404 matches
-
Maniu (fosta 6 Martie) Str. Izvorului Str. Înfrățirii Str. Jack London Str. Janos Bolyai Str. Jean Jaures Str. Jiului Str. Johann Sebastian Bach Str. Johann Strauss Str. Johannes Brahms Str. Karacsony Beno Pța. Karl Liebknecht Str. Kovari Str. Lăcătușului Str. Lăstunilor Str. Lăstunilor Str. Lemnului Str. Leonard Mociulski Str. Liliacului Str. Liniștei Ale. Lipova Str. Livezeni Str. Locomotivei Str. Lombului Str. Lucernei Str. Luncii Str. Lya Hubic Str. Magaziei Str. Makkai Sandor Str. Maramureșului Str. Margaretelor Str. Marghitei Str. Mark Twain
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
6 Martie) Str. Izvorului Str. Înfrățirii Str. Jack London Str. Janos Bolyai Str. Jean Jaures Str. Jiului Str. Johann Sebastian Bach Str. Johann Strauss Str. Johannes Brahms Str. Karacsony Beno Pța. Karl Liebknecht Str. Kovari Str. Lăcătușului Str. Lăstunilor Str. Lăstunilor Str. Lemnului Str. Leonard Mociulski Str. Liliacului Str. Liniștei Ale. Lipova Str. Livezeni Str. Locomotivei Str. Lombului Str. Lucernei Str. Luncii Str. Lya Hubic Str. Magaziei Str. Makkai Sandor Str. Maramureșului Str. Margaretelor Str. Marghitei Str. Mark Twain Str. Martin
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
44 (case) Fdt. Dunării nr. 1 - 3 (case) Psj. Economiei nr. 1 - 5 (case) Str. Egalității de la nr. 1-20 (case) Str. Egalității nr. 3 Bl. COCOR 2, nr. 5 Bl. COCOR 3, nr. 1 Bl. Egreta 1, nr. 1 Bl. Lăstun Str. Elena Doamna (Piscului) de la nr. 1 - 37 și de la 2 - 40 (case) de la nr. 1 - 37 și de la 2 - 40 (case) Str. Elicei de la nr. 1 - 11 și de la 2 - 12 (case) Str. Episcopul Melchisedec Ștefanescu (fosta Vultur) de la
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Jepilor Str. Jianu blocurile A, B și C Str. Jijiei Str. Jiului Str. Juniorilor Str. Jupiter Str. Labirint Str. Lacului Str. Lalelelor Int. Lanului Str. Latină Str. Lăcăuți Ale. Lăcrămioarei inclusiv blocurile 9, și 12 Str. Lămîiței Str. Lăptari Str. Lăstunului Str. Leandrului Str. Lebedei Str. Lemnari Str. Leonard Doroftei (fosta Cricov) Ale. Levănțica blocurile 10, 11, 13 și bloc garsoniere S.C. UPETROM Ale. Libelulei blocurile 3, 4, 5 și 6 Str. Libertății blocurile 87, 88, 89, 91A Str. Licurici Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Grigore Antipa nr. 6, bloc F 2 Str. Grigore Antipa nr. 8, bloc F 3 Str. Griviței nr. 1, bloc C1 Str. Heracleea Ale. Ilgani Str. Independenței Str. Ion Creangă Str. Istria Str. Jupiter Str. Lacului Str. Lalelelor Str. Lăstunului Ale. Liliacului Str. Liniștei Str. Lotusului Str. Luminiței Str. Macului Str. Mahmudiei nr. 13, bloc I 48 Str. Mahmudiei de la capăt până la intersecția cu str. Nicolae Bălcescu, adică de la nr. 12 la nr. 56 partea dreaptă și de la nr. 23
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sate: Ciucurova, Atmagea, Fântâna Mare Comuna Dăeni Sat: Dăeni Comuna Dorobanțu Sate: Dorobanțu, Ardealu, Cârjelari, Fântâna Oilor, Meșteru Comuna Frecăței Sate: Frecăței, Cataloi, Poșta, Telița Comuna Mihai Bravu Sate: Mihai Bravu, Satu Nou, Turda Comuna Mihail Kogălniceanu Sate: Mihail Kogălniceanu, Lăstuni, Rândunica Comuna Ostrov Sate: Ostrov, Piatra Comuna Slava Cercheză Sate: Slava Cercheză, Slava Rusă Comuna Somova Sate: Somova, Mineri, Parcheș Comuna Stejaru Sate: Stejaru, Mina Altân Tepe, Vasile Alecsandri Comuna Topolog Sate: Topolog, Calfa, Cerbu, Făgărașu Nou, Luminița, Măgurele, Sâmbăta
