476 matches
-
hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene", precum și formularea de către această instanță de întrebări preliminare în vederea stabilirii conținutului normei europene, ceea ce ține de cooperarea dintre instanța constituțională națională și cea europeană, precum și de dialogul judiciar dintre acestea, reprezintă un progres jurisprudențial evident prin comparație cu deciziile nr. 392 din 25 martie 2008 și nr. 394 din 25 martie 2008 în care cererile autorilor excepțiilor prin care se solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o cerere de hotărâre preliminară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233612_a_234941]
-
a unuia dintre cele cinci motive de persecuție prevăzute de Convenția din 1951 privind Statutul refugiaților (rasa, religia, naționalitatea, opinia politică și apartenența la un anumit grup social). Or, conform prevederilor constituționale și convenționale invocate și având în vedere practica jurisprudențială în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă că spectrul motivelor de pedepse și tratamente inumane este mult mai larg, acesta putând surveni din orice cauze, fără a permite limitări de natura celor invocate de Oficiul Național pentru Refugiați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192892_a_194221]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Până în prezent, principiile procesului civil erau în mare parte deduse din reglementarea constituțională, din interpretarea unor texte aflate ��n diverse părți ale Codului de procedură civilă, fiind mai curând o creație doctrinară, sancționată jurisprudențial, decât un act de voință expres al legiuitorului. Aceste principii ale procesului civil vor fi următoarele: principiul liberului acces la justiție; principiul dreptului la un proces echitabil, într-un termen optim și previzibil; principiul legalității; principiul egalității; principiul disponibilității; principiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193780_a_195109]
-
conformitate cu spațiul de justiție și echitate și, totodată, reprezintă o evidentă ilustrare a unei mentalități depășite și sub aspect prescriptiv și sub aspectul aplicării legii, întrucât acestor prevederi le lipsește predictibilitatea, fiind inapte a constitui lege în sensul stabilit jurisprudențial în contenciosul european. Rezultă că, în măsura în care se atribuie autorităților menționate competența de a dispune măsuri specifice ale procesului penal anterior începerii acestuia, normele contestate sunt neconstituționale. Pe lângă aceste neajunsuri, autorii mai relevă faptul că reglementării art. 13 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242021_a_243350]
-
poate fi cenzurată numai din punctul de vedere al exigențelor procedurale și substanțiale stabilite expres prin textul Constituției. 20. Autorii criticii invocând astfel de exigențe, rezultă că sesizarea de neconstituționalitate formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate stabilite de Curtea Constituțională pe cale jurisprudențială, invocarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție fiind, în cauză, relevantă din punct de vedere constituțional. 21. Faptul că prin selectarea efectuată de comisiile parlamentare, au fost ignorate dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263395_a_264724]
-
expres prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă. III. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești Practica judiciară neunitară care a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii decurge din cele două orientări jurisprudențiale în soluționarea problemei de drept enunțate, astfel: 1. Într-o primă orientare, care este și majoritară, s-a apreciat că membrii familiei conducătorului vinovat de accident nu beneficiază de despăgubiri de la asigurătorul de răspundere civilă obligatorie ca urmare a vătămării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
au fost victime directe în acele accidente, în sensul că nu au suferit vătămări corporale proprii în urma evenimentului rutier produs de șoferul soț sau rudă cu ei. Totodată, este necesar a fi menționat faptul că, atât în cea dintâi orientare jurisprudențială, cât și în cea de a doua, instanțele au folosit argumentul sprijinit pe conținutul Directivei 2009/103/ CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
răspunderea producerii accidentului o protecție comparabilă cu cea de care se bucură alte terțe victime, spre a nu fi excluse de la acest beneficiu tocmai pe considerentul relației de rudenie dintre acestea și conducătorul vinovat. Contrar celei de-a doua opinii jurisprudențiale, asigurarea reglementată în cap. III din Legea nr. 136/1995 nu este una pentru "bun" (autoturism sau autovehicul), ci pentru răspunderea civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule. Caracterul intuitu rei atribuit acestui tip de asigurare, explicat prin considerarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
