1,004 matches
-
își făcea de lucru prin jurul meu, scutura macrameurile, așeza mai încolo vaza, trebăluia prin casă, amintind mereu de Testament. Mai cu seamă de cel Nou, dar și din cel Vechi mai știa una, alta, mai ales poveștile de groază cu lăcuste, cu tufele de măceș și cu mielul sau nu știu ce de aur, după care au tânjit nepricopsiții ăia, și că bărbații se apucau unii pe alții de acolo unde ea, ca fată mare, nici nu ar pune mâna, ptiu, și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
aproape planșele lui Aldrovandi, cele cu animalele mării, cu toate că nu era sigur că biblioteca era deschisă în timpul verii. Înainte de a se așeza la volanul mașinii sale bău un expresso la barul din stradă. Era cald, peste tot turiști, înfometați ca lăcustele, căutând ceva nedefinit care nu se găsea în țara lor. Beppo însuși călătorea în fiecare an la Oceanul Indian dintr-un motiv vag. Ca și cum s-ar fi simțit mai viu în albastrul întunecat al oceanului. În apropierea rechinilor se înălța propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Pentru că el este Dumnezeul zavistiei și pizmei. În locul libertății propovăduiește robia, În locul revoltei, supușenia, În locul desfătării, schimnicia, În locul cunoașterii, dogma... Oh, popor samarinean, oare nu pizmașul acesta ți-a distrus casele? Oare nu el a trimis pe ogoare seceta și lăcustele? Oare nu el a pustiit casele de ciuma năprasnică? Și-atunci, ce fel de Dumnezeu este ăsta, ce fel de preacinstit, așa cum glăsuiesc apostolii, dacă e În stare să se răzbune pe voi pentru cine știe ce păcate săvîrșite de strămoșii voștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
gladiole, iar crucea care se Înălța deasupra purcoiului proaspăt, movila Însăși, va dispărea sub uriașul stog care exala miasma putridă a liliacului veștejit. CÎnd va interveni poliția, zona distinsă a cimitirului era deja despuiată, prădată, „de parcă trecuse un nor de lăcuste“, cum va scrie presa (Rotte Fahne va publica un articol nesemnat În care vor fi expuse atrocitățile poliției, care arestase și hăituise douăzeci de marinari). „Scoate-ți pălăria“, Îi zise Bandura interlocutorului său. Johan sau Jan Valtin (cred că așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fost create de poporul ajunsă în stare de dependen față de proprietarul boier sau mănăstire: erau zile de interdicție la diverse munci. Dacă ar muci, se întâmplă ceva rău: o grindină, o apă mare, o moarte în păsări, un roi de lăcuste, gândaci în grădină etc. Era, evident, o formă de sustragere de la muncă, dar în condițiile obscurantismului de atunci, „sărbătoarea” impusă de popor „a prins” și a rămas. în rândul acestora se înscriu „Joile după Paști”, Marțile după Paști, altele sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ceva schimbat, era faptul că părea mai tăcută, fără ciori în copaci și fără bărci pe lac care să le deranjeze. Se auzea doar sunetul vântului și al frunzelor moarte, pe care le sufla peste cărare ca pe tot atâtea lăcuste zburătoare. Mi-am pus mâna pe spatele lui Lange și l-am împins cu fermitate către ușa principală. — E foarte jenant, zise el. Să vin aici cu cătușe la mâini, ca un infractor de rând. Sunt foarte cunoscut aici, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
patrusprezece mii de prunci, de doi ani și mai jos, după vremea aflată de la magi. Ioan a crescut în pustie în condițiile cele mai austere: purta o haină aspră de păr, încins cu o curea de piele, se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Viața lui curată, credința lui puternică, propovăduirea lui cu glas de tunet: Pocăiți-vă că s-a apropiat împărăția lui Dumnezeu, a făcut ca el să fie considerat nu numai de poporul simplu, ci chiar de farisei
SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363829_a_365158]
-
