998 matches
-
Istria și vocabular istriano-român, îngr. și pref. Titu Maiorescu, Iași, 1874; ed. București, 1900. Repere bibliografice: George Barițiu, Ioan Maiorescu, T, 1877, 14; V.A. Urechia, Un episod din istoria culturii noastre, CL, 1891,6; Vasile Mihăilescu, O încercare de „Junime” a lui Ioan Maiorescu la Craiova, București, 1911; N. Bănescu, V. Mihăilescu, Ioan Maiorescu, București, 1912; Ion Mușlea, Ioan Maiorescu despre nașterea și copilăria sa, București, 1938; Petru Iroaie, Ioan Maiorescu, întemeietorul dialectologiei române, CL, 1941, 7; N.A. Ursu, Preocupările
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
prozator, istoric literar și publicist. Este fiul Leontinei (n. Piotrovschi) și al folcloristului Simion Florea Marian. Urmează la Suceava Liceul Greco-Ortodox și la Cernăuți, între 1901 și 1905, Facultatea de Litere și Filosofie. Student fiind, se numără printre întemeietorii gazetei „Junimea literară”, în care publică proză, versuri, traduceri, diverse articole și comentarii îndeobște pe teme literare, iscălind și cu pseudonimele Lili și Titus Livius. După absolvirea facultății predă la Gimnaziul Superior Greco-Ortodox din Suceava până în 1913. Între timp colaborează la „Gazeta
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
C. A. [G. Ibrăileanu], „Ada Lazu”, VR, 1911, 7; Chendi, Schițe, 175-177; A. Vojin, „Ada Lazu”, „Minerva”, 1911, 963; Lovinescu, Scrieri, II, 332-333, V, 97-98; H. Sanielevici, „Tulburea”, ALA, 1923, 120; N.N., Note despre o carte neapărută: „Amintirile Caterinei State”, „Junimea literară”, 1927, 11-12; Izabela Sadoveanu, Constanța Marino-Moscu, ALA, 1930, 492; Miller-Săndulescu, Evoluția, 330-339; Călinescu, Ist. lit. (1941), 599, Ist. lit. (1982), 676; N. Papatanasiu, Constanța Marino-Moscu, RVS, 1942, 4; Otilia Cazimir, Prietenii mei scriitorii, București, 1960, 53-64; Sevastos, Amintiri, 396-397
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
care, împreună cu Ion Roșca, își propune „să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă”. Până în 1933 lor li se adaugă George Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel, cei cinci întemeietori ai mișcării „iconariste” fiind colaboratori, la acea dată, la revista „Junimea literară”, aflată sub directoratul lui Ion Nistor, om cu vederi și, ulterior, cu funcții liberale. Curând cei cinci vor atrage alți tineri (Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Liviu Rusu, Cristofor Vitencu, Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, Neculai Roșca
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Vesper pleacă la București (ca director în Ministerul Muncii), iar în august se întoarce de la Roma Traian Chelariu, care reformează „Glasul Bucovinei” în dorința de a exclude amatorismul, „puerilitățile, reclamagismul autohton de prost gust”. Curând Mircea Streinul își încetează participarea la „Junimea literară” și la „Glasul Bucovinei”, moment ce semnifică și sfârșitul grupării „iconariste” inițiale, și începe să editeze revista I. Având în vedere că Traian Brăileanu, profesor de sociologie și membru de seamă în partidele de dreapta, era și directorul revistei
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
unde a lucrat până la pensionare, în 1977. A publicat articole, studii și portrete de artiști celebri de operă, dirijori, compozitori, dintre care multe au fost difuzate și la posturile de radio și televiziune. Debutează în 1929, cu poezie, în revista „Junimea literară” din Cernăuți. Publică, de asemenea, în „Glasul Bucovinei”, „Suceava”, „Orizont”, toate din Cernăuți, precum și la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Universul literar” ș.a. Între 1939 și 1941 a fost secretar al Societății Scriitorilor Români Bucovineni. A mai semnat cu
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Celebes”, „Cetatea Moldovei”, „Codrul Cosminului”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos”, „Folklore”, „Fond și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
JUNIMEA ROMÂNĂ, societate a studenților români înființată la Paris în anul 1851. Aflată în descendența Bibliotecii Române din Paris, sub al cărei patronaj se editase în 1850 revista „România viitoare” a lui N. Bălcescu, J.r. avea între membri pe Dimitrie
JUNIMEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287685_a_289014]
-
se editase în 1850 revista „România viitoare” a lui N. Bălcescu, J.r. avea între membri pe Dimitrie G. Florescu, G. Crețeanu, A.I. Odobescu, D. Berindei, Al. Sihleanu, P. Iatropol, G. Lecca. Societatea a editat, la rându-i, o revistă, „Junimea română”. Prin întrunirile lor săptămânale, tinerii au știut să întrețină o atmosferă de solidaritate cu acțiunile revoluționarilor de la 1848. Unii studenți sunt admiși la reuniunile politice ale exilaților români, primesc misiuni (strâng fonduri în țară, difuzează publicațiile apărute dincolo de hotare
JUNIMEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287685_a_289014]
-
fonduri în țară, difuzează publicațiile apărute dincolo de hotare etc.), organizează omagierea unor momente ale revoluției. Gândind viitoarea lor participare la regenerarea națională, membrii J.r. acordă atenție discuțiilor social-politice, dar și subiectelor culturale. E de presupus că textele din revista „Junimea română” erau analizate mai întâi în acest cerc. Deși a avut o viață scurtă (aproximativ un an), societatea a influențat semnificativ formarea intelectuală a celor care o frecventau. După 1860 ei vor încerca să-i reînvie spiritul serios, efervescent, în
JUNIMEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287685_a_289014]
-
, revistă apărută la București din 1 mai 1922 până în septembrie 1927, editată de Asociația Junimii Evree. În Cuvântul înainte se precizează că revista va contribui la „a cunoaște poporul nostru, a-i admira faptele trecute”, punând accentul pe rolul tineretului (Mișu Weissman). Publicația este consacrată educației tineretului evreiesc, legendelor biblice, problemelor care preocupau societatea evreiască
JUNIMEA EVREE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]
-
JUNIMEA DOBROGEANĂ, publicație apărută la Silistra din aprilie până în iunie 1936, având ca director pe George Emilian, căruia i se adaugă, de la numărul 3, Nelu Vlăsceanu. Articolul-program, Rostul nostru, afirmă: „vom avea grijă să strângem în jurul nostru tot ce e dobrogean
JUNIMEA DOBROGEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287679_a_289008]
-
JUNIMEA ROMÂNĂ, revistă apărută la Paris în mai-iunie 1851, editată de studenții români membri ai societății Junimea română. Textele din cele două numere ale revistei sunt nesemnate, din redacție deconspirându-se doar Dimitrie G. Florescu, fost comisar de propagandă la 1848
JUNIMEA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287684_a_289013]
-
JUNIMEA LITERARĂ, revistă apărută lunar la Cernăuți din ianuarie până în septembrie 1904, la Suceava din octombrie 1904 până în mai 1914 și din nou la Cernăuți din ianuarie 1925 până în decembrie 1939, „sub direcțiunea unui comitet de redacție”. Editor și redactor responsabil
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
JUNIMEA, revistă de „literatură, artă, științe” apărută la Râmnicu Vâlcea, lunar, între 19 iulie 1909 și 25 iulie 1910 (douăsprezece numere), redactată de societatea „Junimea vâlceană”. Director este I.Gh. Fărcășanu. Revista se adresează în primul rând tineretului și e scrisă de tineri. Colaborează cu poezii N. Budurescu, Maria Cunțan, Aurel Bentoiu, Mircea Demetriade, Dinu Ramură (A. de Herz), I.N. Polychroniade, Lucia Chițu, V. Papazissu; cu
JUNIMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287686_a_289015]
-
CERES. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Istorie și societate în spațiul est carpatic: sec. XIII-XX/ vol. editat de: Dumitru Ivănescu, Marius Chelcu - Iași: Junimea, 2005 ISBN 973-37-1073-3 • Ivănescu, Dumitru (ed.) • Chelcu, Marius (ed.) 94(498)”12/19” Editura JUNIMEA, Iași - ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL“ ISTORIE ȘI SOCIETATE ÎN SPAȚIUL EST-CARPATIC (SECOLELE XIII-XX) volum editat de DUMITRU IVĂNESCU MARIUS CHELCU OMAGIU PROFESORULUI
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL“ ISTORIE ȘI SOCIETATE ÎN SPAȚIUL EST-CARPATIC (SECOLELE XIII-XX) volum editat de DUMITRU IVĂNESCU MARIUS CHELCU OMAGIU PROFESORULUI ALEXANDRU ZUB JUNIMEA IAȘI, 2005 Tehnoredactare: Mihaela Daniluc ACAD. ALEXANDRU ZUB SUMAR Cuvânt înainte (Dumitru Ivănescu) ...................................................................... 7 LA O NOUĂ ANIVERSARE Alexandru Zub, un istoric de aleasă ținută (Gh. Platon) 11 Un om, o operă, o instituție (Dumitru Ivănescu) 13 Un spirit civic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Modest Grigorcea s-a editat ziarul bisăptămânal „Gazeta Bucovinei“ (mai 1891aprilie 1897). În viața publică a ținutului s-a remarcat și ziarul „Patria“ (iulie 1897-mai 1900), redactat de Valeriu Braniște. Din 1904 până în 1914 s-a publicat revista literară „Junimea Literară“, ai cărei redactori responsabili au fost Ion Nistor, urmat de Gheorghe Tofan. În perioada 1893-1904 s-a tipărit gazeta „Deșteptarea“, ai cărei redactori au fost, pe rând, Constantin Morariu, Artemie Berariu și Vasile Culevici. Grație eforturilor mitropolitului Silvestru Morariu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se dădea îndreptățire estetică: Macedonski se voia creatorul unei direcții noi. Prin el, L. își revendica drept tradiție pașoptismul (privit în epocă și chiar mai târziu ca o țintă a criticii junimiste) și opunea pozitivismului junimist atașamentul față de religie. Acuzând Junimea de „germanism” și de „pesimism schopenhauerian”, poetul susținea apartenența noastră la spiritualitatea tonică a lumii latine. Criteriul latinității, ferment al spiritului național, va deveni argumentul cel mai utilizat și mai specific antijunimist. În virtutea lui, Macedonski reabilita lirica de influență franceză
