2,010 matches
-
o Stea? Atunci resemnează-te să rătăcești fără Patrie!". "Unde este Patria mea? O cer, o caut, nu am găsit-o. O, Veșnic Pretutindeni, Etern Niciunde!" Nietzsche caracterizează extraordinar de adecvat modernitatea: "un haos al judecăților de valoare contradictorii" și lașitatea înaintea consecințelor. "Un secol de barbarie începe, iar științele vor fi în serviciul său". El vorbește de dezgustul care maschează cabotinajul artelor, lipsa de probitate a învățământului, lipsa filozofiei veritabile cu excesul de literatură, învinse fiind cele trei idealuri: sfântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
după chemarea inimii. Era un exemplu pe care nu-l putea ignora. Acum, el, conducătorul, trebuia să-și adune haita, să pornească la luptă pentru a-și recăpăta drepturile pe care le avuseseră altădată. Ar fi fost un semn de lașitate să lase asta în seama generațiilor ce aveau să vină. Găsise, iată, răspunsul la frămîntările sale. Fără să stea pe gînduri, își chemase supușii la luptă. Erau mulți, puternici și pregătiți. Iar el, conducătorul, înainta fără ezitare, exemplu de dîrzenie
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
strălucire pe care o zărise doar rareori și asta doar datorită unei mici schimbări exterioare. Oare ar fi radiat dacă schimbarea ar fi fost una profundă? Știa ce trebuia schimbat, dar... „- Mereu găsești câte un „dar...” pentru a-ți justifica lașitatea. Singurul stimul la care ai răspuns până acum a fost iubirea, în rest nimic nu te-a mișcat din nemișcarea ta.” Era adevărat, doar iubirea o trezise din letargie și sperase că durerea se va sfârși în brațele așteptate în
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
privește personajele, care nu mai au multe puncte comune cu eroii mitului tratat în cadrul tragediei: personajele sale nu mai au măreția personajelor lui Eschil. În ciuda rangului lor, ele sunt niște ființe comune prin caracterul lor, cunoscând și ele frica sau lașitatea; personajele devin adesea neputincioase din cauza nenorocirii care le copleșesc; nu mai sunt mari personaje, ci eroi prezentați în simpla lor viață cotidiană, ființe modeste - ca sărmanul plugar, soțul Electrei. Reprezentarea zeilor este și ea modificată. Ei s-au îndepărtat în
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
l-am lăsat acolo... — Păi, Vasile, În general unui om abandonat nu Îi mai rămâne să conteze decât pe el Însuși. E obligat să se descurce singur. Sper că nu ai făcut ceva grav. — Nu, nu, a rânjit Vasile cu lașitate, nici vorbă. Vă Întreb așa, În principiu, ca să știu pe viitor ce să fac În astfel de situații. — Mă Întrebi așa, În principiu?... Eu cred că un utecist... Las-o moartă, Vasile. Un tânăr civilizat, cult, din zilele noastre, face
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Buzăului și-ar fi Înfipt ghearele vinovăției În conștiința lui ori pentru că ar fi fost Îngrijorat de Întrevederea pe care urma să o aibă cu tovarășul Rogoz, În biroul tovarășului Rogoz. Întâmplările din ultima vreme Îl scuturaseră de naivitate, văzuse lașitatea reală a personajelor de la cenaclu, făcuse cunoștință cu amenințările reale care, firești În epocă, Înfățișau viitorul fiecăruia și al tuturor ca pe o necunoscută absurdă, de parcă un principiu delirant al incertitudinii ar fi instaurat În viețile oamenilor un fel de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ce m-a Împins să alerg prin oraș noap tea, după tine, să te urmăresc, dacă vrei, ca să te Împiedic să comiți ireparabilul. Îți spun că nu știu. În general, nu sunt un om onest cu ceilalți, și asta din lașitate, o lașitate care m-a ajutat Întotdeauna să nu intru În conflict direct cu mitocanii, cu nemernicii. Îmi aduci aminte de adolescența mea dez orientată, când mă strigau cu toții Bazil și Îmi cereau să fiu ceea ce nu puteam fi. În loc să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a Împins să alerg prin oraș noap tea, după tine, să te urmăresc, dacă vrei, ca să te Împiedic să comiți ireparabilul. Îți spun că nu știu. În general, nu sunt un om onest cu ceilalți, și asta din lașitate, o lașitate care m-a ajutat Întotdeauna să nu intru În conflict direct cu mitocanii, cu nemernicii. Îmi aduci aminte de adolescența mea dez orientată, când mă strigau cu toții Bazil și Îmi cereau să fiu ceea ce nu puteam fi. În loc să fac ceea ce
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
aparent formal, amiabil, ecuația se dovedea că nu are decât o soluție, neiertătoare soluție, fără ieșire, În care el, Vasile Moare, stătea prins după toate regulile fățărniciei uni versale, fără putința de a se apăra, iar dacă va refuza... Și lașitatea este o artă, Vasile, o probă inițiatică pe care toți o trăim, dar o refuzăm cu orgoliu. Lașitatea, Vasile, poate fi răscumpărată, orgoliul, mai greu, pentru că orgoliul compromite iertarea. Din nefericire, cine Își pune taina de căpătâi În joc este