în aer măduva spiritualității sale, ca la noi?! Ce vrea să facă poporul român cu el însuși, spre ce se îndreaptă, până unde vrea să ajungă? Îi sunt mâncate rădăcinile de coropișnițe necombătute, i-s ronțăite frunzele de omizile și lăcustele a ce se vrea să mai rămână din români, i-s perpeliți mugurii cu spoieli nocive... Nicio nație de pe pământ, care a răzbătut prin confruntările mileniilor, nu și-a autodistrus propria populație, cultură, civilizație și demnitate. Numai așa a fost
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
îți trimit crizanteme. Lăcrimează împăturită, scrisoarea ta. Te vestesc cu alaiul întreg al vorbirii mele: a sosit, a sosit Pessoa, a sosit, în sfârșit, Primăvara”, ci și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din adâncul slovei adormite n-a mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința ... ” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
mirosul mamei mele, brațele acelea pline și albe. E vacanță iar. Fără păsări, fără purcei...dar cu lectură și, precum se prevede...cu multe prune!!!!!!!! O să adorm în curând...pe brațe bronzate...pe brațe albe...pe brațele tale subțiri, de lăcustă, ori ale mamei, pline și albe...pe brațele din vis sau pe cele care mă ating, calde... E vacanță! Timișoara, 23.07. 2011 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: Vacanțele de altădată / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 203
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
însuși, spre ce se îndreaptă, până unde vrea să ajungă, iertând consecvent pe acești monștri ai neamului și lăsîndu-i într-o libertate lipsită de orice control? Ne sunt mâncate rădăcinile de către coropișnițele necombătute, ne sunt ronțăite frunzele de omizile și lăcustele a ce se vrea să mai rămână din români, ne sunt perpeliți mugurii cu spoieli nocive... Nicio nație de pe pământ, care a răzbătut prin confruntările mileniilor, nu și-a autodistrus propria populație, cultură, civilizație și demnitate. Numai așa a fost
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
acelea nefiresc de subțiri și mi le imaginam descărcând lăzile cu produse, la magazin, ori ducând actele la vamă, când se trece cu excursioniștii, dar, mai ales, gesticulând la hartă, diverse puncte...legate prin conținutul lecției. De unde atâta vigoare în “lăcustele” astea? îmi continuam gândul. La fel m-a uimit și un prieten, căruia i-am făcut odată un compliment și el se plângea că e la cealaltă extremă decât mine...e prea slab. Abia atunci am remarcat că întreaga grosime
COLECŢIA DE CEASURI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344440_a_345769]
-
capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
ninsoarea, E pustie rău grădina! Unde-i frunza, unde-i floarea? Ce se-ntâmplă-a cui e vina? De ce se-nnegrește zarea? Spuneți-mi, care-i pricina? Cât aș vrea să văd o floare, Ori o gâză care zboară, O lăcustă care sare, Sau pe gard un pui de cioară, Să văd o zambilă-n soare, Să alerg desculț pe-afară! Numai bradu-i plin de ace, E la fel ca astă vară. Așa-ncât nu am ce face, Vine neaua cea ușoară
ÎN PRAG DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350183_a_351512]
-
cuvântul curvar. O doamnă psiholog m-a întrebat: „Părinte, în ce eră trăiți dumneavoastră de vă pronunțați așa?” „Dar cum să mă pronunț?”, am întrebat eu, că vocabula asta este în dicționar. A zis: „Relații sexuale”. Păi, relații sexuale au lăcustele. Oamenii, ori sunt cununați, ori sunt necununați. Cei cununați la biserică formează o familie, dacă nu, sunt doi care curvesc. - Se leagă de astfel de noțiuni ca să deturneze discuția de la fondul ei moral și creștinesc. Așa zisul război al cuvintelor
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
aminti un pic și de muzee. Spre deosebire de Luvru, care conține la grămadă picturi, statui antice și relicve arheologice, în Londra există două muzee distincte. National Gallery, foarte bine organizat, conține exclusiv picturi. Am mers prin el pe sărite, ca o lăcustă, eu având în mână cartea care prezenta operele, iar Leni, harta muzeului. Dacă le iei la rând, nu-ți ajung două zile, ori noi n-aveam planificate decât două ore. În British Museum găsești adunate comori arheologice din toate țările
