KorAP: Find »[drukola/base=laș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...43 >

1,071 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574

în copac, prudent. Părea să fie un castan, fiindcă îl înțepa ceva pe mâini și în ceafă. Câteva castane și crenguțe căzură la pământ, copacul fiind zgâlțâit de furtună. Îi disprețuia pe oamenii din Hachisuka, socotindu-i o șleahtă de lași guralivi puși pe fugă de numai doi adversari. Ciuli urechile. — Ce-i asta? Începu să se agite. Era o ploaie de cenușă, ca scrumul vulcanic. Ridică privirea, printre ramuri. Fugind, cei din Hachisuka aprinseseră focurile. În două-trei direcții, pădurea începea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
spus aceste lucruri, Nobunaga schimbă repede tonul. Pe buze îi apăru un zâmbet forțat. — Ei, nimeni nu pare să fi dormit destul. Hayashi, odihhenște-te și tu. Toată lumea să se culce. Sunt sigur că printre noi nu e nimeni atât de laș încât să nu aibă somn. Acestea fiind zise, ar fi fost necuviincios să nu se doarmă. Dar, într-adevăr, printre servitori nu era nimeni care să fi dormit cum se cade în ultimele două nopți. Nobunaga singur făcea excepție. Dormea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
dintre lance și armură le răsună în urechi. Fulgerător, Yoshimoto se răsuci, iar spada sa reteză în două lancea. Jinnai sări înapoi, cu un răcnet, ținând în mâini o bucată lungă doar de un metru. Jinnai aruncă lemnul și urlă: — Lașule! Îi arăți spatele unui adversar care s-a prezentat? Scoțând spada din teacă, Jinnai se repezi spre Yoshimoto, numai pentru a fi înșfăcat de la spate de un războinic al clanului Imagawa. Trântindu-și adversarul cu ușurință la pământ, fu atacat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
gândeați la mine ca la tatăl dumneavoastră. Era o zi fericită, când stăteați în palatul pe care vi-l reclădisem. Yoshiaki tăcea. — Vă mai amintiți? — Senior Nobunaga, nu am uitat. De ce-mi vorbești acum despre acele vremuri? Sunteți un laș, stăpâne. Nu mă gândesc să vă iau viața, chiar și după ce situația a ajuns până aici. De ce continuați să mințiți? — Iartă-mă. Am greșit. — Mă bucur s-o aud. Dar, negreșit, sunteți în încurcătură - chiar dacă v-ați născut pentru rangul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-i aducă tămâie? N-a mai rămas aici nici atâta eleganță încât oamenii să poată schimba acest gen de curtoazie și prietenie? Sau poate hotărârea Seniorului Nagamasa nu e decât o fanfaronadă? E o cacealma, sau falsul curaj al unui laș? Chipul de deasupra poreții castelului se retrase, poate de jenă. Un timp, nu sosi nici un răspuns dar, în sfârșit, poarta se deschise puțin. Generalul Fujikage Mikawa a acceptat să stați de vorbă câteva momente, spuse omul, făcându-i semn lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
fie! Evantaiul lui Hideyoshi căzu la picioarele generalilor din comanda castelului, care se ridicaseră toți odată, iar acest lucru le atrase imediat atenția spre Hideyoshi, pe care până în acel moment nu-l consideraseră dușman. Un atac! strigă unul dintre ei. — Lașul! Ne-a mințit! Mulțimea de samurai se despărțiră în două. Grupul mai mare alergă afară, în timp ce ceilalți îl înconjurau pe Hideyoshi, gata să-l sfârtece în bucăți cu spadele. — Cine a ordonat asta? Nu-l loviți! Omul acesta nu trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
avem de ce să mai discutăm. Cum ar putea un inamic atât de redus numerit să țină piept enormei noastre armate? — De-ajuns cu atâtea consfătuiri! fu Nobunaga de acord, bătându-se peste genunchi. Tadatsugu a vorbit admirabil. În ochii unui laș, barza care zboară peste orezării pare un drapel dușman, făcându-l să dârdâie de frică, râse el. Sunt foarte ușurat de rapoartele acestor doi oameni. Senior Ieyasu, ar trebui să sărbătorim! Fiind lăudat, Sakai Tadatsugu se lăsă puțin ambalat și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
piatra pe care se așezase, aruncând scântei în toate direcțiile. Chiar și un om ca Shikanosuke putea fi luat pe mepregtite. Deși arma îl tăiase adânc, Shikanosuke sări în picioare și-l înhțăț pe atentator de moțul din creștetul capului. — Lașule! strigă el. Suferise o singură rană de spadă, dar asasinul avea un complice. Văzându-și tovarășul în dificultate, al doilea om se repezi la Shikanosuke, cu spada ridicată, răcnind: — Pregătește-te să mori! E porunca seniorului nostru! — Ticăloșilor! scuipă înfuriat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
fi ajuns la concluzia că ar fi fost neeficient să-și lase proprii generali să transmită ordinele stricte lansate de la comandament. — Oricine părăsește tabăra fără motiv va fi tăiat pe loc, zbiera el. Fugăriți-i și împușcați-i pe toți lașii care dezertează! Oricine împrăștie zvonuri sau sau înăbușă spiritul marțial al oamenilor să fie executat pe loc! Dar situația se degradase prea mult, iar revigorarea asprului spirit marțial al lui Katsuie era zadarnică. Peste jumătate din cei șapte mii de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
ca oricine ce efect avvuseseră. Și totuși, nu stătea acum în fața lui chiar Shosuke, oferindu-se să-i la locul? Vântul înfrângerii sufla trist peste tabără, iar pentru Katsuie fusese insuportabil să-și vadă oamenii șovăind încă din zorii zilei. Lașii care se grăbiseră să arunce armele și să dezerteze nu fuseseră puțini la număr; Katsuie îi privise cu căldură pe mulți dintre acei oameni și ani de zile îi învrednicise cu favorurile lui. Când îui veniră în minte aceste gânduri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