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sate: Broșteni, Arva, Pitulușa Comuna Chiojdeni Sate: Chiojdeni, Cătăuți, Lojnița, Luncile, Mărăcini, Podurile, Seciu, Tulburea Comuna Dumbrăveni Sate: Dumbrăveni, Alexandru Vlahuță, Cândești, Dragosloveni Comuna Dumitrești Sate: Dumitrești, Biceștii de Jos, Biceștii de Sus, Blidari, Dumitreștii de Sus, Dumitreștii-Față, Găloiești, Lupoaia, Lăstuni, Motnău, Poienița, Roșcari, Siminoc, Tinoasa, Trestia, Valea Mică Comuna Gura Caliței Sate: Gura Caliței, Bălănești, Cocoșari, Dealu Lung, Groapa Tufei, Lacu Lui Baban, Plopu, Poenile, Râșca, Șotărcari Comuna Jariștea Sate: Jariștea, Pădureni, Scânteia, Vărsătura Comuna Jitia Sate: Jitia, Cerbu, Dealu
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
2 - 22 Str. Lacul Orza - nr. 1 - 31; 2 - 46 Str. Lacul Pasărea - nr. 3 - 39; 2B - 48 Str. Lacul Rastu - nr. 1 - 9; 2 - 10; Int. Lacul Urlea - nr. 2 - 12 Str. Lăngești - nr. l - 25; 2 - 26 Str. Lăstunului - nr. 1 - 7; 2 - 16 Str. Leopardului - nr. 7 - 23; 4 - 24; Str. Liliacul Alb - nr. 1 - 5; 2 - 16 Str. Limanul Corbului - nr. 3 - 15 Str. Lipșa - nr. 1 - 19; 2-20 Ale. Livezilor - nr. 39 - 43; 22 - 26; Bl.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
sp.) 27 95. Gușă-vânătă (Luscinia sp.) 27 96. Heretele (Circus sp.) 270 97. Hoitar (Neophron percnopterus) 2700 98. Huhurezul (Strix sp.) 270 99. Abrogat 100. Inarița (Carduelis sp.) 27 101. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 27 102. Lacustarul (Sturnus roseus) 55 103. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; 27 Hirundo sp.) 104. Lebăda-de-vara (Cygnus olor) 270 105. Lebăda-de-iarna (Cygnus cygnus) 540 106. Lebăda-mica (Cygnus coiumbianus) 540 107. Lopătarul (Platalea leucorodia) 270 108. Lupul-de-mare (Stercorarius sp.) 135 109. Macaleandru (Erithacus rubecula) 27 110. Mărăcinarul (Saxicola
LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 (*actualizată*) vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258189_a_259518]
-
Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), inăriță ("Carduelis flammea"), scatiu ("Carduelis spinus"), mugurar roșu ("Carpodacus erythrinus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), pescărița râzătoare ("Gelochelidon nilotica"), ciovlica roșiatică ("Glareola pratincola"), cocor ("Grus grus"), frunzărița galbenă ("Hippolais icterina"), frunzărița cenușie ("Hippolais pallida"), rândunica
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
este un autoturism românesc de mici dimensiuni, fabricat între anii 1988 și 1991 la Timișoara. Denumirea acestuia provine de la numele păsării ""lăstun"". Producția a avut loc la fosta uzină "Tehnometal" din Timișoara, devenită ulterior "Întreprinderea de Autoturisme Timișoara", iar primul lot de autoturisme a fost pus în vânzare în ianuarie 1989. Conceptul inițial prevedea un autoturism economic pentru transportul urban cu o
Dacia 500 Lăstun () [Corola-website/Science/301550_a_302879]
-
pentru transportul urban cu o capacitate maximă de 2+2 persoane (2 adulți și 2 copii), un consum mic de până la 3 litri/100 km și o viteză maximă de 70 km/h. Motorul în patru timpi care echipa modelul Lăstun avea 2 cilindri paraleli verticali, 499 cc, 22,5 CP și un consum de 3,3 l/100 km în regim constant, respectiv de 4,5 l/100 km în ciclu urban. Amplasarea era transversală deasupra punții față, iar răcirea
Dacia 500 Lăstun () [Corola-website/Science/301550_a_302879]
-
Mânerele de acționare a ușilor erau "ascunse" la interior, ștergătorul de parbriz era amplasat central, iar barele de protecție aveau spoilere încorporate. Greutatea mașinii era de 590 kg, iar a motorului de 67 kg. Au existat trei serii ale modelului Lăstun. Prima serie avea toate elementele de caroserie din fibră de sticlă, ușile din fibră de sticlă, fără tapiserie la interior, scaunele îmbrăcate în vinil, stopuri mici, fără lumini de mers înapoi și grila frontală integrată în capotă. A doua serie
Dacia 500 Lăstun () [Corola-website/Science/301550_a_302879]
