10,378 matches
-
cf. Eusebiu, Ist. Bis. 5,25; 6,43,3). Biserica romană se bucura de un mare prestigiu Încă de la Începuturile creștinismului; Paul Îi scrie o epistolă În care vădește multă considerație, cu toate că nu este o comunitate fondată de el, și laudă credința romanilor care „se vestește În toată lumea” (Rom 1,8). Cea dintâi Epistolă a lui Petru, Îndreptată către creștinii din unele provincii anatolice, provine din biserica din capitală. În continuarea acesteia, la sfârșitul veacului I, Prima Clementis reprezintă o intervenție
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cântul responsorial în care forma de execuție consta în alternarea solistului cu răspunsul mulțimii. O altă formă a monodiei religioase a evului mediu o reprezintă cântecul melismatic, cunoscut sub numele de Aleluia (o formă latinească alterată a invocației ebraice însemnând Lăudați-l pe Yahwe). În forma sa primitivă, aleluia se prezenta ca o manifestare colectivă aflată sub semnul aclamației jubilatorii, formată din aleluia și jubilus (jubilații), și caracterizată de o lungă vocaliză în prima parte, iar în partea a doua versetul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
246. footnote>. Responsabilitatea muzicienilor care scriu pentru liturghie, indiferent de denominațiune, este grea. Cea mai mare plăcere este să știi că bucuria merge în ambele sensuri pentru că Dumnezeu își găsește plăcerea în noi atunci când facem voia Lui. Cântarea Psalmistului spune: Lăudați pe Domnul Cântați Domnului o cântare nouă Cântați laudele Lui în adunarea credincioșilor Lui ! Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut, Să se veselească fiii Sionului de împăratul lor ! Să laude Numele Lui cu jocuri, Să-L
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
facem voia Lui. Cântarea Psalmistului spune: Lăudați pe Domnul Cântați Domnului o cântare nouă Cântați laudele Lui în adunarea credincioșilor Lui ! Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut, Să se veselească fiii Sionului de împăratul lor ! Să laude Numele Lui cu jocuri, Să-L laude cu toba și harfa ! Căci Domnul are plăcere de poporul Său Și slăvește pe cei nenorociți mântuindu-i<footnote Psalmul 149, versetele 1-4. footnote>
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
pe Domnul Cântați Domnului o cântare nouă Cântați laudele Lui în adunarea credincioșilor Lui ! Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut, Să se veselească fiii Sionului de împăratul lor ! Să laude Numele Lui cu jocuri, Să-L laude cu toba și harfa ! Căci Domnul are plăcere de poporul Său Și slăvește pe cei nenorociți mântuindu-i<footnote Psalmul 149, versetele 1-4. footnote>
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
avem de la Dumnezeu <footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455. footnote>. Rezumând învățătura patristică referitoare la starea primordială, Jean-Claude Larchet conchide că protopărintele Adam se ruga tot timpul la Dumnezeu, lăudându-L și slăvindu-L neîncetat pe Creatorul Său, potrivit voii Acestuia. Având sădite în suflet cugetele cele dumnezeiești și hrănindu-se cu acestea, el petrecea pururi în contemplarea lui Dumnezeu. Cunoscând prezența energiilor dumnezeiești în cele create, el se ridica
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de iubire, deficit de responsabilitate..., Maria Toacă plasează motoul detașării lui Mihai Eminescu de vanitățile cestei lumi, ca și al unei tainice oboseli sub asediul teroarei istoriei: ,, De vorbiți, mă fac că n-aud,/ Nu zic ba și nu vă laud;/ Dăinuiți precum vă vine,/ Nici vă șuier, nici v-aplaud” -, după care intră direct în subiect, de parcă ar păși pe aleea cernită de durere a unui cimitir povârnit sub vremuri: ,,Cu aceeași nestinsă iubire și cu aceleași mari restanțe la
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cu ce petiții, idei și soluții năstrușnice va mai veni că de, mintea (și conștiința în virtutea libertății de expresie) lucrează, mai cu seamă într-un stat democratic ca acesta unde, culmea, este invocată discriminarea în condițiile în care alții ne laudă sau poate, chiar ne acuză de prea multă toleranță!... Așadar, ni se cere să refuzăm și să renunțăm la Chipul lui Hristos din icoana sufletului nostru și din viața noastră cotidiană, ce trebuie să fie una preponderent spirituală și eminamente
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
