285 matches
-
Hajdeu, Aron Densușianu, V.A. Urechia, N. Scurtescu, Anghel Demetriescu sau Al. Macedonsky și În mod fugar lupta antijunimistă a presei muncitorești În frunte cu Contemporanul și cu animatorul său ideologic C. Dobrogeanu-Gherea (Ă). Singurii care aduceau o critică esențială junimismului, care denunțau În mod categoric caracterul reacționar al teoriei «artei pentru artă» erau socialiștii și În fruntea lor C. Dobrogeanu-Gherea. (Ă). Materialul publicat În ziarele muncitorești este de o Însemnătate deosebită pentru evoluția literaturii noastre, pentru că el constituie sămânța accentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
combătute aserțiunile și clișeele istoriei literare burgheze, așa cum de pildă face Petru Dumitriu În prefața la Opere alese de Ion Creangă, unde cu toate deficiențele studiului, care nu dă suficientă extindere cercetării operei, sunt răsturnate tezele burgheze ale așa-zisului junimism al lui Creangă, ce distruge imaginea «idilicului» Creangă, se arată caracterul de clasă al humorului neîntrecutului povestitor. Nu tot aceeași combativitate manifestă ediția Opere alese Odobescu a lui Al. I. Ștefănescu, care face o bogată analiză, dar mai respectă oarecum
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
totuși, că încă o sumă de ani, până după 1890, în Moldova mai apar manifestări critice special moldovenești, mai mult sau mai puțin efecte ale culturii moldovenești, mai mult sau mai puțin consecvențe ale vechii critici moldovenești. Acestea vor fi junimismul politic, radicalismul și socialismul, cu revistele sale, în special Contemporanul. S-a înțeles de la sine că "critica", de care vorbim în acest studiu, e critica culturii, a societății și a literaturii în genere, și nu critica literară cum o înțelegem
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
64), e numai "critică și iar critică, și tot critică". Vezi și dl Panu ("Săptămîna", anul 1901, 6, și anul 1903, 49). VII Primul junimist: Costache Negruzii Costache Negruzzi a fost primul junimist. Mă voi încerca să dovedesc acest lucru. Junimismul a avut pretenția, cum am arătat aiurea 1 , că asistă, ca conștiință, la fenomenele politice, sociale și culturale și că le definește din punct de vedere obiectiv, al adevărului pur. Am arătat atunci că pretenția de conștiin-ță-oglindă este nefundată fiindcă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
definită. "Junimiștii" nu sunt toți acei care au făcut patre din societatea literară din Iași sau din partidul politic cu acest nume; și, dimpotrivă, mulți care n-au făcut parte din gruparea literară sau cea politică sunt în realitate "junimiști". Junimismul este, mai înainte de toate, recomandarea de a ne feri de importarea civilizației sau, mai degrabă, recomandarea unei precauțiuni exagerate când e vorba de 1 Note și impresii, Foiletoanele lui Caragiale. a importa această civilizație. Este nerecunoașterea utilității de a transforma
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de a transforma România într-o țară cu caracter curat european, după asemănarea celor din Apus și mai ales după asemănarea Franței, care a zguduit din temelie toate așezările politice și sociale din Europa - atitudine hrănită la primii corifei ai junimismului și de cultura lor germană ("germanismul" junimist). Dar junimiștii n-au fost cu totul împotriva introducerii formelor noi de viață în țara noastră. Ce să ne introducă, cum, în ce măsură - aceste lucruri n-au fost lămurite de junimiști niciodată. Dl Maiorescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
junimiștior, peste tot lipsă de iluzionare și avânt. Această răceală a dat naștere "zeflemismului" (și nu spiritului critic, cum voiesc să ne asigure unii: dovadă A. Russo, din care nu putea lua naștere zeflemismul). De aici, în spiritul publicului, identificarea junimismului cu zeflemismul și invers. Dacă C. Negruzzi e împotriva luptătorilor de la 1848, apoi aceștia îi plătesc cu vârf și îndesat. În ziarul Bucovina, care după 1848 ajunge tribuna revoluționarilor din principate și mai ales din Moldova, C. Negruzzi e acuzat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
p. 583 ăConstantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui, IIIÎ. În Muza de la Burdujăni C. Negruzzi, ca și Alecsandri în "teatrul" său, se arată critic, șarjând însă ca și Alecsandri (care a fost puntea de trecere între școala veche critică și junimism), pentru că Negruzzi nu înțelegea fatalitatea fenomenului pe care îl zugrăvea, pentru că nu avea încredere în efectele civilizației introduse pe pământul românesc - pentru că era junimist. Acest critic în toată puterea cuvântului, acest fenomenalist în privința limbii, care nu admite îndreptări ori creațiuni
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