-
din tablă, stopuri mari, late, cu lumini de ceață și de mers înapoi, hayon cu yală exterioară, grila frontală separată de capotă, iar la unele modele ștergător de lunetă. În anul 1989 în cadrul Târgului Internațional București a fost expus prototipul Lăstun cu caroserie alungită. În această variantă, autoturismul putea să transporte patru persoane în condiții de confort sporite, păstrând un spațiu și pentru bagaje. Producția a durat până în anul 1991, în acest interval fiind produse doar câteva mii de unități. În
Dacia 500 Lăstun () [Corola-website/Science/301550_a_302879]
-
transporte patru persoane în condiții de confort sporite, păstrând un spațiu și pentru bagaje. Producția a durat până în anul 1991, în acest interval fiind produse doar câteva mii de unități. În 1992, Guvernul a închis fabrica de la Timișoara, motivând ca Lăstunul nu mai este competitiv și că nu mai reprezintă poporul român. Insuccesul modelului este pus pe seama calității slabe. Lăstunul a fost precedat de alte două prototipuri de mici dimensiuni ale uzinei: modelele "Egreta" și "Student."
Dacia 500 Lăstun () [Corola-website/Science/301550_a_302879]
-
1991, în acest interval fiind produse doar câteva mii de unități. În 1992, Guvernul a închis fabrica de la Timișoara, motivând ca Lăstunul nu mai este competitiv și că nu mai reprezintă poporul român. Insuccesul modelului este pus pe seama calității slabe. Lăstunul a fost precedat de alte două prototipuri de mici dimensiuni ale uzinei: modelele "Egreta" și "Student."
Dacia 500 Lăstun () [Corola-website/Science/301550_a_302879]
-
În scorburile copacilor își face cuibul pupăza, iar în boschet cuibărește turtureaua. În malurile greu accesibile dușmanilor naturali își construiesc cuiburile graurii ce s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Mihail Kogălniceanu este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Lăstuni, Mihail Kogălniceanu (reședința) și Rândunica. Comună Mihail Kogălniceanu este situată în partea central - nordică a Județului Tulcea. Teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogălniceanu cuprinde trei localități: Ținutul se află situat pe câmpia înaltă a podișului nord - dobrogean , având un relief
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde, de altfel, s-a și înființat o ferma de stat în anii "50 și care a avut
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a românilor din totalul populației. În legătură cu credința religioasă a locuitorilor, în perioada analizată, aceștia au fost în majoritate
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o specie de caracudă în
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind maghiari (48,19%), români (39,61
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat există și câteva societăți comerciale specializate pe comerț și producție de încățăminte. Satul este racordat la rețeaua natională de gaz metan încă din jurul anului
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului 2011 (perioadă mai - iunie )geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta, în urma cercetărilor făcute în zona de graniță a satului cu Dealul Erdănima, pe o pajiște, a descoperit o floare rară, Jurinea mollis, plantă pe cale de dispariție
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
încă bogată si cuprinde multe specii de păsări. Cele mai multe, prea multe chiar, sunt ciorile negre. Mai sunt și stăncuțe și ceva ciori grive, iar prin tufișuri, coțofene. De asemenea sunt mulți grauri. Vrăbiile se întâlnesc prin sat, iar rândunicile și lăstunii s-au rărit considerabil.Păsările de câmp întâlnite mai des sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]