380 matches
-
b) 1 2 1 Vâscozitatea, rezistența fluidelor, efectele curgerii laminare; Efecte de compresibilitate asupra fluidelor; Presiune statică, dinamică și totală: legea lui Bernoulli, Venturi. 2.3 Termodinamica (a) 2 2 2 Temperatura: termometre și scale de temperatură: Celsius, Fahrenheit și Kelvin; definiția căldurii. (b) - 2 2 Capacitatea calorică, căldura specifică; Transferul de căldură: convecție, radiație și conducție; Expansiunea volumică; Prima și a doua lege a termodinamicii; Gaze: legile gazelor ideale; căldura specifică la volum constant și presiune constantă, lucrul mecanic produs
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
la temperatura normală indicată de constructor. 3.2. Carburantul Carburantul este carburantul de referință ale cărui specificații sunt prevăzute în anexa V. 3.3. Laboratorul de testare 3.3.1. Se măsoară temperatura absolută T a laboratorului, exprimată în grade Kelvin, și presiunea atmosferică H, exprimată în torri, iar factorul F se determină prin formula 3.3.2. Pentru ca un test să fie validat, factorul F trebuie să fie 0,98 F 1,02. 3.4. Aparatul de prelevare de probe
jrc155as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85290_a_86077]
-
al cărui timp de răspuns este mai mic sau egal cu cel al opacimetrului. 4.2.5.2. Cu opacimetrul funcționând normal, citirea pe scala liniară a opacității este N, iar cea a temperaturii principale a gazului, exprimată în grade Kelvin, este T. 4.2.5.3. Cu lungimea cunoscută L0 umplută cu același gaz de încercare, citirea pe scala liniară a opacității este N0, iar aceea a temperaturii principale a gazului, exprimată în grade Kelvin, este T0. 4.2.6
jrc155as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85290_a_86077]
-
a gazului, exprimată în grade Kelvin, este T. 4.2.5.3. Cu lungimea cunoscută L0 umplută cu același gaz de încercare, citirea pe scala liniară a opacității este N0, iar aceea a temperaturii principale a gazului, exprimată în grade Kelvin, este T0. 4.2.6. Lungimea efectivă este: 4.2.7. Se repetă încercarea cu cel puțin patru gaze de încercare care oferă citiri distribuite egal între 20 și 80 pe scala liniară. 4.2.8. Lungimea efectivă L a
jrc155as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85290_a_86077]
-
Herbert și de operele scriitorilor Isaac Asimov, Arthur C. Clarke etc. Romanul lui Stanislav Lem "Solaris" a mai fost ecranizat ulterior, Solaris, în 2002, în Statele Unite, de către Steven Soderbergh, avându-i ca protagoniști pe George Clooney în rolul lui Kris Kelvin și pe Natascha McElhone. A fost recompensat cu Premiul Special al Juriului al . Acțiunea, plasată într-un viitor nedefinit, urmărește itinerariul astronautului Kris Kelvin, trimis în misiune pe planeta Solaris pentru a elucida misterele observate de predecesorul său, pilotul Berton
Solaris (film din 1972) () [Corola-website/Science/301511_a_302840]
-
în Statele Unite, de către Steven Soderbergh, avându-i ca protagoniști pe George Clooney în rolul lui Kris Kelvin și pe Natascha McElhone. A fost recompensat cu Premiul Special al Juriului al . Acțiunea, plasată într-un viitor nedefinit, urmărește itinerariul astronautului Kris Kelvin, trimis în misiune pe planeta Solaris pentru a elucida misterele observate de predecesorul său, pilotul Berton. Ca și ceilalți solaristicieni, Kris îl bănuiește pe Berton de lipsă de probitate științifică, tratând cu ironie avertismentele acestuia de a se purta „moral
Solaris (film din 1972) () [Corola-website/Science/301511_a_302840]
-
anihileze reciproc. Datorită unui fapt încă necunoscut, acest lucru nu s-a întâmplat, iar cantitatea de antimaterie în univers este în prezent foarte redusă. La o secundă după Big Bang, când temperatura era de ordinul zecilor de miliarde de grade Kelvin, universul conținea în cea mai mare parte fotoni, electroni și neutrini, precum și antiparticulele lor, dar și protoni și neutroni, în cantități mai reduse. Materia și antimateria au coexistat deci fără să se anihileze la puțin timp după Big Bang. În
Antimaterie () [Corola-website/Science/299034_a_300363]
-
în contact nu-și schimbă starile termodinamice inițiale, cele două sisteme sunt caracterizate de aceeași temperatură empirică θ, iar dacă stările inițiale se schimbă, atunci cele două corpuri au temperaturi empirice diferite. Unitatea de măsură în Sistemul Internațional (SI) este kelvinul (K). Temperatura 0 K este cea numită zero absolut și este punctul în care moleculele și atomii au cea mai mică energie termică. De obicei se folosesc două scări de temperatură, scara Celsius, cu precădere în țările europene și scara
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
