2,156 matches
-
14 din 12 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iunie 2015). Raportând aceste repere jurisprudențiale la circumstanțele prezentei cauze, Înalta Curte constată că, prin problema de drept invocată de instanța de trimitere „Dacă există deja un mandat de supraveghere tehnică care are ca obiect supravegherea video, audio sau prin fotografiere, procurorul este obligat să sesizeze
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
de judecătorul-sindic normelor legale evocate a fost criticată prin calea de atac exercitată în cauză. ... 30. S-a mai arătat că elementul de noutate a chestiunilor de drept rezultă din faptul că acestea nu au făcut obiectul unor dezlegări jurisprudențiale consecvente, nefiind cristalizată practica judiciară față de momentul intrării în vigoare a textelor legale supuse interpretării. ... 31. Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestor chestiuni de drept prin decizii de speță sau decizii pronunțate în mecanismele
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
drept supuse interpretării, care reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. Aceasta este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă sunt necesare unele clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate. ... 87. În aceste condiții, în stabilirea elementului de noutate a chestiunii de
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 89. În cazul de față, examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunile de drept a căror lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
zile este sau nu aplicabil noțiunii de zile calendaristice, stabilite prin convenția părților. ... 20. Elementul de noutate este reprezentat de faptul că problema de drept a cărei lămurire se solicită nu a format obiectul unei analize sau al unei dezlegări jurisprudențiale consecvente, nefiind cristalizată o practică unitară la nivelul instanțelor naționale. Mai mult decât atât, chiar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în anul 2021 există decizii contradictorii sub acest aspect, relevând îndeplinirea condițiilor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
antepronunțări. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 27. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat un număr redus de hotărâri judecătorești, precum și opinii teoretice ale magistraților, din care a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale în interpretarea problemei de drept semnalate. ... 28. Astfel, într-o primă opinie, s-a apreciat că modalitatea de calcul al termenelor, reglementată în cartea a VI-a titlul III din Codul civil, se aplică oricăror termene în materie civilă, fără
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
nr. 33/2018, nr. 137/2019, nr. 547/2020 și nr. 390/2021. ... 7. Din punct de vedere al controlului intrinsec de constituționalitate, reiterând toate argumentele de neconstituționalitate pe larg dezvoltate în aceleași opinii separate, adăugăm și unele noi, rezultate din evoluțiile legislative și jurisprudențiale ulterioare. ... 8. Astfel, se constată că prin mai multe decizii (nr. 33/2018, nr. 250/2018, nr. 137/2019), care au vizat prevederile legale referitoare la înființarea și/sau operaționalizarea S.I.I.J. și care au fost date în cadrul controlului anterior de constituționalitate, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
a art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală este deficitară prin aceea că nu precizează care hotărâri judecătorești penale definitive pot face obiectul unei cereri de revizuire. În aceste condiții, susține că norma criticată determină interpretări jurisprudențiale restrictive, în defavoarea persoanei condamnate, în sensul că numai hotărârile judecătorești prin care a fost soluționat fondul cauzei pot fi atacate cu o cerere de revizuire. Reține că aceasta din urmă este interpretarea instanței de judecată și în cauza în
DECIZIA nr. 114 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257320]
-
și Pază, precum și Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, prin structuri interne specializate, activitatea pentru realizarea securității naționale fiind organizată și coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării. ... 109. În acest context legal și jurisprudențial, autorii sesizării de neconstituționalitate susțin că, spre deosebire de sintagma „organele cu atribuții în domeniul securității naționale“, care este definită precis, prin enumerare limitativă, la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991, sintagma „organele de aplicare a legii“ utilizată
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008). ... 17. Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea constată că, deși autorul prezentei excepții de neconstituționalitate invocă art. 53 din Constituție, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt contrare acestor prevederi constituționale, în realitate, excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește cerințele referitoare la motivare, afirmația că
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
materie 33. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat un număr semnificativ de hotărâri judecătorești pronunțate în materia ce face obiectul sesizării, precum și puncte de vedere teoretice exprimate de magistrați, care prezintă două opinii jurisprudențiale. ... 34. Într-o primă opinie s-a apreciat că pentru punerea în executare a facturilor de utilități nu este necesară înscrierea acestora în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, fiind vorba de înscrisuri calificate de lege drept titluri executorii. ... 35. În
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
de apel, care au procedat la verificarea jurisprudenței la nivelul instanțelor situate în circumscripțiile lor teritoriale și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție că au identificat hotărâri judecătorești în materia care face obiectul sesizării de față. ... 55. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că instanțele naționale nu au o abordare unitară asupra problemei de drept ivite, iar analiza punctelor de vedere oferă indicii referitoare la posibilitatea apariției unei practici neunitare din această perspectivă. Așa fiind, condiția noutății era îndeplinită la