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
1940 în alte provincii. Preocupat în mod preponderent de literatura română scrisă pe teritoriul Bucovinei istorice, L. a colaborat, începând din 1923, la majoritatea periodicelor cernăuțene: „Poporul”, „Glasul Bucovinei”, „Codrul Cosminului”, „Cuvântul țărănimii”, „Bucovina”, „Tribuna”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina literară”, „Cronicar”, „Junimea literară”, „Spectatorul”. Ocazional a semnat în „Adevărul literar și artistic”, „Unirea” (București), „Familia” (Oradea). Intervențiile sale completau cu documente noi anumite fapte legate de literatură și de contextul în care acestea au avut loc. În același sens este concepută și
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
în țară în 1880, ține la Universitatea din București prelegeri de literatură română și mitologie comparată (1881-1885), la care asistau celebrități ale timpului, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu între alții. Savant în toată puterea cuvântului, este acceptat ca membru al Junimii bucureștene, în cadrul căreia prezintă părți din lucrarea Literatura populară română (1883). De față se aflau, alături de amfitrion, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Petre Ispirescu, B.P. Hasdeu, prieteni ai lui G., despre care acesta va lăsa, la bătrânețe, prețioase amintiri
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
1899, director general al teatrelor. G. e cunoscut ca traducător al repertoriului shakespearian: a publicat Viața și moartea regelui Richard III (1884), Neguțătorul din Veneția (1885), Regele Ioan (1892), Antoniu și Cleopatra (1893), Iulius Cesar (1896). În 1884 citea la Junimea actul al doilea din Neguțătorul din Veneția. Tălmăcirile sale, făcute în versuri albe și nu în pentametrul iambic, sunt corecte; lucrate pe baza textelor comentate și a dicționarelor limbii lui Shakespeare, ele respectă sensul originalului. Mânuirea mai puțin suplă a
GHICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287256_a_288585]
-
Cluj, almanahul literar „Zorile”. După câțiva ani, în 1854, la Oradea, apăruse „Zorile Bihorului”, cu același caracter, redactat de un grup de tineri, iar cinci ani mai târziu, în 1859, la Arad, „Muguri”, „almanah național al Societății de leptură a junimei române”. Dintre cei care participaseră la pregătirea almanahului din 1859, Vasile Iuțiu colaborează și la F., cu versuri semnate cu pseudonimul Valeriu Iordan, și este posibil ca inițiativa apariției, precum și indicațiile privind orientarea, aspectul grafic și conținutul noii publicații să
FENICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
o poezie, în revista „Freamătul literar” (Siret). Alături de Aurel Bogaci și Nicolae Tăutu, este întemeietor al „Septentrionului” cernăuțean. Tot la Cernăuți, F. inițiază și îngrijește colecția „Miorița”. Colaborează la un număr relativ mare de periodice, între care „Bugeacul”, „Înnoirea” (Arad), „Junimea literară”, „Observatorul” (București), „Prepoem”, „Suceava”, „Catedra” (Galați), „Universul literar”, publicând, pe lângă versuri proprii, articole, comentarii și cronici literare, traduceri. Semnează și A.F., T.N., Tudor Nicodem, Andrei Nicodemul. Se distinge printr-o activitate dinamică în cadrul Societății Scriitorilor Bucovineni. F. a
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
Biletele de papagal” argheziene. În treacăt sau pe spațiul unor rubrici consacrate, mai publică în periodice ca „Ramuri”, „Muguri”, „Ostașii luminii”, „Azi”, „Familia”, „Linia nouă”, „Vremea”, „Universul”, „Adevărul literar și artistic”, „Freamătul”, „Poezia”, „Viața Basarabiei”, „Hyperion”, „Frize”, „Meridian”, „Litere”, „Gând”, „Junimea literară”, „Luceafărul” (Timișoara), „Nenufar”, „Viața românească”, „Gând românesc”, „Pagini basarabene”, „Festival”, „Front literar”, „Pasărea albastră”, „Gazeta femeilor”, „Domnul de rouă”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Făclia”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Cuget clar”, „Lumea”, „Comuna”, „Patria”, „Gazeta cărților”, „Universul literar”, „Meșterul Manole”, „Prepoem
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]