recunoscute), cu atât tendința junimistă din el crește în dauna celeilalte: acum, societatea românească îi acordase lui și clasei sale tot ce dorise; era vorba să se acorde și mulțimii, și atunci el începe să ridiculizeze pe partizanii drepturilor mulțimii: junimismul este, cum am mai spus, pentru ținerea mulțimii departe de viața publică, împotriva participării ei la trebile statului. Și de aceea Alecsandri reușește atât de bine să ridiculizeze, când scrie pe Clevetici, Ultrademagogul 1 (compus în aceeași vreme cu Sandu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
împotriva prostuluigust 1 . * Vasile Alecsandri are un loc special între criticii din Moldova. El stă în mijloc între A. Russo și M. Kogălni-ceanu, de pe o parte, și C. Negruzzi și dl Maiorescu, pe de alta. De A. Russo îl deosebește "junimismul", de C. Negruzzi îl deosebește "patruzecioptismul". Patruzecioptismul lui Alecsandri are, cum am văzut, mai mulți factori, dar factorul principal al patruzecioptismului său e naționalismul. În Românii și poezia lor Alecsandri laudă pe țăran și-l idealizează tocmai din acest punct
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ales pe socoteala limbii ceea ce ar fi trebuit să pună pe socoteala ciocnirii formelor noi cu obiceiurile vii ale pământului. * Dar toate direcțiile în care s-a manifestat, și toate contradicțiile chiar, pe care le-am relevat, patruzecioptismul, ca și junimismul său, țărănismul său patriarhalist, cântarea trecutului, ca și reformismul său, critica sistemelor lingvistice și a literaturii, ca și activitatea sa politică - toate se reduc, la urma urmei, și se conciliază în tendința lui permanentă și dominantă: naționalismul, și naționalismul așa cum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aici s-a născut, în această clasă, un curent împotriva "relelor" politice, rezultate din noua stare de lucruri. Să se observe bine: un curent împotriva relelor politice, și nu economice! Teoretizarea cea mai conștientă a acestui curent s-a numit junimism. La acest curent s-au alipit câțiva mandarini ai păturii intelectuale, câțiva aristocrați ai profesiunilor liberale, dintre care cel mai însemnat a fost dl Maiorescu. Dacă dl P. P. Carp a fost reprezentantul boierimii conservatoare, dl Maiorescu, al doilea corifeu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în privința intereselor sociale ce au vorbit în satira sa, căci între junimiști, cum am văzut aiurea, pe lângă reprezentanții claselor boierești, au fost mulți care reprezentau clasele de jos, lovite de noua stare de lucruri și care au fost atrași de junimism nu din pricina soluțiilor junimismului, ci din pricina criticii ce o făcea junimismul stării noi de lucruri. Între aceștia am văzut că a fost și Eminescu. Caragiale, cândva după 1890, a cochetat puțin cu socialismul. Mi se pare că a ținut și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
au vorbit în satira sa, căci între junimiști, cum am văzut aiurea, pe lângă reprezentanții claselor boierești, au fost mulți care reprezentau clasele de jos, lovite de noua stare de lucruri și care au fost atrași de junimism nu din pricina soluțiilor junimismului, ci din pricina criticii ce o făcea junimismul stării noi de lucruri. Între aceștia am văzut că a fost și Eminescu. Caragiale, cândva după 1890, a cochetat puțin cu socialismul. Mi se pare că a ținut și o conferință la clubul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
junimiști, cum am văzut aiurea, pe lângă reprezentanții claselor boierești, au fost mulți care reprezentau clasele de jos, lovite de noua stare de lucruri și care au fost atrași de junimism nu din pricina soluțiilor junimismului, ci din pricina criticii ce o făcea junimismul stării noi de lucruri. Între aceștia am văzut că a fost și Eminescu. Caragiale, cândva după 1890, a cochetat puțin cu socialismul. Mi se pare că a ținut și o conferință la clubul socialist din București. Aceasta ne-ar spune
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o fericită sinteză. Vorbesc, bineînțeles, în general, căci în unele din reformele sale a fost nevoit să facă concesii, împotriva convingerilor sale. După aceea, aceste două tendințe se separă. Liberalismul muntean, în manifestările lui extreme, rămâne să reprezinte spiritul novator; junimismul moldovenesc rămî-ne să reprezinte spiritul critic, negativ. Această ruptură a fost o nenorocire pentru istoria contemporană a Romîni-ei. Unii merg fără discernământul trebuitor; ceilalți neagă necontenit utilizarea întregii opere a celor dintâi. Unii merg fără un plan bine definit; ceilalți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
