491 matches
-
din Constituție, a cărei reglementare a fost determinată de un interes public general, respectiv pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populației la medicamente cu și fără contribuție personală acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naționale de sănătate, iar pentru realizarea unui just echilibru între interesul general și drepturile particularilor vizați prin reglementarea criticată, în considerarea regimului juridic distinct al deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, a fost stabilită și forma de calcul al acestei contribuții. De altfel, în jurisprudența
DECIZIA nr. 277 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288226]
-
în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui „just echilibru“ între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50). Astfel, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a
DECIZIA nr. 277 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288226]
-
sever ori în mod excepțional posibilitățile de viață familială ale victimelor indirecte în interacțiunea lor cu victima directă, acestea putând constitui criterii pertinente, ce pot fi particularizate în funcție de circumstanțele fiecărei cauze. Totodată, în acordarea despăgubirilor trebuie asigurat un just echilibru între prejudiciul moral suferit și cuantumul daunelor, pentru a nu se ajunge în situația unei îmbogățiri fără justă cauză a beneficiarilor acestora. ... 48. De aceea, Curtea reține că dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale în
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
sancțiunii contravenționale complementare a confiscării mijlocului de transport, în temeiul art. 19 alin. (13) din Legea nr. 171/2010, în lipsa reglementării unor criterii de individualizare a măsurii, are un scop legitim, este o măsură adecvată, este necesară și asigură un just echilibru între interesele în concurs. Curtea a constatat că măsura confiscării mijloacelor de transport cu care s-a realizat transportul materialelor lemnoase care nu au proveniență legală, conform normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor
DECIZIA nr. 304 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288731]
-
art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 30. Din această perspectivă, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, precitată, că textul de lege criticat nu asigură un just echilibru între exigențele generale ale comunității referitoare la protecția fondului forestier național și dreptul fundamental de proprietate al contravenientului, respectiv al terțului proprietar al bunului folosit în vederea săvârșirii contravenției, fiind contrar atât dispozițiilor art. 1 paragraful 2 din Primul
DECIZIA nr. 304 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288731]
-
de sănătate de calitate adecvată“. Se poate aprecia că măsurile stabilite de autorități în contextul combaterii pandemiei de coronavirus au fost subsumate obligației statului de ocrotire a sănătății publice, fiind adoptate și implementate avându-se în vedere necesitatea asigurării unui just și proporțional echilibru între drepturile și libertățile fundamentale, în ansamblul lor. Ingerința trebuie să urmărească un scop legitim. În acest caz măsurile care ne limitează drepturile și libertățile fundamentale trebuie să aibă drept scopuri protejarea sănătății și siguranța publică. Convenția
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
lor are un caracter antisocial. Se poate aprecia că măsurile stabilite de autorități în contextul combaterii pandemiei de coronavirus au fost subsumate obligației statului de ocrotire a sănătății publice, fiind adoptate și implementate avându-se în vedere necesitatea asigurării unui just și proporțional echilibru între drepturile și libertățile fundamentale, în ansamblul lor. În cuprinsul H.G. nr. 1.242/2021 pentru fiecare măsură luată a fost indicat temeiul de drept cu putere de lege care permite dispunerea măsurii respective. După cum se observă, actul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
sănătate de calitate adecvată“. Astfel, se poate aprecia că măsurile stabilite de autorități în contextul combaterii pandemiei de coronavirus au fost subsumate obligației statului de ocrotire a sănătății publice, fiind adoptate și implementate avându-se în vedere necesitatea asigurării unui just și proporțional echilibru între drepturile și libertățile fundamentale, în ansamblul lor. Toate măsurile au fost luate în limitele legale, având la bază principiul priorității interesului public și protejarea sănătății publice, astfel că nu se poate discuta despre un exces de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în executare dispozițiile legale, ce conțin criterii, condiții, proceduri și garanții general aplicabile. În atare situații cu caracter extraordinar, cum este starea de alertă generată de pandemia de COVID-19, pot exista restrângeri, limitări ale drepturilor fundamentale, cu condiția păstrării unui just echilibru între aceste drepturi și apărarea intereselor generale ale societății. Nu se poate reține existența unei discriminări în ceea ce privește limitarea accesului persoanelor, pe baza certificatului digital al Uniunii Europene, reglementat la nivel național prin O.U.G. nr. 68/2021 privind
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
libertăți fundamentale. Acestea fiind spuse, se poate aprecia că măsurile stabilite de autorități în contextul combaterii pandemiei de coronavirus au fost subsumate obligației statului de ocrotire a sănătății publice, fiind adoptate și implementate avându-se în vedere necesitatea asigurării unui just și proporțional echilibru între drepturile și libertățile fundamentale, în ansamblul lor. Accesul reclamantului la spațiile publice cu aglomerări mari de persoane poate fi permis, cu respectarea condițiilor privind reducerea riscului epidemiologic, recunoscute la nivel european prin cele 3 modalități: vaccinare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
esențiale pentru soluționarea cauzei, ci creează tocmai cadrul normativ în care două interese aflate în conflict - interesul particular, bazat pe dreptul fundamental la apărare, respectiv interesul general al societății, bazat pe nevoia de apărare a securității naționale - coexistă într-un just echilibru, care dă satisfacție ambelor interese legitime, astfel că niciunul dintre ele nu este afectat în substanța sa. În consecință, nu se poate susține încălcarea dreptului la apărare și a dreptului un proces echitabil [Decizia nr. 810 din 7 decembrie
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282028]
-
poate constitui temei al sancționării altei persoane. Pe de altă parte, principiul proporționalității impune legiuitorului să intervină cu măsuri legislative limitative și, printr-o ingerință minimă și/sau graduală, să concilieze drepturile individuale aflate în conflict și să asigure astfel un just echilibru, fără a nega un drept în favoarea celuilalt. În cazul reglementării art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr. 115/2015, legiuitorul a stabilit cea mai gravă sancțiune, ignorând în totalitate efectul de anihilare a dreptului de a fi