se poate transforma într-o suprasolicitare și va dăuna sănătății. Încercați să identificați cât mai corect care este munca care v-ar aduce satisfacții prin însăși existența ei în viață dvs. Nu căutați neapărat satifactii materiale. Nu căutați plata, nici laudă și nici o răsplată, orice ați face. Săvârșind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorințe aduc ca rezultat suferință. Cu cat veți intensifica acest tip de pretenții, cu atât va crește nivelul de agresivitate și se va întări programul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93801_a_95093]
-
Kievul să se autodistrugă, pot juca cartea energiei, ceea ce fac și acum iar a treia e o criză la periferie - Caucaz, Baltica, Moldova. Dar într-un asemenea caz riscă o confruntare cu SUA, pentru care nu sunt gata, deși se laudă că ar fi. Nu poți anticipa ce va face un om disperat, cum e Putin. Rusia nu poate abandona Ucraina, dar nici nu o poate ține.” Jocul psihologic cu gazele Diplomația noastră trebuie să se adapteze rapid, avertizează analistul. “Acesta
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
se ridică guvernele, prin care se pun la cale și se înfăptuiesc alianțele secrete ori semisecrete, prin care se aduc oameni noi la cârma țării și se înlătură de la putere unii indezirabili. Este uimitor cum autorul, Titu Maiorescu, urmărește, descrie, laudă reușitele unor conspirații / comploturi: termenii îi sunt foarte familiari, nu-l incomodează câtuși de puțin. Este - mutatis mutandis - cum am urmări noi, astăzi, virtuozitatea driblingului în fotbal, de pildă. Însuși principele Carol a fost adus în România deghizat, ascuns pe
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
că cum merge, dar am fost crescut să fac tot-dea-una tot ce pot ca să fie bine, să nu supăr pe nimeni, să mă străduiesc cât pot. Am fost peste toată compania și m-am încrezut un pic atunci când m-a lăudat colonelul. M-am gândit că «doară acuma ești cătană, mă, ce dracului», chiar dacă de-abia împlinisem șapte-spre-zece ani. Am vrut să par mai copt, mai viteaz, și-am aprins o țigară, am pus-o în gură, am tras un fum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
soldat”. Frumoasa Hetti, în costum național Născut în Transilvania, Johann a învățat mai multe limbi. Știa „sasca” învățată în casă, vorbea ungurește, românește, știa și germana, era descurcăreț, iute, corect și isteț. A fost repede remarcat și comandantul l-a lăudat - „A, sehr gut! sehr gut!” ( foarte bine!), i-a zis și l-a trimis ca ordonanță pe lângă un ofițer superior, pe care-l chema Otto. „Îi pregăteam hainele, îi lustruiam cizmele, și după câteva zile, colonelul meu, Otto, mi-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
în farfurii de aur, pe când, armata lui servea masa din farfurii modeste, de lut sau lemn. În prima parte putem lesne conchide atitudinea trădătoare a unora din stră-strămoșii noștri. În al doilea rând, observăm ospitalitatea străbună devenită și azi de lăudat, numai că uneori aceasta ne-a venit de hac; sau cum ar spune proverbul. „Capul plecat prea mult sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede”. 2. HOREA, stindardul luptei pentru demnitate românească, a fost prins de cotropitorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
acest lucru, dar am riscat. Cei de acasă m-au iertat, dar comuniștii de la Chișinău - nu. Am fost expulzat în 24 de ore, termen aplicat teroriștilor sau spionilor. Nici azi nu știu ce am fost eu: terorist, sau spion? Fără să o laud eu, alții au făcut-o, există în carte un element de originalitate: sunt descrise, în premieră, o serie de lucruri care se petrec în interiorul unei ambasade, inclusiv în bucătăria acesteia. Cu acest prilej, spun cu o deosebită satisfacție: un subiect
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
Mircea Marian are un trecut dubios, cu metehne de tip securist. A ieșit „la rampă” la Revoluție, când s-a dat drept securist. Acum, a ajuns în atenția românilor printr-un gest incalificabil. În urmă cu doi ani, Voicu se lăuda,într-un interviu acordat ziarului Adevărul că „și-a păstrat respectul pentru instituția Securității”. Înainte de Revoluție era prezent la mesele festive ale ofițerilor de Securitate și făcea revelioanele cu șefii Miliției București. Avea prieteni în Occident și relații la Comitetele
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
cadru al securității divine. Am fost un ofițer sub propria acoperire”, spunea Voicul. În anii ’70, Mihai Voicu a absolvit Școala Militară de la Sibiu - specialitatea transmisiuni. El spunea că nu a urmat cariera militară pentru că era potrivnic regimului comunist. Se lăuda că a preferat să iasă „în civilie”. Apoi, a lucrat pe platforma de Cercetări Marine de la Constanța. „Mă ocupam de securitatea platformei, am făcut o școală de scafandri. Dar n-a durat mult. Securitatea mă avea în vizor. Eram o
