479 matches
-
În tine cînd te gîndești. SÎntem totuși niște tipi cu potențial, merităm mai mult, dar iată că acum sîntem AICI, stînd pleoștiți pe lăzile de muniție, sub un mal cenușiu de pămînt și o burniță care se transformă Încet În lapoviță, belind absenți ochii la un caporal tîmpit care n-are nici o șansă să ne bage În cap numele pieselor de tun. Pentru că, sub masca asta plată, sîntem foarte ocupați - ne fabricăm destine nemaiauzite În abisurile conștiinței, În cel mai intim
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
după ce pompierul i-a dat mănunchiul cu toate cheile teatrului. Au sunat pe numărul de interior, unul din actorii tineri a zis că ar putea să ajungă pînă la balconul lui pe balustrada orna mentală, dar pentru că e udă de lapoviță e mai bine să nu Încerce. Da, mai bine. Băăă, tovarășe director, fii rezonabil și vorbește cu noi... și dă-ne cheile, ce dracu’ vrei să facem aici toată noaptea? a strigat un actor la ușa capitonată. Asta e, ar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a doua și În tot ceea ce Înseamnă ea. Îmi amintesc foarte limpede noaptea În care am ajuns aici, În unitate, trecînd, fără să deranjez pe nimeni, prin gardul unității și ajungînd chiar În fața acestui pichet, care acum mă adăpostește de lapoviță, la intersecția aleilor dintre coman dament-cantină, popota ofițerilor și alte corpuri de clădiri administrative. Așa că nu-mi fac prea multe griji, plus că În corpul de gardă e o atmosferă mult mai prietenoasă decît În dormitorul din baterie. În fond
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
loc cursa. Undeva în pustiu. Într-un stat înapoiat, cu mai multe vaci decât oameni, la jumătatea distanței dintre prerie și deșert. Câteva rulote, benzinării, malluri - decorul tipic din inima Americii. Pentru câteva secunde, plouă. Apoi, ploaia se transformă în lapoviță, iar lapovița în ninsoare. Lumina zilei se stinse în întuneric. După câteva clipe, noaptea se sfârși, în timp ce cursa toca alte câteva zeci de kilometri din șoseaua imaginară. Orice leziune ar fi suferit Mark Schluter, degetele mari și conexiunile lor îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Undeva în pustiu. Într-un stat înapoiat, cu mai multe vaci decât oameni, la jumătatea distanței dintre prerie și deșert. Câteva rulote, benzinării, malluri - decorul tipic din inima Americii. Pentru câteva secunde, plouă. Apoi, ploaia se transformă în lapoviță, iar lapovița în ninsoare. Lumina zilei se stinse în întuneric. După câteva clipe, noaptea se sfârși, în timp ce cursa toca alte câteva zeci de kilometri din șoseaua imaginară. Orice leziune ar fi suferit Mark Schluter, degetele mari și conexiunile lor îi rămăseseră intacte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
invadatoare și de un singur bâtlan derutat care mai rezistaseră aici înainte ca zăpada să se transforme în mocirlă și ca adevăratul motiv de amorțire să-și facă apariția. Cu siguranță, n-o făceau pentru sănătate- pradă zile în șir lapoviței mărunte care le intra pe sub piele. Nici din rațiuni economice. Doar o ispășire de nepătruns, agățată de sânul odinioară tânăr și verde al lumii noi. — Ascunși în obscuritatea aceea vastă de dincolo de oraș, îi spuse el lui Sylvie, la regimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dacă se va mai trezi vreodată. Chiar podul abia dacă se poate zări de aici, podul cu lămpi elegante care leagă cartierul mărginaș de casele somptuoase de pe digul din spatele meu. Tremur în haina mea de ploaie. Mă așez. Închid ochii. Lapovița îmi lovește fața. Dar cînd mă lungesc pe spate și mă întind, simt dintr-o dată, din nou, lemnul cald de-a lungul spinării și pe dosul picioarelor, ca și cum căldura s-ar fi păstrat acolo pentru mine în toți acești ani
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
depășim stufărișul fanat și copacii veștejiți și uscați. Mai repede, să-i depășim pe bărbații din celelalte bărci, cu mustățile și cu cămășile lor colorate. Mai repede, treaba terminată și înapoi acasă. Decembrie. Furtunile de toamnă au făcut loc primei lapovițe. Cînd mă întorceam acasă de la birou, apa abia dacă se vedea, ca un negru tărîm al nimănui în orașul pavat. Iarna s-a instalat devreme în anul acela. La începutul lunii, temperaturile au scăzut pînă aproape de zero. Ca la un
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
