6,501 matches
-
din ipotezele prezentate mai sus. Rolul unei instanțe judecătorești este de a spune dreptul, de a interpreta legea, judecătorul având atribuția de a tranșa litigii prin interpretarea legii și a convențiilor încheiate între părțile aflate în conflict, iar prin actul jurisdicțional, în finalitatea sa, se tinde la salvgardarea ordinii juridice. Funcția legiuitorului interferează cu cea a judecătorului pentru finalizarea dreptului în realizarea actului de justiție, neputându-se scoate din sfera de cuprindere a activităților instanțelor de judecată interpretarea normelor juridice în
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
prin analiza textului acesteia. Instanțele, în activitatea lor, realizează o interpretare cazuală sau judiciară, care presupune ca, anterior soluționării cauzei, să se studieze circumstanțele speței deduse judecății, calificarea juridică a cauzei și, ulterior, interpretarea normei de drept pentru emiterea actului jurisdicțional final, care încheie activitatea acesteia. În esență, toată activitatea jurisdicțională se rezumă la a interpreta atât norma de drept, cât și conduita părților și a dovezilor administrate în fața sa nemijlocit, prin verificarea situației de fapt prezentate cu ipoteza abstractă
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
interpretare cazuală sau judiciară, care presupune ca, anterior soluționării cauzei, să se studieze circumstanțele speței deduse judecății, calificarea juridică a cauzei și, ulterior, interpretarea normei de drept pentru emiterea actului jurisdicțional final, care încheie activitatea acesteia. În esență, toată activitatea jurisdicțională se rezumă la a interpreta atât norma de drept, cât și conduita părților și a dovezilor administrate în fața sa nemijlocit, prin verificarea situației de fapt prezentate cu ipoteza abstractă a normei de drept, iar, în final, să impună restabilirea
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
de delegare se precizează limitele și condițiile delegării. Directorul general reprezintă și angajează Institutul în raporturile cu celelalte instituții și autorități publice, cu persoane juridice și fizice din țară sau din străinătate, în justiție și în raporturile cu celelalte organe jurisdicționale. Ministrul sănătății, pe perioada în care directorul general al Institutului, din motive întemeiate, nu își poate exercita atribuțiile, deleagă un director de centru național în vederea exercitării acestor atribuții. Art. 15 . - În subordinea nemijlocită a directorului general funcționează: directorul general
REGULAMENT din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259881]
-
din unitate nu îndeplinesc astfel de condiții, fie că a ignorat aplicarea legii (nu a întreprins demersurile care se referă la procedura de evaluare a acestor locuri de muncă) pe perioada de valabilitate a ordinului, poate fi suplinită, pe cale jurisdicțională, de un litigiu promovat de fostul salariat în contradictoriu cu angajatorul și calificat ca un conflict, supus jurisdicției muncii, în situația premisă a ocupării de către acesta a unui loc de muncă sau a desfășurării unei activități dintre cele enumerate
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
dreptul la despăgubiri se naște în patrimoniul salariatului în temeiul legii, pentru toată perioada suspendării contractului individual de muncă, sau acesta are un drept de creanță constând într-o despăgubire echivalentă cu remunerația cuvenită, pe toată durata suspendării, supus confirmării jurisdicționale, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale? ... 100. Din analiza hotărârilor judecătorești atașate actului de sesizare se desprinde concluzia că reformularea problemei de drept este consecința preluării întocmai a modului în care, prin memoriul formulat, petiționara a solicitat promovarea
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
cărui existență trebuie, însă, confirmată pe cale judecătorească“ (paragraful 50). ... 145. În continuare, la paragrafele 51 și 52 din decizia arătată, s-a constatat că: „În acest caz, dreptul de a obține reparația bănească de către salariat este supus evaluării jurisdicționale, ceea ce înseamnă că dreptul nu s-a născut în patrimoniul reclamantului, acesta luând naștere numai ca urmare a acordării de către instanță, conform normelor în vigoare la momentul judecării cauzei. Nu este vorba, așadar, de drepturi născute direct, în
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii, în patrimoniul salariatului nu s-a născut, ope legis, dreptul de a obține reparația bănească, ci un drept de creanță care trebuie confirmat pe cale judecătorească, fiind supus evaluării jurisdicționale, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale. ... 151. Față de considerentele expuse anterior, în temeiul dispozițiilor art. 517 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ... ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite recursul în interesul
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
oficiu, își va verifica competența generală, materială și teritorială să soluționeze cauza. (6) Dacă se constată necompetența soluționării cauzei disciplinare, instanța de disciplină va declina cauza disciplinară, raportat la prevederile din O.U.G. și din prezentul statut, către organul cu activitate jurisdicțională din cadrul UNPIR competent. (7) Procedurile și cercetările disciplinare vor fi soluționate, în toate cazurile, cu celeritate, distanța dintre termene neputând a depăși 45 de zile, pentru a evita tergiversările și costurile nejustificate. (la 15-10-2024, Articolul 17 , Punctul 3. , Anexa
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 336 din 23 decembrie 2015, necesită implementarea unei proceduri administrative cu caracter jurisdicțional de soluționare a anulărilor și decăderilor privind mărcile la nivelul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, denumit în continuare OSIM, procedură care trebuie să fie operațională la 14 ianuarie 2023, pentru a evita aplicarea de către Curtea de Justiție
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 169 din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262431]
-
condițiile în care anularea și decăderea reprezintă remedii procesuale puse la dispoziția titularilor de drepturi, care trebuie să fie soluționate într-o procedură transparentă, rapidă și eficientă. Se creează astfel cadrul procedural pentru desfășurarea unei proceduri administrative speciale cu caracter jurisdicțional pentru soluționarea cererilor privind anularea înregistrării mărcilor și a cererilor de decădere a titularilor din drepturile conferite de marcă la nivelul OSIM. Dat fiind faptul că reglementarea procedurii administrativ-jurisdicționale de soluționare a anulărilor și decăderilor la OSIM nu s-a
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 169 din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262431]