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
materie A. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 19. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept în discuție. ... ... B. Jurisprudența instanțelor naționale 20. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că termenul de 3 luni prevăzut de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2020 începe să curgă de la data de 1 iunie 2020, prevăzută în textul articolului, și vizează o perioadă
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
urgență a Guvernului nr. 92/2020 începe să curgă de la data de 1 iunie 2020, prevăzută în textul articolului, și vizează o perioadă de 3 luni consecutive (iunie-august 2020), calculată de la momentul de început. ... 21. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost invocate următoarele argumente: (i) în acord cu motivele expuse în nota de fundamentare și în preambulul ordonanței de urgență, conform cărora rațiunea emiterii actului normativ a avut în vedere că măsurile de protecție anterioare expiră la 31 mai
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
ocupării forței de muncă, unde este explicit menționată atât perioada de acordare a măsurilor de sprijin, cât și posibilitatea de alegere de către angajator a perioadei celor trei luni în cadrul intervalului-limită stabilit de legiuitor. ... 22. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că termenul de 3 luni prevăzut de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2020 începe să curgă de la data de 1 iunie 2020, prevăzută în textul articolului, însă beneficiul prevăzut de
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
a Guvernului nr. 92/2020 începe să curgă de la data de 1 iunie 2020, prevăzută în textul articolului, însă beneficiul prevăzut de articolul respectiv poate fi acordat pentru oricare 3 luni din intervalul iunie-decembrie 2020. ... 23. In susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost avute în vedere următoarele argumente: (i) dacă, pentru acordarea indemnizațiilor prevăzute de art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 46). ... ... 31. Raportat la reperele jurisprudențiale menționate, Înalta Curte constată că modul în care instanța de trimitere și-a expus punctul de vedere cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării nu reflectă o dificultate sau vreo dilemă a judecătorului în interpretarea și aplicarea dispozițiilor ce
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
judecătorul cauzei nu se confruntă cu dificultatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor incidente în circumstanțele particulare ale litigiului cu care este învestit, rezultă că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate analizată. ... 37. În considerarea argumentelor expuse, întrucât cerința decelată jurisprudențial privind existența unei veritabile chestiuni de drept nu este îndeplinită, mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi uzitat în privința prezentei sesizări, motiv pentru care nu va forma
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
a calificat art. 24 din Constituție ca fiind o garanție a dreptului la un proces echitabil (Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, paragraful 51, și Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, paragraful 23). Având în vedere aceste evoluții jurisprudențiale, Curtea Constituțională a reținut că în cursul procedurilor judiciare dispozițiile art. 24 din Constituție se analizează coroborat cu cele ale art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât se subsumează acestora din urmă. Dreptul la apărare conferă oricărei părți implicate într-
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
constant, instanța supremă a statuat în sensul că cerința noutății este îndeplinită atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori în ipoteza unor chestiuni noi de drept, generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia, sau dacă se impune
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
privire la interpretarea acesteia, sau dacă se impune clarificarea unei asemenea norme, într-un context legislativ nou, din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 61. În același timp, se apreciază că, în raport cu specificul și finalitatea acestui mecanism de unificare jurisprudențială, cerința noutății chestiunii disputate trebuie analizată în cheia necesității preîntâmpinării practicii judiciare neunitare. Or, în cazul concret supus atenției instanței supreme, asistăm la norme legale relativ recent intrate în fondul normativ și la o practică judiciară despre care se poate
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
sau aceasta este chemată, în fapt, să soluționeze, pentru cazul concret dedus judecății, o problemă de interpretare a unor dispoziții legale. ... 69. Simpla dilemă cu privire la sensul unei norme legale nu poate constitui temei pentru inițierea mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 88 din 4 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
și de art. 62 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020, se încadrează în dispoziția legală generală de suspendare a cursului prescripției executării silite prevăzute de art. 708 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. Această direcție jurisprudențială se regăsește și în punctele de vedere teoretice conturate în cadrul colectivelor de judecători din țară, care au exprimat opinii cvasiunanime în acest sens, fiind emisă, doar formal, o părere teoretică contrară, minoritară. ... 81. În al patrulea rând, instanța supremă
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
în practica judiciară. ... 82. Sub acest aspect, pentru a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în chestiunea supusă atenției, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, care să reclame necesitatea intervenției Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 83. Această exigență legală a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 20 din 22 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2015; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]