704 matches
-
variațiile de poziție ale organelor fonatorii în timp ce sunetul emis pare invariabil auditorului (214; p.685-698). Din practica noastră logopedică reiese că emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, suflu nasal, deperdiția nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, „coup de glotte” și care nu definesc pe plan fonetic același lucru. Ele coexistă în sindromul rhinolalic cu fenomene dislalice diverse și impun o atentă diferențiere în scop terapeutic. Din activitatea îndelungată de urmărire și cercetare a vorbirii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și transmise la nervul cohlear prin urechea medie (152; p.447). La acest nivel, organul lui Corti traduce în influx nervos diferitele caracteristici ale mesajului (schema 1). plan psihointelectual realizarea limbajului cortex motor căi motrice efectori periferici suflu pulmonar vibrații laringiene cavități supraglotice înțelegerea limbajului senzații auditive cortex auditiv căi auditive ureche autocontrol auditiv cuvânt emis modelul anturajului Influxurile nervoase încărcate cu informații se integrează în sistemul nervos și parcurg căile auditive până la cortex. Conștientizarea sunetului se produce. Această senzație evocă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
arătat existența unei sincinezii între expirație și fonație, în inspir funcția neuro-musculară a corzilor vocale fiind inhibată. Kurt a demonstrat existența unui sistem bulbar de reglare fono-respiratorie în cadrul căruia se produc două fenomene: a) o reglare bulbară a reflexelor motorii laringiene fonogene urmând diversele faze ale ventilației; b) o pregătire laringiană de origine bulbară a declanșării funcției neuro-musculare a corzilor vocale. 1. În inspir sistemul reticulo-bulbo-pontin este inhibat până la talamus datorită activării centrilor inspiratori sau a nucleului muscular tiro-aritenoidian posterior. Nucleii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcția neuro-musculară a corzilor vocale fiind inhibată. Kurt a demonstrat existența unui sistem bulbar de reglare fono-respiratorie în cadrul căruia se produc două fenomene: a) o reglare bulbară a reflexelor motorii laringiene fonogene urmând diversele faze ale ventilației; b) o pregătire laringiană de origine bulbară a declanșării funcției neuro-musculare a corzilor vocale. 1. În inspir sistemul reticulo-bulbo-pontin este inhibat până la talamus datorită activării centrilor inspiratori sau a nucleului muscular tiro-aritenoidian posterior. Nucleii recurențiali ai acestui mușchi se găsesc în nucleul ambiguu aproape de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aritenoidieni care permit aerului respirator subglotic să treacă prin glotă și prin deschiderile ritmice ale acesteia să se producă sunetul. Laringele intervine în această scurgere hidrodinamică intermitentă, constituind un robinet cu deschideri ritmate, care debitează presiunea în cavitățile supraglotice. Intermitențele laringiene au în fonație o frecvență de 65 până la 1200 Hz (86; p.510). Privind modul de producere al sunetului la nivelul laringelui , lucrurile nu sunt bine precizate. Există o serie de teorii: neurocronaxică, muco-ondulatorie, și mioelastică, cu ample argumente la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înțelege fără dificultăți pentru ce înălțimea vocii sau frecvența sunetului fundamental este necesar egală cu frecvența salvelor recurențiale care cad pe mușchiul tiroaritenoidian intern, cum au arătat de fapt și experiențele lui André Moulonguet în 1953” (86; p.80). Sunetul laringian își continuă drumul prin cavitățile supraglotice unde se petrec o serie de fenomene fizice și fiziologice prin care se îmbogățesc cu anumite particularități fonetice și lingvistice „variațiile periodice de presiune ale aerului în cavitățile supraglotice cu participarea mecanismului linguo-palatal, constituind
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
determine mecanismele complexe de producere a vocei. Autorii demonstrează asemănarea conductului faringo-bucal cu un pavilion de exteriorizare a sunetelor din fizica acustică (fig.1). Acest pavilion are posibilitate să-și modifice forma în funcție de sunetul emis. Modificările de configurație schimbă furnitura laringiană conform teoriei pavilioanelor, a lui Yves Rocard în cavitatea căreia orice pavilion în cursul funcționării sale reflectă asupra sursei care îl pune în funcție, un ansamblu de impedanțe pe care le opune propagării undelor în interiorul lui (152; p.12-39). Sursa