drese cu trei gogoși în piața Sf. Gheorghe apoi, curmând o scurtă ezitare, luă un cârnăcior fierbinte cu muștar, la dugheana alăturată. Intră în minister împăcat cu sine și cu toată lumea, cu vremea imposibilă de afară ― ninsoarea se transformase în lapoviță ― cu notele proaste ale lui fiu-său la geografie și științele naturale, cu proiectul nevesti-sii pentru un palton de blană și participația costisitoare la nunta unui frate mai mic. Salută jovial în dreapta și în stânga, strânse mâna unui coleg care aștepta
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nici o atenție. Și ajunge curînd la următorul, care Îi mai pune o Întrebare: ȘI DUPĂ JUDECATĂ CE MAI URMEAZĂ? Asta ar vrea să știe și el, dar nu se așteaptă ca răspunsul să-i aducă iluminarea. Conduce mai departe prin lapoviță, sperînd ca roțile să nu i se-mpotmolească Într-un făgaș, pînă cînd vede răspunsul: ÎNVIEREA. Ei, așa e mai bine, dar tot nu crede că e corect să trebuiască să treci printr-o judecată pentru a ajunge acolo. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
apăsătoare. Tocmai se Îndrepta spre dolmen cînd celelalte proiectoare explodară unul după altul, Într-o jerbă de scîntei și o ploaie de cioburi care căzură peste el ca o armată de boabe de grindină În luna martie, cînd Babele aduc lapoviță. Lucas plonjă la pămînt și, făcut ghem, se rostogoli refugiindu-se sub piatra plată a dolmenului. Landa rămase cufundată În beznă. Iar tăcerea se Înstăpîni iarăși. Densă. Amenințătoare. Nedînd atenție cioburilor Înfipte În haine, specialistul În crime ritualice respinse imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
toate drumurile. Își aminti cum urla de jalnic vântul, peste orașul îngropat în nămeți. - Acum, iarna s-a mai potolit... deși, încă-i tot ”tare”, pentru început de martie! Își zise el. Primele zile ale ”babelor” au fost urâte, dar lapovița a mai topit din stratul de zăpadă și străzile s-au mai desfundat. - Mâine, Duminică, voi merge la cimitir! murmură Iorgu, uitându-se pe fereastra. Vântul adia în falduri perdeaua. Iarna de afară îl întâmpină rece, argintie, strălucitoare... Un vânt
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Dumnezeu. Sfânta Scriptură era pilda cea mai bogată... Creștinismul era întruchiparea lui Iisus Hristos... Istoria omenirii nu era decât istoria necurmatei creșteri a ideii de Dumnezeu. Iorgu se deșteptă din acele rătăciri, ca dintr-un vis urât și istovitor. Afară lapovița mărunt și des. Cocoșul din balconul vecinului, a vestit miezul nopții. Abia acum alunecă, ușor, într-un somn liniștit odihnitor, până dimineața... Inima îi bătea cu putere în piept, să i-l spargă. Cât de tare îl durea sufletul... cât
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
oră după aceea eram În drum spre micul lui apartament din Batiștei. DĂduserăm cu banul dacă să mergem pe jos sau să luăm un taxi. Nu era foarte mult de mers pe jos, deși zăpada se transformase Între timp În lapoviță și nu aveam umbrelă, dar oricum trebuia să cumpărĂm prezervative. Garsoniera lui Ștefan conținea o saltea, o masă, niște perdele gălbui, niște cărți, un CD-player și o pianină marcată „Th. Hohler, Berlin“. Ne-am smuls hainele de pe noi ca În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
oră după aceea eram în drum spre micul lui apartament din Batiștei. Dăduserăm cu banul dacă să mergem pe jos sau să luăm un taxi. Nu era foarte mult de mers pe jos, deși zăpada se transformase între timp în lapoviță și nu aveam umbrelă, dar oricum trebuia să cumpărăm prezervative. Garsoniera lui Ștefan conținea o saltea, o masă, niște perdele gălbui, niște cărți, un CD-player și o pianină marcată „Th. Hohler, Berlin“. Ne-am smuls hainele de pe noi ca în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
retragă în Moldova, astfel încât inamicul a ocupat Bucureștiul în luna decembrie. După o perioadă de refacere cu sprijin francez, în vara anului 1917, armata română declanșează contraofensiva. În țărâna răscolită de obuze, în umezeala tranșeelor, printre trunchiurile de copaci, în lapoviță și ninsoare, în scrâșnetul tăios al gerurilor și în toate lipsurile materiale, în contrast cu înzestrarea armatei dușmane, ostașii români au dat dovadă de un eroism legendar. Lupte crâncene s-au dat la Oituz, Mărășești și Mărăști. Multe episoade eroice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Totuși, pentru a pune sângele în mișcare, trebuia să grăbească pasul. În cel mult douăzeci de minute va fi la el acasă. Tolănit în fotoliu, ca un motan obișnuit cu lenea, după o ceașcă de ceai fierbinte, va uita de lapovița ce i se lipea de haine, va uita de vântul în rafale și cu gândul la ceva frumos va dormi ca un prunc. Într-adevăr, la o jumătate de oră după cele întâmplate mai sus, pe canapeaua