și la Vaslui, de vreme ce are avere imobiliară atât într-un loc, cât și într-altul. N-au votat însă niciodată în două locuri pentru una și aceiași alegere. În faptă d-sa a făcut totdeauna parte din colegiul I din lași și, dacă i-a convenit o dată să voteze la Vaslui, a renunțat la colegiul de Iași. "însă deja de la august 1877, adică șase luni înaintea alegerii", au optat din nou prin buletinul primăriei pentru colegiul ieșan. In fine Carp e

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
late și slabă în argumente. Noi pe oamenii de la guvern nu-i credem pe atât de răi patrioți pe cât sânt de ușori, nu pe atât de ușori pe cât sânt de meschini și nu pe atât de meschini pe cât sânt de lași. Știm foarte bine că au avut nevoie de glasul opoziției pentru a zice nu în această cauză și i l-am dat pentru că singuri erau prea lași pentru a se rosti. Cu un cuvânt lașitatea e cea dentîi, patriotismul cea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
d-lui Cogălniceanu. Prefecții viitoarei provincii se vor recruta asemenea din tot ce țara românească are mai flămând și mai lacom; auzim de ex. de d. Holban, care pentru a fi numit prefect și-a renegat solidaritatea cu fracția din lași și a votat pentru moțiune, pe când d. Ionescu, privit pîn-acum drept șef al fracției, a votat contra ei. Cu prețul de-a rămâne la putere vor mai face multe d-nii liberali. Astfel după o depeșă din Viena, "Daily Telegraph" ne

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
mistuit este categoria aceea de ziare evreiești cari, sub masca apărării unor interese generale, deci sub masca romînității, nu sânt în fond decât reprezentante ale intereselor evreiești. Această categorie consistă pîn-acuma din două organe: "Ștafeta'', foaie ce apare zilnic în lași; "Suceava", apărând o dată pe săptămână la Folticeni. Nu se poate o deosebire mai mare decât între "Fraternitatea" și "Ștafeta". "Fraternitatea" afirmă existența unei naționalități izraelite, "Ștafeta" o neagă, c-un cuvânt acest din urmă ziar e campionul acelui neadevăr debitat

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să cază cu arma în mână ca un erou din oasele căruia răsare răzbunarea și viața ideilor; prea ar fi avut copiii tradiții mari despre părinții lor și prea aveau speranță în viitor. Nu. El trebuie să cază ca un laș, prin venin luat de bună-voie, prin abdicare de bună voie [de] la rolul său istoric, prin recunoașterea pe față că e incapabil de-a avea o altă Adunare decât cea a Pătărlăgenilor, un alt guvern decât acela al lui Brătianu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938

Da' ce-am ajuns eu?... Sânt liberă și fac ce vreau! Și maică-mea va deschide singură discuția asta! (deci juca tare, o avea pe maică-sa drept scut!) Pleacă! Și-o să vezi ce-o să iasă! Futu-te'n cur! Lașule!... De-aici înainte mușc în carne vie!... în carne vie!... Să stai în banca ta! Să nu mă dădăcești pe mine! Sânt liberă și fac ce vreau! Inclusiv! Hai sictir!..." Mi-am întins picioarele pe sub masă să-mi fac loc