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care asigură închiderea și deschiderea ritmică între rezonatorii bucal și nasal. Lungimea și mobilitatea sa, trebuie să-i permită mișcări, de care depinde emisia corectă a fonemelor, cu caracteristici orale, a celor cu caracteristici nasale, precum și a vocalelor (cu caracteristici laringiene). 1.3.4. Prin contactul succesiv al vârfului sau numai a unei suprafețe mai mari sau mai mici a limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine se produce articularea fonetică. Ea depinde de poziția elementelor articulatoare în emisia sunetelor, formând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mici a limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine se produce articularea fonetică. Ea depinde de poziția elementelor articulatoare în emisia sunetelor, formând tubul fonetic cu volum și formă specifică. Producerea articulării necesită din punct de vedere fonetic, modificarea sunetului laringian, în cavitatea orală, sub formă de suflu sau explozie. Fiecare limbă utilizează un sumar material sonor care este relativ ușor învățat. Dificultățile încep odată cu utilizarea acestui material sonor în funcție de deprinderile articulatorii ritmice, melodice și lingvistice individuale. Astfel vocalele sunt anterioare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mediului familial. Cu aceeași formă clinică a malformației congenitale, subiectul A.T. în vârstă de 9 ani prezintă o dislalie intensă, în care unele consoane sunt înlocuite cu suflu nasal, diminuate din cauza acestuia sau înlocuite cu „h” ca un șuierat laringian, consoanele „m, n, l, h” fiind pronunțate corect fără să găsim o constantă de suplinire a celorlalte posibilități de articulare. Suflul nasal înregistrează o pierdere mare de aer cu inspir mic. Aceeași necorespondență dintre forma defectului și tulburarea rhino-dislalică se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
totale. Așa de exemplu, vorbirea subiectului C.E. în vârstă de 9 ani cu despicătură bilaterală completă operată la 2 ani, se caracterizează printr-un fonetism neinteligibil, cu absența a patrusprezece consoane, puternic suflu nasal, nasonare și defecte anexe grave = tulburări laringiene, faringiene și respiratorii. Cu asemenea formă de despicătură, subiectul M.D. în vârstă de 9 ani, operat tot la 2 ani, prezintă vorbire în limite normale, fără caracteristici de insuficiență velară. Subiectul T.V. cu despicătură bilaterală totală operată la 2 ani
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tulburările de vorbire includ: 1) pierdere de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) sforăit naso-faringian; 5) stop glotic; 6) tulburări faringiene în pronunțarea consoanelor fricative; 7) dislalie = substituiri, eliziuni, etc.; s, z, ș, f, v, sunt suflate laringian sau faringian; s este sunetul cel mai frecvent produs pe această cale. Se folosesc mai des două poziții de pronunție a consoanei s: este articulat cu limba ușor proeminând, sau cu limba trasă înapoi și sunetul pare să fie produs
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limba trasă înapoi și sunetul pare să fie produs de către vibrațiile care au loc între dosul limbii și peretele faringian. În primul caz seamănă cu sunetul h și se întâlnește mai des decât cel din a doua variantă. Această substituție laringiană a s-ului pare cel mai greu de reeducat și tinde să persiste cel mai mult în vorbirea curentă. La această grupă următoarele greșeli de articulație sunt printre cele mai comune: t - folosit pentru c; d - folosit pentru j și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct răspunzătoare de o varietate extrem de largă a fonemelor dislalice care complică rhinolalia specifică despicăturii congenitale velo-palatine. Asinergia de contracție linguo-velară poate produce un zgomot glotic pe care francezii îl
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
antrenând faringele în formarea istmului velo-faringian, ceea ce nu face altceva decât să adauge fonației elemente parazitare necomunicative. Suflul răgușit al gâtului, un zgomot asemănător cu acela produs de suflu într-un butoi gol (216; p.26-61). Se însoțește de vibrații laringiene și se manifestă prin înlocuirea consoanelor s, ș, j z; câteodată și a consoanelor f, r. În momentul când începe suflul, laringele se retrage față de poziția de repaus, limba se lipește de cerul gurii scăpând apoi cu putere în afară
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este important a le deosebi cu urechea și a-l face pe elev să înțeleagă diferența între un sunet nasonat și un sunet normal. Din analiza vorbirii în cazurile noastre am desprins o altă categorie de tulburări de origine: faringiană, laringiană, otică, glosolabială și maxilară, precum și de origine toracică, tulburări nespecifice despicăturii, dar determinate prin intervenția funcțională dintre elementele aparatului fonator, precum și prin lipsa de dirijare a emisiei corecte a sunetului în primii ani de achiziție a limbajului. Tulburări de origine