de persoana care răspunde civil pentru paguba cauzată. Așadar, cazurile reglementate de art. 51 din Legea nr. 136/1995 nu justifică atribuirea unui caracter intuitu rei acestui tip de asigurare precum s-a susținut prin cea de-a doua soluție jurisprudențială și, prin urmare, nu poate fi astfel justificată antrenarea răspunderii asigurătorului R.C.A. față de terțe persoane păgubite prin accident, în absența fundamentului legal dat de existența unei răspunderi civile delictuale. Argumentul utilizat de instanțele ce au conturat cea de-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
urmare, nu poate fi astfel justificată antrenarea răspunderii asigurătorului R.C.A. față de terțe persoane păgubite prin accident, în absența fundamentului legal dat de existența unei răspunderi civile delictuale. Argumentul utilizat de instanțele ce au conturat cea de-a doua soluție jurisprudențială, în sensul că, în acțiunile deduse judecății, subiectele vizate de norma art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 nu se subrogă în drepturile conducătorului auto vinovat și nu pretind recunoașterea unui drept la despăgubiri în calitate de succesori legali ai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
neconstituționalitate având un conținut similar, se susține, în esență, că textele de lege criticate "sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului". Arată că acestea dau posibilitatea Oficiului Român pentru Imigrări să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii și arbitrare dacă activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri și, în consecință, să prelungească sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215145_a_216474]
-
principiul proporționalității consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În esență, arată că dispozițiile de lege criticate "sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene, în sensul de a fi «suficient de accesibile și precise încât să înlăture orice risc de arbitrariu, astfel încât cetățeanul să poată avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile într-o anumită situație.» (Cauza Silver și alții contra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208214_a_209543]
-
lor teritoriale cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării. 44. Din analiza jurisprudenței transmise de curțile de apel, cu referire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, au fost constatate aspectele arătate în continuare. 45. Într-o orientare jurisprudențială, instanțele au dispus obligarea pârâților Ministerul Mediului, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură și/sau Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare la plata compensațiilor cuvenite începând cu data de 1 ianuarie 2010, reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
este echivalent cu dreptul de proprietate, iar reclamanții sunt îngrădiți în exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate, în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 47. Într-o altă orientare jurisprudențială, instanțele au respins cererea de acordare a compensațiilor, reținând că: - în cuprinsul Deciziei Comisiei Europene, la capitolul "Durată și buget" s-a menționat faptul că "schema nu va intra în vigoare decât după ce va fi aprobată de Comisie și publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
pe titularii terenurilor forestiere aflate în zone de protecție Natura 2000 de tip funcțional T1 și T2. C. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție 54. În urma analizării dispozițiilor legale relevante, prin raportare la argumentele prezentate în cadrul celor două orientări jurisprudențiale, se apreciază că, pentru acordarea compensațiilor prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. b) din Codul silvic și de art. 4 lit. s) pct. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2010 , după data de 1 ianuarie 2010, trebuie să existe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
Sentința civilă nr. 6.159/2013), Covasna (sentințele civile nr. 1.831/2013 și 1.832/2013), Alba (Sentința civilă nr. 373/CAF/2013) și Gorj (Sentința civilă nr. 6.867/2012). S-a arătat că într-o primă orientare jurisprudențială ( Decizia civilă nr. 356 din 13 februarie 2013 a Curții de Apel Galați) s-a statuat în sensul că în procesul de legiferare a intervenit o necorelare a termenilor folosiți, însă s-a considerat că pentru interpretarea noțiunii de "pensie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260728_a_262057]
-