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
l-a și îmbogățit.„ Îmi luasem un apartament în Centrul Civic al Bucureștiului, mâncam la restaurant, aveam relații la Comitetul Județean Buzău - eu sunt buzoian - și la toate nivelurile. Aș fi putut chiar să emigrez în SUA dacă voiam”, se lăuda Voicu. Revoluționar dintr-o minciună Mihai Voicu este personajul care a pătruns în sediul Televiziunii Române, pe 22 decembrie 1989, spunând că e securist. Din povestirile sale dar și ale martorilor acelui eveniment, Voicu a trecut de paza militară spunând că
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
majoritatea urmează cursuri de canto) se prezintă foarte bine. Dacă vorbim de soliștii instrumentiști o parte dintre ei studiază la diferite școli, dar și din atelierul muzicianului Sorin Boleanțu se perindă pe scenele muzicale acordeoniști excelenți. Acestea sunt fapte de lăudat. Cât de mult îi poate influența muzica pe cei care o ascultă? Dar pe cei care o trăiesc și o cântă? - Opinia mea este că sarcina principală a tuturor instituțiilor noastre: publicații, posturi de radio și televiziune, școli, ar fi
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
kurdă teroristă; apoi l-a insultat pe ambasadorul american la dineu, acuzându-l că ambasada încurajează tortura în Turcia. La întoarcerea în Anglia (împreună cu Miller) a publicat într-un ziar de marcă londonez de dumincă un articol în care se lăuda cu isprăvile lui. Mai târziu a înregistrat un discurs de jumătate de oră la televiziune, denunțându-i pe Reagan și americani ca "ucid sute de mii de oameni pe zi".' În 2001 Pinter însuși se explică: propaganda orwelliană e o
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
kurdă teroristă; apoi l-a insultat pe ambasadorul american la dineu, acuzându-l că ambasada încurajează tortura în Turcia. La întoarcerea în Anglia (împreună cu Miller) a publicat într-un ziar de marcă londonez de dumincă un articol în care se lăuda cu isprăvile lui. Mai târziu a înregistrat un discurs de jumătate de oră la televiziune, denunțându-i pe Reagan și americani ca "ucid sute de mii de oameni pe zi".' În 2001 Pinter însuși se explică: propaganda orwelliană e o
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
cuprinzătoare și nuanțată a culturii, încredere în Ťprezența binelui pe pământť... vocația echilibrului și o salubră, vizionară modestie în tot ce scriu, precum și căldura sensibilă cu care știu să-și înfrumusețeze viața prin lectură și contemplare". Petru Comarnescu nu-și laudă prietenul doar în aceste epistole, ci își declară prețuirea pentru el și în presa vremii, ca în acel cald articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
am nimic de spus... Poezia mea?! Hm!... Ce să-ți declar eu despre ea? Poezia mea îți place? Dacă-ți place, asta e!... Vrei să știi ceva despre ea?, citește pe cei ce mă-njură, citește pe cei ce mă laudă..." A urmat o mică pauză, în care amândoi am lăsat pentru o clipă gândul să zboare. După care m-a întrebat: - "Dar în ce clasă ești tinere?" Aveam 19 ani dar nu-mi trădam vârsta, datorită mai ales feței mele
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
ciupindu-se, chicotind. Și zâmbetul Generalului, până dincolo de urechi, care-ți taie urechile cu arcul lui tandru, de oțel inoxidabil. Pe sub copacii plini de ciori vopsite ca papagalii. Și cizmele celor și mai Egali pe care le lustruiesc tot egalii, lăudând și cârtind, printre îngeri și vite. Da, Bacovia. Chiar așa. Și cerul. Frumos, pur și simplu, e cerul, - senin sau mânios. Și toate Profețiile îndeplinite. Și Timpul. Cactus - Uită-te bine la floarea asta, îmi atrage atenția fiul meu pasionat
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
ușor flectate" pur și simplu" sare în plină stradă, ca iepurii, fără să-i pese de nimeni, ridiculizînd vîrsta mea, seriozitatea cetățenilor urbei noastre culturale de pute" bucuroasă că mă entuziasmez" că-mi vine să rîd" mă hlizesc" că o laud" cum să-i explic? Cum s-o fac să înțeleagă că-i formidabilă, gingașă, seducătoare" cînd se strîmbă, ducîndu-și mîinile la cap, mimînd niște urechi uriașe" sau niște antene de extraterestră comică" da" holbîndu-și ochii, în clipa în care se
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]