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deglutiția infantilă, sugerea degetului etc.). Despicăturile labio-maxilo-palatine determină în procesul de creștere o serie de anomalii ce interesează osteo-musculatura organelor vorbirii, deformarea maxilarelor, modificarea ocluziei, malpoziții dentare, întreruperea arcadei alveolo-dentare, anomalii ale funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul realizării limbajului sonor prin adevărate apraxii ce se suprapun tulburărilor rhinodislalice și îngreuiază procesul de reeducare. Pentru aceasta tratamentul funcțional prin miogimnastică vizează în special musculatura vălului palatin, adesea imobil și neflexibil prin cicatricile postoperatorii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență antrenează tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, prin suflu nasal, deperdiție nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, ”coup de glotte”, care impun o atentă precizare în scop terapeutic. Nasalizarea ca fenomen natural și indisponsabil formării vocii, devine patologică în insuficiența velară specifică despicăturilor congenitale și afectează pronunția monomorf sau polimorf, sub influența unor factori psihoindividuali
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
simpatic și din ganglionul stelat (N.cardiacus superior, medius și inferior). Aceștia măresc automatismul și contractilitatea cardiacă, favorizând consumul de energie al miocardului. - Nervii parasimpatici se desprind direct din vag (Rr. cardiaci cervicales superiores sau nervul depresor) și din nervul laringian recurent (Rr. cardiaci cervicales inferiores). Cunoscuți și sub denumirea de „nervi cardiomoderatori”, prelungesc perioadă de repaus a mușchiului cardiac, favorizând schimburile metabolice, care stau la baza funcțiilor de refacere energetică și de sinteză ale miocardului. - Filetele vegetative mixte formează o
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
emise. La rinolofide sunt prezente trei asemenea camere: o o pereche de camere traheene laterale provenite din modificarea primului inel trahean și o a treia cameră posterioară provenită din m modificarea unor inele inferioare. La vespertilionide este prezent un sac laringian așezat anterior cu pereții fără cartilaje și care se poate aplatiza câ când liliacul nu emite ultrasunete. Plămânii au un volum mare în corelație cu dimensiunile cutiei toracice, în general plămânul d drept este mai mare ca stângul ca urmare
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de a aer, frecvența lor fiind egală cu cea a deschiderilor acestui orificiu. În timpul deglutiției, emisia d de ultrasunete este întreruptă. Laringele este dotat cu musculatură specifică și cu saci laringieni care funcționează ca modulatori de sunete. Receptorul este reprezentat de urechi și de com componentele nervoase asociate (cerebel, nucleii au au auditivi ai trunchiului cerebral, cortexul au auditiv). În sistemul de orientare al microchiropterelor se diferențiază două tipuri de bază
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în neoplasmul de rinofaringe) - se controlează acuitatea auditivă. Nas și sinusuri: - se examinează permeabilitatea foselor nazale; - se caută punctele sinusale dureroase. Cavitate orală și faringe: - se inspectează cavitatea bucală, dinții, limba și orofaringele, reflexul de deglutiție, fonația (disfonie în neoplasmul laringian și vocea bitonală în paralizia de nerv recurent în tumorile mediastino-pulmonare). Gâtul: - se inspectează și se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior; - triunghiul cervical posterior. - se
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
nerv recurent în tumorile mediastino-pulmonare). Gâtul: - se inspectează și se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior; - triunghiul cervical posterior. - se examinează mobilitatea laringelui și prezența cracmentului laringian normal; - se observă prezența disfoniei, vocii bitonale, stridorului laringian; - se palpează mușchii cervicali posteriori, coloana și se apreciază mobilitatea coloanei cervicale. - Examinarea toracelui și a abdomenului Bolnavul fiind rămas în poziție șezândă, se trece la examinarea toracelui și a abdomenului
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior; - triunghiul cervical posterior. - se examinează mobilitatea laringelui și prezența cracmentului laringian normal; - se observă prezența disfoniei, vocii bitonale, stridorului laringian; - se palpează mușchii cervicali posteriori, coloana și se apreciază mobilitatea coloanei cervicale. - Examinarea toracelui și a abdomenului Bolnavul fiind rămas în poziție șezândă, se trece la examinarea toracelui și a abdomenului; începând cu fața posterior se observă modificările coloanei vertebrale
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
par să aibă un risc mai scăzut de cancer pancreatic, riscul fiind cu atât mai scăzut cu cât severitatea și numărul fenomenelor alergice este mai mare [144,145]. Cancerele în antecedentele personale S-a observat că pacienții cu cancer faringian, laringian, vezică biliară, plămân, col uterin, uter, vezică urinară și ochi au în primii 10 ani de diagnostic un risc crescut de apariție a cancerului pancreatic, pe când în cazul celor diagnosticați cu cancer de stomac, colon, sân, ovar, testicul, rinichi, limfom
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]