noțiune, s-ar ajunge la lipsirea de efecte a prevederii legale analizate din Legea-cadru nr. 284/2010 , cu modificările ulterioare. 5. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 5.1. Jurisprudența Curții de Apel Galați nu este unitară; într-o primă orientare jurisprudențială, exprimată doar prin Decizia nr. 356 din 13 februarie 2013 , s-a decis în sensul admiterii acțiunilor având ca obiect obligarea angajatorului la plata ajutorului prevăzut de art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, secțiunea a 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260728_a_262057]
-
se poate apela la legislația anterioară Legii nr. 119/2010 , pentru că la acel moment nu era în vigoare Legea-cadru nr. 284/2010 , cu modificările ulterioare. În acest sens s-a depus Decizia nr. 356 din 13 februarie 2013 . Cealaltă orientare jurisprudențială este în sensul respingerii acțiunilor cu acest obiect, apreciindu-se că legea civilă se aplică atât timp cât este în vigoare, însă clarificarea noțiunii de pensie de serviciu, raportată la legea care a conținut această instituție juridică, nu echivalează cu o ultraactivitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260728_a_262057]
-
a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părții civile." ... V. Orientările jurisprudențiale divergente Practica judiciară neunitară care a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii s-a conturat astfel: 6. Unele instanțe au admis cererile de menținere a popririi formulate de administrațiile financiare și au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
221/2008 . Prin mai multe măsuri legislative, adoptate pe calea ordonanțelor de guvern, s-a încercat anularea acestei creșteri salariale. Creșterea a fost însă menținută atât prin deciziile Curții Constituționale, care a constatat neconstituționalitatea acestor ordonanțe, cât și, la nivel jurisprudențial, prin pronunțarea deciziilor în interesul legii nr. 3 din 4 aprilie 2011 și nr. 11 din 8 octombrie 2012 de către Înalta Curte de Casație și Justiție. S-a adoptat în final Legea nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, cu așezarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263725_a_265054]
-
Totodată, ele deschid calea unor abuzuri ale Oficiului Român pentru Imigrări, deoarece sunt lipsite de precizie și claritate și nu îndeplinesc criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul de a fi "suficient de accesibil și precis încât să înlăture orice risc de arbitrariu". Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206634_a_207963]
-
speță, încheierea contractului în formă scrisă) nu poate fi subsumată acțiunii în realizare, în obligarea angajatorului, cu caracter retroactiv, la perfectarea legală a contractului. În acest sens, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract este recunoscută legal și jurisprudențial în materia vânzării-cumpărării, pe tărâm obligațional, ca o executare în natură a dreptului de creanță a uneia din părți, a se vedea Decizia nr. 12/2015 , pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție. Or
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
de apel poate invoca din oficiu o astfel de chestiune, astfel că problema de drept invocată are legătură cu stabilirea cadrului procesual. 49. De asemenea este îndeplinită și cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării în condițiile în care examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, însă analiza deciziilor pronunțate oferă indicii referitoare la pronunțarea unor soluții contrare, situație care justifică interesul în formularea unei cereri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
dispoziția părții, o altă cale prevăzută de lege pentru a recunoaște efectele pe care un contract de muncă nul le-a produs, până la constatarea nulității acestuia, înlăturând astfel aplicabilitatea art. 35 din Codul de procedură civilă. 61. Este eronată opinia jurisprudențială care a considerat că o astfel de acțiune în constatare este inadmisibilă, întrucât, prevalându-se de lipsa formei scrise, salariatul își invocă propria culpă de a nu respecta dispozițiile legale în materie. S-a argumentat că o eventuală admisibilitate a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
numai din punctul de vedere al exigențelor procedurale și substanțiale stabilite expres prin textul Constituției. Deoarece autorii criticii nu invocă nicio astfel de exigență, rezultă că sesizarea de neconstituționalitate formulată nu îndeplinește condițiile de admisibilitate stabilite de Curtea Constituțională pe cale jurisprudențială, invocarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție fiind, în cauză, pur formală, iar nu efectivă și relevantă din punct de vedere constituțional. Susținerea autorilor sesizării referitoare la faptul că, prin selectarea efectuată de comisiile parlamentare, "a avut loc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253250_a_254579]