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
mai puțin restrictive în privința dreptului de proprietate al creditorului. Dar statul a apelat la cea mai drastică și mai intruzivă măsură posibilă - pierderea dreptului de proprietate. ... 19. Cu privire la proporționalitatea măsurii, Curtea a constatat că aceasta nu respectă justul echilibru între interesele individuale concurente, și anume între interesul creditorului (titularul titlului de despăgubire) și cel al debitorului (statul). Este adevărat că, potrivit dreptului comun, statul poate impune anumite termene în interiorul cărora creditorul să își valorifice creanța, însă, în
DECIZIA nr. 254 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290360]
-
natură patrimonială a oricărei persoane juridice, precum și pentru activitățile economice ale oricărei astfel de persoane, instanța de control constituțional a reținut că o astfel de reglementare legală nu este contrară caracterului necesar al incriminării astfel realizate și păstrează un just raport de proporționalitate între interesul general, circumscris imperativului respectării relațiilor sociale protejate de norma juridică în cauză, și cel individual, circumscris libertății persoanei de a exercita activități economice. ... 79. Potrivit sesizării, în analiza problemei de drept privind includerea faptei prevăzute
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat și un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul și/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiția asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, și dreptul la viața privată, pe de altă parte, în sensul că încuviințarea probei trebuie să fie indispensabilă exercițiului dreptului la probă și strict proporțională cu acest scop. ... ... XI. Înalta Curte
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
comun de a efectua o analiză nemijlocită, directă, de compatibilitate a respectivelor dispoziții cu cele ale Convenției, în raport cu situația particulară fiecărei spețe, ca obiect al încălcării reclamate în fiecare litigiu, tocmai pentru a se verifica in concreto păstrarea justului echilibru între interesele statului și cele ale reclamanților. “ ... Condițiile ingerinței 150. Cât privește condiția ca ingerința să fie „prevăzută de lege“, potrivit Curții Europene de la Strasbourg, atingerea adusă dreptului trebuie să aibă o bază legală în dreptul intern și
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat și un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul și/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiția asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, și dreptul la viața privată, pe de altă parte, în sensul că încuviințarea probei trebuie să fie indispensabilă exercițiului dreptului la probă și strict proporțională cu acest scop. Obligatorie, potrivit dispozițiilor
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
-și dreptul de proprietate până la plata prețului, tocmai în scopul de a evita consecințele ce derivă din starea de insolvență. Prin urmare, prevederile criticate sunt neconstituționale deoarece acestea aduc atingere garanțiilor constituționale privind dreptul de proprietate privată, nepăstrând un just raport de proporționalitate între interesele generale și cele particulare. ... 6. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284093]
-
din Constituție, a cărei reglementare a fost determinată de un interes public general, respectiv pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populației la medicamente cu și fără contribuție personală acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naționale de sănătate, iar pentru realizarea unui just echilibru între interesul general și drepturile particularilor vizați prin reglementarea criticată, în considerarea regimului juridic distinct al deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, a fost stabilită și forma de calcul al acestei contribuții. De altfel, în jurisprudența
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284094]
-
în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui „just echilibru“ între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (a se vedea Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50). Astfel, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284094]
-
condițiile procedurale specifice nu are o existență de sine stătătoare, ci se subsumează inițierii și derulării unui proces penal având ca finalitate angajarea răspunderii penale a persoanei față de care se solicită măsura preventivă în discuție, rezultă că și caracterul „just“ sau „injust“ al acesteia, din perspectiva obligației asumate la nivel constituțional de către statul român de reparare a eventualului prejudiciu încercat de respectiva persoană prin limitările și constrângerile determinate de aplicarea măsurii preventive în cauză urmează a fi analizat tot
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
din 3 martie 2021). Prin urmare, orice limitare a drepturilor și libertăților fundamentale trebuie însoțită de un set de garanții care să asigure societatea, pe de o parte, că măsura etatică nu numai că nu este arbitrară, ci este și justă, iar, pe de altă parte, că, în cazul unor erori de apreciere ale statului, remediul existent este unul apt să corecteze nedreptatea săvârșită. De aceea, raportat la libertatea individuală, devine axiomatic faptul că, dacă s-a făcut dreptate pe fondul
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
legiuitor prin legislația penală este acela de a apăra ordinea de drept, iar, în sens restrâns, acela de a apăra valori sociale. Totodată, măsurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual. Așa fiind, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
său la respectarea integrității sale fizice, fie să renunțe la recunoașterea identității sale de gen, care este o componentă a dreptului la respectarea vieții private. Prin urmare, Curtea constată că autoritățile nu și-au respectat obligația de a garanta un just echilibru pe care trebuie să îl asigure între interesul general și interesele persoanei (a se vedea A.P., Garçon și Nicot împotriva Franței, nr. 79.885/12 și alte 2 cereri, pct. 132, 6 aprilie 2017). ... 19. Astfel cum s-a stabilit deja
HOTĂRÂREA din 18 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283378]
-
sensul că instanțele nu mai impun obligația de a se supune unei astfel de operații. Acest lucru confirmă, de asemenea, că realizarea unei astfel de operații nu poate fi considerată un aspect relevant atunci când trebuie să se asigure un just echilibru între interesele publice și cele private concurente aflate în joc. ... 20. Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru a-i permite Curții să concluzioneze că refuzul autorităților interne de a recunoaște juridic identitatea de gen a reclamantei, în lipsa
HOTĂRÂREA din 18 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283378]