîmitură; feliată; firimituri; foamete; folositoare; gluten; grav; greu; har; hrincă; Hristos; incorect; indispensabil; iubire; îngrașă; îngrășare; însoțitor; jumări; kilograme; magazin; mama coace; margarină; maro; miere; mîine; mîncare de bază; morar; mucegăită; muștar; necesar; necesitate; nefeliată; nisip; a noastră; noastră; nucă; nu-mi place; ouă; pateu; patrie; pămînt; părintesc; piță; pîine; plictiseală; prostie; roadă; sabia; sațietate; sănătate; sărăcie; sătulă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunica; bunici; cald; calorie; calorii; cartofi; celulită; cîrnaț; clisa; crapă; criză; datini; delicatesă; dezgustător; distruge; dorință; e bună cu ceapă și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil; Italia; îndepărtare; îngrășămînt; jegos; jumări; kaizer; legumă; limbă; mare; masă rotundă; mulțumire; muștar; nesănătoasă; normal; o bucată mare; oaie; obez; obezitate; oltean; pace; pădure; piftie; plăcut; poftă; porcine; poze; prînz; proteine; pui; rea; refuz; sacrificiu; sat; sănătos; sărbătoare; scîrboasă; scîrbos; silă; slană; slugă; stilou; străbunicul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a, Mihai Gîrtan * Istoria românilor. Teste pentru capacitate, Vasile Buznosu, Cezar-Mihail Preotescu * Istorie (manual pentru clasa a IX-a), Liviu Burlec, Elvira Rotundu * Istorie (an de completare), Elena Cozma, Viorica Gogu * Limba latină (manual pentru clasa a X-a), Carmen Jumară, Elena Mușetescu * Limba și literatura română (an de completare), Geanina Cotoi, Carmen-Irina Hăilă, Daniela Păduraru, Mariana Rânghilescu * Logică și argumentare (manual pentru clasa a IX-a), Teodor Dima * Psihologie (manual pentru clasa a X-a), Ion Dafinoiu, Minel Marcu, Tiberiu
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
Streinul: „Iconari, de ce nu luați cerul în suflet?” Directorul revistei, Mihai Pânzaru-Bucovina, va cumula, începând cu numărul 4, și funcția de redactor-șef, în colegiul redacțional mai figurând Liviu Papuc, Vichentie Nicolaiciuc, Vasile Andru, Constantin Blănaru, Mircea A. Diaconu, Dan Jumara, Vasile Schipor. Ritmicitatea anunțată, de patru numere pe an, nu va putea fi respectată, iar în ultimul număr (6/1997) redacția adresează un apel public în vederea măririi numărului de abonați și pentru sprijin financiar, arătând că „orice sumă donați revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
de asemenea socoteli și răfuieli meschine, ci pentru că așa își notează diaristul nostru întîmplările cotidiene. Și în aceste zile de după război, iată ce mîncau oamenii: Masa de seară: terci cu zahăr, ceai.", "La prînz mămăligă, brînză, un ou și cîteva jumări. Seara, mămăligă cu untură." Tînărul care își dă bacalaureatul și citește din clasici îi cumpără mamei pantofi de la economat din cauza cărora femeia va face răni la picioare. în 1947, la București, studentul mănîncă la prînz și seara ciorbă "de două
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
de gătit: supa de curcan cu tăietei făcuți de mine, pui cu varză prospătă (nu murată) la cuptor, brocoli la cuptor și mușchi de porc la tavă. Sigur ca la gustare nu pot lipsi preparatele din porc: toba, cârnați, caltaboși, jumări . La desert, ceva ușor : fructe, prăjituri cu fructe, cozonac. Sper să fie un prânz gustos.".
Ce gătește un ministru. Porcul e rege by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/52476_a_53801]
-
ca fiind „de speriat“, cei trei muschetari au sosit în Timișoara extrem de curioși de ceea ce aveau să experimenteze aici. După o oprire la hotelul unde au fost cazați, cei trei au luat un prim contact cu mâncarea tradițională. Dacă șunca, jumările și specialitățile de casă preparate din carne le-au smuls numai cuvinte de laudă, cu brânza de oaie lucrurile au stat cu totul altfel. „E inimaginabil de tare. N-am mâncat în viața mea așa ceva, dar e excitant de tare
Agenda2005-19-05-1-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283672_a_285001]
-
noului mileniu. Chiar și specialitățile culinare descrise de Ioan Holender îmi stîrnesc revelații proustiene. Grișul cu lapte ornat cu desene din cacao, supele de pui cu tăiței, tăițeii cu mac și cu nucă, la care aș mai adăuga pogăcelele cu jumări fac parte din cotidianul unei vieți de care m-am despărțit demult, dar pe care am regăsit-o intactă în cartea lui Ioan Holender. Poate în acest conservatorism al locuitorilor Timișoarei (comparabil, într-un fel cu cel al locuitorilor Vienei
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
zmulse de cleștișorii disperării (dis-pe-ră-rii, urlați în cppr, mai tare, mai tare, cu avînt!), da, mîinile cu oscioarele umflate, crăpate... să bezmeticești ca orbețul (mort-răscopt), amăgit a pipăi nimicul, carnea dizolvată-n zugrăveli șterse de intemperii exacte, realitatea topită-n jumări la minus infinit. îngeroioloiul ne prepară într-o omletă de amurg cu sos de paradis pierdut, regăsit, hăpăit, digerat...
îngeri-Trăsni-Zdrobilă (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14693_a_16018]