moale, după modelul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tine, de Veneția, de tot ce am fost și de tot ce mă așteaptă. Acum Faulques Își amintea de vorbele ei și de ea În acele zile, mergând pe străzile Înguste, lunecoase pe sub zăpadă, cu gondole acoperite de nea și lapoviță, de clipocitul apei verzi-cenușii, și de frigul intens, de turiștii japonezi ghemuiți prin cafenele, de holul hotelului cu scări centenare, acoperite de sărbătoare cu brocarturi, de candelabrele mari din salonul Împodobit cu un pom de Crăciun uriaș și absurd, de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fi aflat acolo În noaptea aceea, dezgolind șoldurile lui Olvido, și nicicând n-ar fi văzut-o mergând cu spatele până căzuse pe pat, pe salteaua neatinsă, privindu-l neîncetat printre firele de păr care Îi cădeau libere, ude de lapovița care Îi luneca pe față, cu fusta ridicată până În talie, deschizând larg picioarele, cu un deliberat amestec de supunere și sfidare impudică, pe când el, Încă impecabil Îmbrăcat, Îngenunchea În fața ei și, tumefiat de frigul nopții, Își apropia gura de Întunecata
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
alunecă; alunecare; alunecoasă; amară; amuzament; Ana; Antarctica; apă rece; apă solidă; ață; bună; cald; căldură; căzătură; cafea; ceai; chimic; cofeturi; comunism; Crăciun; cristale; dezgheață; durere; fierbinte; frică; ghețari; ghețuș; greață; ice; inconfort; inimă; inimos; încălzire globală; înlesnit; întindere; joc; lac; lapoviță; leod; lucie; lucioasă; luciu; luneca; lunecoasă; lunecos; macara; mahmureală; mare înghețată; moale; mort; multă; munte; nepăsător; ninsoare; nor; ocean; omăt; pahar; picior rupt; pol; polei; potop; puternic; Snow Queen; rău; rea; revigorare; risc; rîu; sculptură; stare; sticlă; strălucire; temperatură; temporari
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
strat nu trebuie întins prea devreme. Cel mai bine este să așteptați înghețul pentru a o face. În acest fel, stratul își va face treaba, adică va menține solul înghețat tot sezonul rece, împiedicând astfel capriciile climei (încălziri, îngheț/dezgheț, lapoviță, vânturi, polei, furtuniă să afecteze rădăcinile fragile ale plantelor. Primăvara • Stratul de primăvară, mai ales cel destinat protejării rădăcinilor anumitor plante, nu trebuie pus înainte ca solul să fie complet dezghețat. Dacă stratul este pus prea devreme va fi afectată
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
am văzut de treabă. Am aruncat sculele în baltă, aveam impresia că începusem partida de pescuit rău. Dar n-a fost decât o impresie, probabil că mă indispusese bătaia cu cei doi borfași. Începuse un vânt rece din nord și lapovița. Peștele nu dorea să pună gura pe cârligele noastre. Ne pătrunsese frigul, cu tot coniacul și vinul băut. - Băi Țuți, hai să-l dăm naibii de pescuit și să mergem la terasa Ciric să ne încălzim cu un vin fiert
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pusese în mișcare o gloată în stare de orice. Bum, bum, securile loveau în lemnul porții, fără să-l biruie. Urletul de afară nu contenea. Ultima zi a lui februarie 1655 era umedă și rece. Peste orașul înspăimântat, se pornea lapovița păcătoasă care pătrundea în oase mai tare decât viscolul miezului de iarnă. Miros greu de fum venea de nu se știe unde. Din cerdacul înalt al casei cu ziduri puternice, boier Papa Brân-coveanul, un tânăr cu fire aprinsă, dădea porunci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ei care împlinea în curând optsprezece ani. Știi, acolo la mânăstire, în munte, zăpada e încă mare. Când o târnosiți? întrebă Lavinia, privind departe. — Nu este gata încă. În vremea asta o să vin întotdeauna. La București e frig, ploaie și lapoviță, în munte zăpada până la brâu, și aici e cald și frumos, liliac în floare... — Câteodată mi se pare că atunci când o să fie gata mânăstirea pe care te-ai legat la Sfânta Ecaterina să o faci nu o să mai putem sta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i pun pe prichindei să sune din clopoței, ca să mai oprească gângăniile slobozite de Alexie să nu mănânce toată frunza și rodul livezilor. Băteau clopotele într-o dungă... Cui îi mai ardea să sune din clopoței în București? Cu toată lapovița, mirosul înțepător de fum de frunze umede se simțea plutind deasupra târgului, pentru că totuși Alexie deschisese pământul. Timide, dar lucind de prospețime, au ieșit ca niște săbiuțe frunzele stânjeneilor și lalelelor, iar cele ale crinilor s-au lipit de straturi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]