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
el, Vasile Moare, stătea prins după toate regulile fățărniciei uni versale, fără putința de a se apăra, iar dacă va refuza... Și lașitatea este o artă, Vasile, o probă inițiatică pe care toți o trăim, dar o refuzăm cu orgoliu. Lașitatea, Vasile, poate fi răscumpărată, orgoliul, mai greu, pentru că orgoliul compromite iertarea. Din nefericire, cine Își pune taina de căpătâi În joc este un potențial criminal, să nu uiți asta. Iar taina pe care i-o dezvăluise Carara purta haloul șantajului
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
întors fără să-i zic nimic și am plecat repede, cu un pas din ce în ce mai grăbit și cu o minte tot mai rușinată și mai tulburată. Știam, atunci pe loc, în vreme ce fugeam cabrat, că va trebui să ispășesc mult pentru atâta lașitate... amestecată cu ciudă în pragul dușmăniei, pentru că, dacă știa că e șchioapă, arătarea, de ce nu și-a tras piciorul? Karma mea de trei parale a plătit de atunci destul pentru asta. Doar că atâta înțelepciune nu mai folosește acum nimănui
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
consecințe ale moralei: imposibilitatea de a mai trăi clipa și angoasa pentru întinderea responsabilității noastre! Dacă progresul uman este condiționat de existența societății, iar existența societății depinde de înfrânarea unor porniri primare, atunci progresul s-a născut din spaime și lașități. Ceea ce înseamnă că pozitivitatea eroismului este doar circumstanțială. Ceea ce pare a spune în mod implicit Freud e că realitățile sociale prin care au trecut strămoșii sunt cumva depozitate în psihicul nostru, ca o formă slabă a Istoriei; o istorie cumva
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tematic și stilistic. Cărțile vieții, cel mai recent roman semnat de Dan Perșa, nu face excepție de la regulă. La prima vedere, este un roman istoric a cărui acțiune se petrece în Țara Românească, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Intrigile, lașitățile, loviturile pe la spate, lipsa de scrupule, delațiunile, șpaga, servilismul erau, atunci ca și astăzi, la ordinea zilei în societatea românească. Relațiile din sferele puterii sunt demne de Familia Borgia. Domnitorul Șărban (sic!) Vodă moare otrăvit cu arsenic, iar Constandin (sic
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
acuzat de crimă și condamnat la moarte de un tribunal constituit ad-hoc de senilii pacienți al Azilului. Nu se poate trăi fără un stăpîn, fie el și nevăzut. Viața din Azil se bizuie pe frică, pe ură, pe denunțuri, pe lașități agresive, pe violență și amenințare. Nu se știe cine e supraveghetor și cine e supravegheat. Zvonuri, isterii individuale și colective, spaime, ură vîscoasă, promiscuitate întinsă ca o cangrenă a universului. Sculptorul însuși se nutrește din vitalitatea negativă a resentimentului și
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
în continuare doar câteva secvențe: "Nu ți-e ușor să înțelegi / că poezia nu mai are nevoie de hârtie / că un glonț se face mai auzit decât o carte.." (Călătorie), "și iată că tot așteptând să se-mpută gloria Golului / lașitatea noastră a con-gelat-o definitiv" (Evoluția vinului), "... n-avem noi nisip câte capete putem ascunde" (Epistolă despre acceptarea realității cu postscriptum ușor metafizic), "Ferește-mă, Doamne de cei ce-mi vor binele /de băieții simpatici/ dispuși oricând la o turnătorie voioasă
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
cu zvonurile, pistele false, minciunile și adevărurile subiective ale martorilor, scriitorul pune în paralel confesiuni dureroase despre relațiile din copilărie cu frații lui și își însoțește povestirea cu relecturi ale unor episoade biblice, pretext de meditații asupra surselor invidiei, crimei, lașității și curajului. Trei convingeri domină textul în ansamblu: că trebuie să cauți ce altă poveste ascunde sau trădează cea care tocmai îți este spusă; că violența nu se dezlănțuie doar în contact cu străinul, ci poate izbucni uneori și între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
sus până jos, că stăpânii le-ar fi picurat otrava nesimțirii și-a relei credințe în călimări. Evident că la mijloc sunt ordine, stratageme, șantaje, bani negri și celelalte componente ale relațiilor de tip mafiot. Dar mai e și prostie, lașitate, spirit de turmă, inconștiență. Destui dintre jurnaliștii aflați în avanposturile oribilei bătălii pentru suspendarea lui Traian Băsescu se comportă asemeni răcanului adus pe câmpul de luptă direct din grajd: trage și el cu pușca pentru că așa fac toți. Pe de
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