-
art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, arată că acestea sunt neconstituționale întrucât nu reglementează în categoria nulităților absolute nemotivarea hotărârilor judecătorești. În condițiile în care motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției, inerent oricărui act jurisdicțional, autorii excepției apreciază că lipsa motivării hotărârii cu privire la motivele pentru care probele și argumentele în apărare au fost înlăturate face imposibilă exercitarea controlului judiciar a acesteia. Referitor la dispozițiile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
norme contrare dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. Procedura de constatare și sancționare a contravențiilor de către agentul constatator (în cazul de față, Inspectoratul de Stat în Construcții) reprezintă o etapă administrativă, aceasta fiind urmată de cea jurisdicțională, declanșată prin acțiunea judiciară a contravenientului. Astfel, dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 reglementează o cale de acces la instanța judecătorească, respectiv plângerea contravențională, stabilind că împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate face
DECIZIA nr. 387 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263284]
-
constituțional a fost stabilit prin Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, în cuprinsul căreia s-a arătat că „… puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acestea. Astfel, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
impun necesitatea alegerii doar a uneia, cu excluderea obligatorie a celeilalte, Curtea observă că legiuitorul a particularizat prevederile generice cuprinse în textul de lege criticat în cauză, în funcție de specificitățile și nevoile procedurale ale domeniului penal, respectiv civil, procedura jurisdicțională aplicabilă în cadrul proceselor fiind reglementată, sub acest aspect, în dispozițiile corespunzătoare mai sus menționate. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 124 din Constituție. ... 134. În ceea ce privește
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
judecătorilor (art. 45 și art. 54 din legea criticată). ... 145. Față de atribuțiile exercitate, Curtea constată că nu se poate reține referirea la pretinsa încălcare a independenței judecătorilor, atribut constituțional ce semnifică deplina capacitate a acestora de a îndeplini actul jurisdicțional în absența oricăror influențe exterioare care să denatureze caracterul echitabil al procesului. Afirmațiile autorilor sesizării în sensul că includerea în colegiul de conducere al instanțelor, respectiv al parchetelor a președinților, respectiv a procurorilor-șefi ar transforma colegiul de conducere într-un
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Din acest text constituțional rezultă, fără dubiu, o legătură a Ministerului Public cu puterea executivă. Curtea a observat că Ministerul Public face parte, potrivit Constituției, din „autoritatea judecătorească“. Totuși, el reprezintă o magistratură specială, care nu îndeplinește atribuții de natură jurisdicțională (Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, sau Decizia nr. 259 din 24 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010) că puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte întru totul atât considerentele, cât și dispozitivul
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
nr. 887 din 5 decembrie, a arătat că procedura camerei preliminare este o etapă de sine stătătoare a procesului penal, distinctă atât de cea a urmăririi penale, cât și de cea a judecății, și că este o procedură cu caracter jurisdicțional, având în vedere că activitatea judecătorului de cameră preliminară se circumscrie acelorași competențe materiale, teritoriale și personale ale instanței din care face parte. Față de considerentele deciziei Curții Constituționale, curtea a apreciat că trebuie aplicat termenul de verificare impus instanței
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară - a cărui activitate se circumscrie aceleiași competențe materiale, personale și teritoriale ale instanței din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicțional. ... VI. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin Decizia nr. 38 din 9 iunie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală pronunțată în Dosarul nr. 782/1/2022, publicată în
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
instanței naționale de drept comun în aprecierea asumării de către consumator a riscului valutar. Or, prin instituirea prezumției absolute de impreviziune (articolul unic pct. 2 al legii criticate), legiuitorul român a suprimat primul element care trebuie verificat în cadrul controlului jurisdicțional pentru a se stabili dacă a intervenit sau nu impreviziunea, respectiv dacă riscul pretins supraadăugat a fost sau nu asumat de consumator la încheierea contractului. ... 12. Se susține că articolul unic pct. 2 și 3 din Legea nr. 52/2020 încalcă
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
penală și înaintarea acestora cu toate actele probatorii necesare pe care le pun la dispoziție serviciile sau compartimentele de resort; reprezentarea și apărarea intereselor spitalului în fata organelor administrației de stat, a instanțelor judecătorești și a altor organe cu caracter jurisdicțional, precum și în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege în baza delegației date de conducerea spitalului; sprijinirea organelor de urmărire penală pentru efectuarea cercetărilor în termen cât mai scurt; urmărirea primirii copiilor după hotărârile instanțelor de judecată si comunicarea lor
REGULAMENT din 13 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260760]
-
un atare obiect fiind inadmisibilă. ... 18. Plecând de la aceste premise, prin Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, Curtea a statuat că este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a interpreta Constituția, iar în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, pentru determinarea conținutului normativ al normei supuse controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 435 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262303]
-
judecății, apelând la mecanismul hotărârii prealabile, într-o manieră nepermisă procedural, câtă vreme un asemenea demers nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 97. În mod asemănător, în doctrină s-a arătat că este exclus ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să se refere la aspecte de fapt ale pricinii cu judecata căreia a fost învestită instanța
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de stabilire a normei incidente, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziunilor ori lacunelor textelor legale, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016 (paragrafele 43-47); nr.
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]