absolut și este punctul în care moleculele și atomii au cea mai mică energie termică. De obicei se folosesc două scări de temperatură, scara Celsius, cu precădere în țările europene și scara Fahrenheit, în Statele Unite. Acestea se definesc cu ajutorul scării Kelvin care constituie scara fundamentală a temperaturilor în știință și tehnică. Un grad Celsius reprezintă a 1/273,16-a parte din intervalul cuprins între punctul triplu al apei (0,01 °C) și punctul de zero absolut (-273,15 °C), la
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
Energia cinetică a unui corp aflat în mișcare este acea energie datorată mișcării (de translație) cu viteza v. Ea este egală cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v. Lordului Kelvin i se atribuie crearea expresiei energia cinetică. Adjectivul cinetică provine din cuvantul grecesc pentru mișcare kinesis. Energia cinetică este o mărime scalară egală cu semiprodusul dintre masa punctului material și pătratul vitezei lui. Energia cinetică sau energie de mișcare a
Energie cinetică () [Corola-website/Science/299406_a_300735]
-
și este forma modernă a sistemului metric (MKS). Abrevierea în toate limbile este ȘI (potrivit prescurtării franceze: Système internațional d'unités), indiferent de cum se numește sistemul într-o anumită limba. Sistemul internațional conține șapte unități fundamentale: metrul, kilogramul, secundă, amperul, kelvinul, molul și candela. Aceste unități sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot derivă un număr nelimitat de unități derivate, care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
pentru o perioadă de patru ani. A fost al 17-lea Președinte al acestei Comisii. Comisia Electrotehnică Internațională a fost înființată cu ocazia Congresului Electricienilor, ținut la Saint-Louis (SUA) în zilele de 12-17 septembrie 1904, primul ei președinte fiind Lordul Kelvin. După terminarea mandatului său de Președinte al CEI, Remus Răduleț a fost ales Președinte al Comitetului Tehnic CT-1: Terminologie. Acesta este cel mai vechi și cu tradiție Comitet al CEI, apărut încă de la înființarea Comisiei Electrotehnice Internaționale. În 1961, împreună cu
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
la poli este mai mare decât la Ecuator, deci, conform teoremei lui Von Zeipel, luminozitatea locală este mai mare la poli. Acest lucru este văzut ca o variație a temperaturii efective a stelei: temperatura polară aste aproape de 10 000 de Kelvin (aproximativ 9726° Celsius), pe când temperatura ecuatorială este de 7 600 de Kelvin (aproximativ 7326° Celsius). Prin urmare, dacă Vega ar fi văzută din planul ecuatorial, luminozitatea ar fi fost jumătate din cea văzută de la poli și, steaua nu ar fi
Vega () [Corola-website/Science/308074_a_309403]
-
Von Zeipel, luminozitatea locală este mai mare la poli. Acest lucru este văzut ca o variație a temperaturii efective a stelei: temperatura polară aste aproape de 10 000 de Kelvin (aproximativ 9726° Celsius), pe când temperatura ecuatorială este de 7 600 de Kelvin (aproximativ 7326° Celsius). Prin urmare, dacă Vega ar fi văzută din planul ecuatorial, luminozitatea ar fi fost jumătate din cea văzută de la poli și, steaua nu ar fi a cincea cea mai luminoasă de pe cer. Această mare diferență între temperatura
Vega () [Corola-website/Science/308074_a_309403]
-
nu numai de volum sau număr de molecule, ci și de gradele de libertate interne ale moleculelor. Capacitățile termice reale ale substanțelor depind mai mult sau mai puțin de temperatură, însă în intervale de temperaturi relativ mici (câteva zeci de kelvini) pot fi considerate constante. La temperaturi relativ mici, efectele cuantice devin importante. În timpul schimbărilor de fază, de exemplu la fierberea apei, deși în sistem se introduce căldură, temperatura nu se schimbă. Căldura introdusă determină transformarea apei în vapori. Căldura necesară
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]
-
și este forma modernă a "sistemului metric" (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI (potrivit prescurtării franceze: "Système international d'unités"), indiferent de cum se numește sistemul într-o anumită limbă. Sistemul internațional conține șapte "unități fundamentale": metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul și candela. Aceste unități sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de "unități derivate", care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
MKSA este respinsă definitiv de Comisia Electrotehnică Internațională în 1932. Cea de a 9-a CGPM cere BIPM în 1948 efectuarea unui studiu privind unitățile de măsură necesare în practică. În 1954 CGPM adoptă definitiv unitățile de bază suplimentare "amper", "kelvin" și "candelă". În 1960 CGPM adoptă numele actual de „” și abrevierea „SI”. În 1971 CGPM adoptă ultima unitate fundamentală de măsură, "molul". În 1995 radianul și steradianul sunt reclasificate din unități suplimentare în unități derivate. Actual, sistemul internațional este cel