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
compară cu nange „soare“ în limba fula (Senegambia, Guineea, Camerun, Sudan). Dere „a sări“ în hausa e apropiat de turcic daer „cer“, daire „toba“ (rotundă), giro „soare“ în bassa (niger-congo) cu g = d. Legat de verbul a sări sunt: purice, lăcusta etc. Pe latinește puricele era pulex, se vede relația cu „a sări“ în portugheză, cu Apolo și cu Palk, zeul soarelui în mitologia coreeană. De fapt, engl. flea „purice“ este explicat „insectă sugătoare de sânge, care sare“. Cf. chinezul tiào
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
românește îl au turcii: pire, evreii parosh, coreenii piorek (pjorek) maorii puruhi, dar mai aproape de Apolo sunt: fale în cușitică, pelia în qwara, pillo în omotică, pilla în cușitica de est. În turcice p > b: bürče, mong. bürge „purice“. Numele lăcustei e legat tot de a sări: rus. sarančá, bg. skakaleț (cf. rus. skak- „a sări“), fr. sauterelle, grasshopper etc. Magh. sáska „lăcusta“ pare legat de sas „soare“ în wintu (nat. amer.) asis „soare“ în nandi (Kenya), de șoșoi „iepure“ în
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
qwara, pillo în omotică, pilla în cușitica de est. În turcice p > b: bürče, mong. bürge „purice“. Numele lăcustei e legat tot de a sări: rus. sarančá, bg. skakaleț (cf. rus. skak- „a sări“), fr. sauterelle, grasshopper etc. Magh. sáska „lăcusta“ pare legat de sas „soare“ în wintu (nat. amer.) asis „soare“ în nandi (Kenya), de șoșoi „iepure“ în țig. (cf. și alte denumiri indiene). Chiar numele lăcustei era locusta = lăcusta în latină și poate fi în relație cu lak „soare
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
bg. skakaleț (cf. rus. skak- „a sări“), fr. sauterelle, grasshopper etc. Magh. sáska „lăcusta“ pare legat de sas „soare“ în wintu (nat. amer.) asis „soare“ în nandi (Kenya), de șoșoi „iepure“ în țig. (cf. și alte denumiri indiene). Chiar numele lăcustei era locusta = lăcusta în latină și poate fi în relație cu lak „soare“ în atakapa (sudul Texasului) și cu verbul laeken „a sări“ în germanice (Francis Edward Jackson Valpy, Ăn etymological dictionary of the Latin language, p. 549, Internet). Cf.
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
rus. skak- „a sări“), fr. sauterelle, grasshopper etc. Magh. sáska „lăcusta“ pare legat de sas „soare“ în wintu (nat. amer.) asis „soare“ în nandi (Kenya), de șoșoi „iepure“ în țig. (cf. și alte denumiri indiene). Chiar numele lăcustei era locusta = lăcusta în latină și poate fi în relație cu lak „soare“ în atakapa (sudul Texasului) și cu verbul laeken „a sări“ în germanice (Francis Edward Jackson Valpy, Ăn etymological dictionary of the Latin language, p. 549, Internet). Cf. skr. khaga „soare
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
latină și poate fi în relație cu lak „soare“ în atakapa (sudul Texasului) și cu verbul laeken „a sări“ în germanice (Francis Edward Jackson Valpy, Ăn etymological dictionary of the Latin language, p. 549, Internet). Cf. skr. khaga „soare“ și „lăcusta“! Sumer. bir „lăcusta“ ~ biru „soare“ în dravid. Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografica: Originea limbajului. A sări/The origin of language.To jump / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1719, Anul V, 15 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
fi în relație cu lak „soare“ în atakapa (sudul Texasului) și cu verbul laeken „a sări“ în germanice (Francis Edward Jackson Valpy, Ăn etymological dictionary of the Latin language, p. 549, Internet). Cf. skr. khaga „soare“ și „lăcusta“! Sumer. bir „lăcusta“ ~ biru „soare“ în dravid. Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografica: Originea limbajului. A sări/The origin of language.To jump / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1719, Anul V, 15 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Cârstoiu
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]