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
ceea ce reprezintă, și nu mâine, când s-ar putea s-o iau de la cap, cu "dar dacă", și "dacă totuși", și voința mea, cum spune Hamlet, să înceapă din pricina gândirii de relație, de împrejurări, să șovăie și să devin un laș. Astăzi pot eterniza în mine însumi curajul care m-ar feri de un lanț de erori, suferințe și căderi: nemaiavând în forul meu interior suportul de astăzi al unei idei clare și distincte (fiindcă în cursul unei aventuri cu lumea

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
mult mai larg, dacă l-ar deschide, ceea ce ne face astăzi să suferim l-ar pierde în lărgimea asta, ar deveni meschin, stupid, am râde toți de ceea ce ne-a făcut odată să fim atât de crispați și atât de lași..." Și tam-ta, rara, tam-ta rara pe aceeași temă, cu UN partis-pris din ce în ce în ce mai accentuat și mai fastidios. Reieșea, oricum, că interlocutorul ei era un ins speriat de viață, un laș, dacă se încredea

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
și atât de lași..." Și tam-ta, rara, tam-ta rara pe aceeași temă, cu UN partis-pris din ce în ce în ce mai accentuat și mai fastidios. Reieșea, oricum, că interlocutorul ei era un ins speriat de viață, un laș, dacă se încredea în valorile inteligenței. Și nu cuvintele propriu-zise sugerau acest lucru, ci tonul cu care erau spuse, trufaș și intolerant. Până la urmă se lăsă o tăcere, după ce Matilda, fără a fi obosit, observă la celălalt că n-avea

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Așa deci. Le știa ea pe toate, avusese această intuiție, că Ion Micu e cam laș. Nu știu, zic, cum un bărbat care a stat la închisoare și a fost torturat fără să-și divulge legăturile poate fi numit un laș." "O fi fost atunci curajos, dar acum curajul ăsta i-a cam pierit. Nimeni nu putea să-l silească să țină o conferință despre un poet de care se râde până și la noi, la arhitecți. Și totuși a ținut

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
uimitor cum piciorul scundului Vintilă ajunse atât de sus și se înfipse adânc în acel fund lăbărțat și obscen și îi despică bucile). ",Belitule, îi spuse, pune mâna și omoară-i, muncește, f... pe mă-ta de puturos, cîștigă-ți pâinea, lașule! găinarule!" Asta se înfurie brusc și năvăli cu pumnii asupra lui Vintilă, care se feri și puse mâna pe-un scaun pe care îl ridică în aer. "Îți crăp capul dacă te-apropii, îi spuse Vintilă, bețiv ordinar!" Era însă

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
sau nu numai mie, ți le-am spus atunci, dar nu le-ai reținut gravitatea ireparabilă. Acum o să le înțelegi mai bine." "Ba am reținut gravitatea lor ireparabilă", răspunsei. "Nu, ai reținut doar că eu am căzut, că sânt un laș și ai încetat să mai ții la mine ca altădată." Trecuse la atac, ca și când s-ar fi dovedit între timp cu prisosință că n-a fost un laș și avea acum resentimente împotriva tuturor celor care îl blamaseră. Îl lăsai

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
răspunsei. "Nu, ai reținut doar că eu am căzut, că sânt un laș și ai încetat să mai ții la mine ca altădată." Trecuse la atac, ca și când s-ar fi dovedit între timp cu prisosință că n-a fost un laș și avea acum resentimente împotriva tuturor celor care îl blamaseră. Îl lăsai să creadă ce vrea, înțelegînd în același timp de ce nu-i mai era acum frică să stea cu mine de vorbă într-o braserie: situația se schimbase, puternicul

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Se ridică el, repetând însă cu mai puține mișcări zbaterea ieșirii și apoi a întoarcerii la masă, timp în care între mine și Clara nu se rosti nici un cuvînt: era limpede, ținea la el, pentru ea Ion nu fusese un laș, ai fi zis chiar, văzîndu-i chipul, că și ca purta ranchiună celor care îl judecaseră fără cruțare, printre care mă numărasem și eu, deși îi eram prieten și ar fi trebuit să-l înțeleg. Iată, gândeam, sentimente care ne marchează

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
și îi amenința și pe alții că vor păți la fel. În mod paradoxal nu putea admite în sinea lui o astfel de viziune, deși întregul eșafodaj pe care și-l construise în apărarea sa de învinuirea că fusese un laș nu era străin de ceea ce îi spuneam eu. Credea sincer că, dacă ar fi fost arestat, ar fi fost condamnat exact pentru ceea ce făcuse, adică pentru luarea în deriziune a poeziei și poeților care... în timp ce eu eram convins că s-

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]