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
spre deosebire de celelalte cinci unități fundamentale care se consideră prin definiție a fi independente dimensional. Unele unități fundamentale fac referire în definirea lor la alte unități fundamentale, de exemplu definiția metrului utilizează unitatea secundă. La rândul ei, definiția secundei utilizează unitatea kelvin. Definiția amperului utilizează unitatea metru și, indirect prin forță, unitatea kilogram. Similar, unitatea de intensitate luminoasă, candela, este definită prin fluxul radiant, exprimat ca watt pe steradian, unitatea watt fiind ea însăși o unitate derivată. Prin urmare, unitățile fundamentale nu
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
și diploma de absolvire a liceului. Jackson a declarat că nu a consumat cocaină, doar a vândut-o. A început să folosească porecla 50 Cent, ca o metaforă pentru "schimb- schimbare"( mărunțiș în limba curentă). Numele a fost luat de la Kelvin Martin, un jefuitor al anilor '80, cunoscut sub numele de "50 Cent".Jackson a ales această poreclă "pentru că spune vorbește de la sine. Sunt același tip de persoană cum era 50 Cent.Mă descurc prin orice mijloc necesar." 50 cent a
50 Cent () [Corola-website/Science/303200_a_304529]
-
inducție demonstrând cum se oprește un ou de cupru la finalul demonstrației dispozitivului cunoscut că "Oul lui Columb". Tesla a inventat așa-numitul generator al lui Tesla în 1895, alături de invențiile lui despre lichefierea gazelor. Tesla știa, datorită descoperirilor lui Kelvin, că aerul în stare lichidă absoarbe mai multă căldură decât cea cerută teoretic când trecea înapoi în stare gazoasă și era utilizat pentru a mișca anumite dispozitive. Chiar înainte de a-și finaliza cercetarea în acest domeniu și a patenta invenția
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
unui tub evacuat, apoi creând o descărcare în tub pentru a studia spectrul noului gaz. În 1908, heliul a fost lichefiat pentru prima dată de către fizicianul olandez Heike Kamerlingh Onnes prin răcirea gazului la o temperatură mai mică decât un kelvin. A încercat să îl solidifice prin continuarea reducerii temperaturii, însă a eșuat deoarece heliul nu are un punct triplu al temperaturii (la care starea de agregare solidă, lichidă și gazoasa sunt la echilibru). Studentul lui Onnes, Willem Hendrik Keesom, a
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
0,01 la un milion. Un numar de oameni, incepand cu Gerald Kulcinski în 1986, au fost propuși să exploreze Luna, regolitul din mină lunară și de folosirea heliu-3 pentru fuziune nucleară. Heliul-4 lichid poate fi răcit la aproximativ 1 kelvin folosind evaporarea de răcire într-o incinta de 1 K. Răcire similară de heliu-3, care are un punct de fierbere mai mic, se poate realiza circa 0,2 Kelvin, într-un frigider de He-3 Amestecuri egale de heliu-3 lichid și
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
pentru fuziune nucleară. Heliul-4 lichid poate fi răcit la aproximativ 1 kelvin folosind evaporarea de răcire într-o incinta de 1 K. Răcire similară de heliu-3, care are un punct de fierbere mai mic, se poate realiza circa 0,2 Kelvin, într-un frigider de He-3 Amestecuri egale de heliu-3 lichid și heliu-4 sub 0,8 K separă în două faze nemiscibile din cauza neasemănărilor (au urmat diferite statistici cuantice: atomii de heliu-4 sunt bosonii e în timp ce atomii de heliu-3 sunt fermioni
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
o densitate de 0.214 ± 0.006 g / ml la 1.15 K și presiunea de 66 atm, densitatea proiectată la 0 K și 25 bar este 0.187 ± 0.009 g / ml Sub punctul de fierbere de 4.22 Kelvin și mai sus de punctul lambda de 2.1768 Kelvin, izotopul heliu-4 există într-o stare normală de lichid incolor, numit "heliu I" la fel ca alte lichide criogenice, heliul fierbe atunci când este încălzit și se contractă atunci când temperatura este
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
1.15 K și presiunea de 66 atm, densitatea proiectată la 0 K și 25 bar este 0.187 ± 0.009 g / ml Sub punctul de fierbere de 4.22 Kelvin și mai sus de punctul lambda de 2.1768 Kelvin, izotopul heliu-4 există într-o stare normală de lichid incolor, numit "heliu I" la fel ca alte lichide criogenice, heliul fierbe atunci când este încălzit și se contractă atunci când temperatura este coborâta. Sub punctul de lambda, cu toate acestea, heliul nu
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]