urmă era prozator). Iar dacă am adăuga și pe alții, munteni și moldoveni, proporția ar fi încă și mai favorabilă tezei noastre. (Pe Duiliu Zamfirescu nu l-am pus la socoteală, pentru că, fiind din Focșani, nu știu cum să-l clasific, deși "junimismul" lui l-ar atașa de Moldova.) Acum, să băgăm de seamă că genurile literare în care se redau mai bine și mai mult relațiile specifice ale unui popor sunt nuvela, romanul și teatrul - epopeea fiind astăzi un gen mort. Într-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
p. 149. Spiritul critic în cultura românească, opera lui Ibrăileanu, este o carte scrisă cu vervă sclipitoare, cuprinzând întîia reabilitare de răsunet adusă literaturii de la 1848. Ea repară nedreptatea care se făcuse acestei literaturi, disprețul interesat cu care o acoperise junimismul. Oricât ar fi de discutabilă schema volumului, oricât am găsi aici concesii față de liberalismul burghez, el marchează un moment de seamă în luptele de idei de la noi (...) Scrierea lui Ibrăileanu rămâne o pledoarie strălucită pentru integrarea în cultura noastră a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Al. Husar, Alexandru Balaci, Eugen Todoran, Augustin Z.N. Pop ș.a. Ocazional figurează cu texte eseistice și scriitori de seamă: Gala Galaction, Camil Petrescu (despre teatru) Liviu Rebreanu (Literatură și iubire), Ionel Teodoreanu (Noul Adam, anticălinescianul Jim Fecundatorul și „Noul junimism”), Victor Papilian, Simion Stolnicu ș.a. Doar ultimii trei semnează și literatură propriu-zisă. Scriu aici și câțiva care își câștigaseră un loc important în epocă, precum Ion Pillat, V. Voiculescu, Radu Gyr, Emil Botta (cu cicluri reunite apoi în volumul Pe-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
literar, �Literatura ? i ? tiin? a�, la care urma s? colaboreze pe viitor ? i Iorga 55. Dar �n ciuda contactului lui Iorga cu marxismul �n anii de liceu, critică junimist? a sistemului rom�nesc avea o influen?? mult mai mare asupra perspectivei sale. Junimismul s? a n? scut din nemul? umirea �protipendadei� boierilor moldoveni, care sim? eau c? joac? un rol tot mai mic �n conducerea noului stat unit rom�nesc. Acest rol diminuat era rezultatul noii Constitu? îi (occidentale) ? i al mut? rîi capitalei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? ace? ți conservatori nu s? au bucurat niciodat? de vreun sprijin din partea maselor; pr? bu? irea lor politic? se va produce odat? cu introducerea votului universal. Dar nici alte politici nu s? au bucurat de sprijinul maselor p�n? �n 1918. Junimismul se opunea antisemitismului, consider�ndu? l un afront la adresa inteligen? ei umane 59. Concep? iile literare ale lui Maiorescu au fost exprimate �ntr? o manier? caracteristic?: ��ntruc�ț publicul a ajuns la maturitate �n privin? a gustului ? i a discern? m�ntului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cum spunea Nikolai Nekrasov: �Nu trebuie s? fii poet, dar e? ți obligat s? fii cet?? ean�. Iorga a sus? inut ideea poporanist? �n privin? a artei ? i literaturii, de? i respingea cea mai mare parte a ideilor mi? c?rîi. Junimismul era mai aproape de ideile politice ale lui Iorga, dar nu era de acord cu no? iunea de art? pentru art?. El voia că implicarea politic? s? fie pus? �n slujba na? ionalismului lui Eminescu � cum �i spunea ? eicaru � �n vederea cre? rîi uni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru Iorga, ?? r? nimea constituia reazemul na? iunii ? i �i simpatiza pe muncitori, el consideră c? na? iunea era alc? tuit? nu numai din aceste dou? clase; ?i c? na? iunea este mai important? dec�ț clasele. �n ultim? instan?? �ns? , nici marxismul, nici junimismul nu vor fi adoptate de Iorga drept filosofia să politic? , ci doar na? ionalismul marelui poet na? ional Mihai Eminescu. Iorga nu a adoptat imediat ideile lui Eminescu. Eminescu �? i f? cuse apari? ia pentru el dup? ce se familiarizase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al c? rui entuziasm era la fel de metodic că ? i z�mbetul s? u. Liberalii (sau Na? ional-?? r? ni? ții) voiau s? realizeze o tradi? ie direct? spre democra? ia parlamentar? occidental?. Abordarea s? m?n? torismului lui Iorga (pe linia junimismului, de? i mai pu? în ra? ional dec�ț Maiorescu) presupunea o adoptare mai treptat? ? i mai selectiv? a institu? iilor occidentale dec�ț terapia de ? oc a liberalilor. Legiunea a devenit r? zbun? toarea adapt? rîi pripite din ultimii ? aizeci sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nici produsul unor tratate (care au creat? o), ci un suflet, o fiin?? elementar? , aproape mistic? �169. �n conferin? a lui anticartezian? ? inut? �n punctul culminant al controversei lui cu Noua ? coal? , Iorga punea �n antitez? spiritul s? m?n? torist cu cel al junimismului, cu spiritul ra? ionalist al vechiului s? u du? man, Maiorescu: �Ar trebui oare s? interpret? m istoria prin prisma unui ra? ionalism formal ? i tern, golit de via?? sau de con? inut spiritual? Sau prin cea a sufletului na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]