defensivă izvorâtă în mare măsură dintr-o resemnare, devenită prin prea lunga practică nepăsare, și dând frâu liber spiritului tranzacțional pe care ni-l atribuie toți sociologii și unei capacități de adaptare care pornea de la șiretenie și superficialitate ajungând la lașitate și autodispreț. Pentru că disprețul pentru ceilalți devenise treptat dispreț față de sine însuși și era din ce în ce mai evident că o asemenea îndelungată practică a degradării nu putea să nu lase urme. E adevărat că împotriva răului devenit absurd nu se putea lupta
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
au apus/ către ultimul patron, Uzina ne-aparține!/ Și s-au făcut stăpîni. Și-au stăpînit-o bine./ Tabloul mai păstrează amprentele culorii/ sfîrșitul plusvalorii". Acel "sfîrșit al plusvalorii" nu a oprit-o pe poetă a se stabili confortabil în SUA... Lașitate, obediență, cădere în nedemnitatea cea mai calificată, acestea sînt, incontestabil, mărcile primului Congres al Scriitorilor de după instaurarea puterii comuniste, care putere ar fi "creat acestui popor un soare nou al inimii, un soare nou al vieții", așa cum găsea de (ne
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
constant pe actorii scenei publice se numără deloc politicoasele "nesimțire", "lăcomie", "nemernicie", "incompetență", "odioșenie". Nu retrag nimic din ce-am spus - cu toate riscurile de rigoare -, dar constat în ultima vreme că accentul s-a mutat în altă parte: pe lașitate. Cuvântul nu e cu totul nefamiliar celui care-a studiat istoria politicii din România. Nu doar la nivel de individ, dar și prin comportamentul clasei conducătoare, n-am lăsat întotdeauna străinătății cele mai frumoase amintiri. Nu e cazul să scormonesc
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
arunce în aer interese legitime, de lungă durată, ale poporului român. Ei au mereu de apărat o vulnerabilitate, o ticăloșie, un schelet din dulap. Gureși cât o ogradă de orătănii, ei mizează tot pe memoria scurtă a românilor, apăsând pedala lașității în numele unei "normalități" cu gust de cimitir. Izolați de problemele omului de rând, au impresia că fac istorie, călărind măturile ridicole ale unui pacifism ce duce la groapa istoriei. Am văzut lașitatea, în aceste zile, luând forme variate - de la încercarea
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
tot pe memoria scurtă a românilor, apăsând pedala lașității în numele unei "normalități" cu gust de cimitir. Izolați de problemele omului de rând, au impresia că fac istorie, călărind măturile ridicole ale unui pacifism ce duce la groapa istoriei. Am văzut lașitatea, în aceste zile, luând forme variate - de la încercarea pesedeilor de a-și ascunde previzibilul eșec, în proiectatul referendum anti-Băsescu, în spatele "deciziei comune" a parlamentarilor, la lipsa de bărbăția de a-l înfrunta pe președinte când și-a ținut discursul în
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
de presă. Proștii înghit, pe nemestecate, cele mai sinistre farse puse la cale de o armată de escroci și mincinoși. Înstăpânită peste țară, perfect echipată pentru atacul la baionetă, clasa politică actuală a dus la perfecțiune străvechile datini ale furtului, lașității și nerușinării. Cu astfel de specimene, reacția împotriva referendumului pentru introducerea votului uninominal e cât se poate de previzibilă. Șaptesprezece ani de operații oneroase i-au făcut pe parlamentari să creadă că modelul ascunderii incompetenței și lăcomiei pe lista de
Fitness la urna cu bile trucate by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9874_a_11199]
-
incompatibilitatea într-o profitabilă Compatibilitate, desființând orice piedică în calea intereselor personale, devine semnul puterii absolute, la care, pe lângă toți marii tirani, visează toți imbecilii pofticioși. Declararea ipocrită a averilor demnitarilor noștri a fost un test grăitor, întrecând orice în lașitate și nemernicie... Și astfel, în plin capitalism, apare acest paradox al averii, - prefăcătoria, minciuna, ascunderea vinovată a bunurilor, păcăleala trasă tuturor, cu tupeu, de indivizii cu pricina. în loc să fie o mândrie faptul că ai realizat un mare beneficiu, că ai
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
își învăța discipolii. De aici până la deprinderea meschină de a lua peste picior oamenii, e o cale lungă de tot..." (pp. 34-35) O trăsătură specifică a firii românești, excelent sesizată de Constantin }oiu, este combinația destul de surprinzătoare dintre comic și lașitate. Exemplul dizgrațios este furnizat de o întâmplare petrecută în timpul Congresului Uniunii Scriitorilor din anul 1955 când, în așteptarea rezultatelor alegerilor pentru diversele funcții de conducere participanții se amuzau înfruntându-se într-un concurs de redenumire vulgară a unor opere literare
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]