28,495 matches
-
beneficiu instituit pentru femeia funcționar public, ca și pentru femeia salariat, într-un instrument care-i lezează statutul și o plasează în inferioritate față de bărbatul cu același statut profesional. ... 10. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene și se susține, în concluzie, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în raport cu prevederile art. 1 alin. (3) și (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
Legea nr. 188/1999, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 24 din Legea nr. 156/2018, și ale art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 a devenit inadmisibilă. ... 20. În acord cu jurisprudența constantă a Curții în materie, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia de constatare a neconstituționalității va produce efecte, în egală măsură, și în prezenta cauză
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
pot fi translatate în legătură cu prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează, cu caracter general, obligativitatea pentru instanțele judecătorești a dezlegării date chestiunilor de drept prin hotărârile prealabile pronunțate de instanța supremă. ... 30. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art.
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. Cât privește soluția de inadmisibilitate, arată că în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt enunțate critici care privesc interpretarea și aplicarea legii, iar, cu privire la soluția de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 25 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.522/85/2018, astfel cum a fost rectificată prin Încheierea civilă nr. 98 din 10 noiembrie 2021
DECIZIA nr. 872 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251539]
-
astfel de înscris ar fi putut determina reținerea unei alte situații de fapt și/sau de drept în cauza respectivă de către instanța judecătorească ce a pronunțat hotărârea supusă revizuirii. ... 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
referitoare la motivarea hotărârii sau autoritatea de lucru judecat. Este adevărat că recursul în interesul legii este un alt element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, însă acesta se aplică numai în cazul în care există o jurisprudență neunitară și acoperă situațiile pentru viitor, nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecății. Întrucât recursul se soluționează de Înalta Curte de Casație și Justiție și, în cazurile anume prevăzute
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
formulat-o împotriva sentinței civile prin care s-a respins cererea de completare a dispozitivului unei hotărâri. ... 14. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile constituționale ale art. 16, Curtea reține că, referitor la principiul egalității, în jurisprudența sa a decis, în mod constant, că acesta nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 102
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
exemplu, Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000). Totodată, în legătură cu asigurarea egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, în jurisprudența sa, instanța constituțională a statuat că, în instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut de respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
este discriminatorie. Prin urmare, toate părțile din procesul civil, indiferent de etapa acestuia, au dreptul să beneficieze de un tribunal imparțial. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că există jurisprudență în această materie, spre exemplu, Decizia nr. 298 din 27 martie 2012 sau Decizia nr. 377 din 26 aprilie 2012. ... 5. În replică, având cuvântul, reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate subliniază faptul că în noul Cod de procedură civilă a
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât acesta se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. ... 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 29. Referitor la faptul că noua reglementare procesual civilă prevede că în situația în care hotărârea prin care s-a soluționat cauza este definitivă, nefiind susceptibilă de
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
s-a soluționat cauza este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs, încheierea de respingere a cererii de recuzare va putea fi atacată totuși cu recurs, Curtea apreciază că acesta nu reprezintă un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții Constituționale, întrucât soluția legislativă criticată și constatată ca fiind constituțională se situează în marja de apreciere a legiuitorului în reglementarea căilor de atac. ... 30. De altfel, prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele asemenea, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. ... 31. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Beleš și alții împotriva Cehiei, paragraful 61, prin care instanța de la Strasbourg a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
libertăților fundamentale, acest text vizând organizarea procesului în cazul unei acuzații penale. Ascultarea persoanei este asigurată, în conformitate cu art. 24 din Constituție, iar aceasta are posibilitatea exercitării căii de atac împotriva hotărârii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor. Astfel fiind, jurisprudența Curții Constituționale în materie este, ca atare, aplicabilă, drept pentru care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. ... 5. Având cuvântul în replică, autorul excepției explică în ce mod se realizează vătămarea. Sintagma „doar la solicitarea instanței“ determină ca în cele mai
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
poate angaja, ca orice parte dintr-un proces, un apărător care să o reprezinte în instanță, potrivit art. 39 alin. (14) și (15) din Legea nr. 254/2013. ... 9. Mai mult decât atât, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, că garanțiile consacrate în materie penală de prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - egalitatea de arme, dreptul la apărare, contradictorialitatea - nu sunt aplicabile procedurilor privind executarea pedepselor. În acest sens se face
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
aceasta nu este supusă regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică cu cea a inculpatului. Într-un sens similar s-a pronunțat Curtea în jurisprudența sa referitoare la Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, abrogată prin Legea nr. 254/2013, de
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
persoanelor condamnate, stabilite prin Legea nr. 254/2013, procedură care să nu mai implice în mod necesar prezența persoanei condamnate, fără ca în acest mod să fie încălcate dispozițiile constituționale privind dreptul la un proces echitabil. ... 20. Curtea a invocat, deopotrivă, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului unde s-a statuat că garanțiile consacrate în materie penală de prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - egalitatea de arme, dreptul la apărare, contradictorialitatea - nu sunt aplicabile procedurilor
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
a Deciziei nr. 147 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 29 iunie 2020, sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
definitivă de stabilire a sumei datorate, aceasta poate fi pusă în executare în condițiile cărții a V-a din Codul de procedură civilă, fără îndeplinirea procedurii prevăzute de art. 19 alin. (11) din Legea nr. 255/2010. În acest sens, menționează jurisprudența instanțelor prin care s-a stabilit că textul legal criticat nu instituie o procedură prealabilă, obligatorie, spre exemplu, Sentința nr. 4.109 din 8 martie 2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, Sentința nr. 4.235 din 23 mai 2017, pronunțată de
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
dacă partea a obținut o hotărâre judecătorească definitivă, tot este necesară formularea unei cereri către expropriator și aprobarea acesteia. În acest sens, menționează Decizia nr. 16.264 din 26 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul București. ... 7. În continuare precizează că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că faza executării silite este o parte integrantă a procesului. Or, textul legal criticat introduce o barieră în fața executării silite a creanței prin obligativitatea adresării unei cereri autorității care, într-o
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
sunt de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 19. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
legii, în particular cu privire la modul în care vor fi plătite drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004, în acest sens fiind invocată Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014. Se mai arată că măsura criticată este contrară jurisprudenței Curții Constituționale. Autorii indică Decizia nr. 444 din 28 iunie 2018, în care consideră că jurisdicția constituțională a statuat că atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
adică cel plafonat la nivelul anului 2010. Autorii conchid că, în acest fel, se încalcă art. 124 din Constituție. ... 20. Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că este neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, indemnizațiile în discuție au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora. ... 21. Curtea de Apel București - Secția a VII
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
legislativă și ale art. 124 alin. (1)-(3) referitor la înfăptuirea justiției. Totodată, sunt invocate și prevederi ale Legii-cadru nr. 153/2017. ... 28. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în esență, criticile formulate în prezenta cauză șiau găsit rezolvarea în jurisprudența recentă a Curții Constituționale, respectiv în Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021. ... 29. Astfel, în paragraful 33 al Deciziei nr. 536 din 15 iulie 2021
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
de neconstituționalitate sunt în vigoare, plata acestora este suspendată. Doar în situația în care statul nu și-ar îndeplini îndatorirea de a achita sumele prevăzute de legea care își produce efectele s-ar putea ridica problema unei eventuale neconcordanțe cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 36. Cu referire la critica autorilor raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că, în esență, aceasta pune în discuție dreptul legiuitorului de a modifica, în timp, parametrii acordării drepturilor instituite
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]