828 matches
-
fost expuși repetat la virusul HIV. S-a descoperit că indivizii imuni sunt homozigoți pentru o genă mutantă rară, cunoscută ca CCR5-delta (NAS Report, 1998). Indivizii homozigoți pentru această genă au o imunitate parțială sau cel puțin o perioadă de latență mai lungă a apariției simptomelor SIDA. Aproximativ 10% dintre europeni au o variantă a genei CCR5-delta (varianta CCR5-delta 32), dar gena este extrem de rară sau complet absentă în alte regiuni ale globului. S-a pus adeseori întrebarea de ce este gena
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
durere vie, acută, bine localizată și care dispare rapid după încetarea excitației nociceptive; poate fi produsă prin înțepare și se mai numește durere inițială sau prima durere; durere difuză, surdă, greu de localizat, cu un caracter de arsură și o latență de până la o secundă (1s), ce dispare foarte lent; se mai numește durere tardivă sau a doua durere. Poate fi produsă prin strivirea puternică a unui pliu cutanat; durerea de profunzime este durerea din mușchi, oase, articulații și are un
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
de a înregimenta neverosimilul verosimilului este atinsă de Caragiale în această capodoperă rezistentă oricărei concurențe. Caragiale și-a însușit atât de bine ,,arta de a vorbi în doi peri’’ astfel încât, la lectura superficială La hanul lui Mânjoală nu-și dezvoltă latențele sugestive. Această excelență a narațiunii vine numai din respectarea simultană a două logici principal incompatibile, logica realului și aceea a magiei, în așa fel încât nici una din ele să nu poată obține infirmarea celeilalte. Întregul conținut fizic propriu-zis al nuvelei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Apare în episodul maniacal, unde este reprezentativă. Apare și în intoxicațiile cu alcool. 2) Inhibiția intelectuală este opusul excitației și este caracterizată prin lentoarea asociativă a ideilor, demersul bolnavului pare a fi împiedicat, frânat, expresiile sunt imprecise cu perioade de latență. Este întâlnită în stările depresive, în melancolie, dar și în demențe. 3) Baraj mental este întreruperea bruscă a cursului gândirii fără o cauză aparentă. Aceasta dă dovadă de o slăbire a capacității de asociație a ideilor și este specifică în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prevalente de personalitate (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan 2006)80. 5.4.3.Tulburările endogene A. Psihoze endogene: 1. Depresia 2. Schizofrenia infantilă: * Schizofrenia sugarului * Autismul infantil tipic * Autismul atipic * Sindromul Rett * Demența Heller * Schizofrenia simbiotică hiperkinetică * Forma perioadei de latență * Schizofrenia infantilă (Bleuler) între 7 și 14-15 ani. 1. Depresia. În 1980, în DSM-III, APA statuează ideea că este corect să se vorbească de depresie la vârsta copilăriei și ideea că simptomatologia este aproape identică cu cea a depresiei adultului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar putea duce la depresie clinică, iar o hiperactivitate relativă de noradrenalină față de acetilcolină ar putea duce la stări maniacale. S-a arătat că precursorii acetilcolinei induc stări depresive. De asemenea, a fost identificat faptul că latența fazei de somn REM (mișcarea rapidă a globilor oculari) identificată la pacienții depresivi poate fi scăzută de acetilcolină și mărită de noradrenalină. Pacienții depresivi au o mai mare sensibilitate la efectul unui colinergic în acest parametru al somnului. Ca urmare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mișcarea rapidă a globilor oculari) identificată la pacienții depresivi poate fi scăzută de acetilcolină și mărită de noradrenalină. Pacienții depresivi au o mai mare sensibilitate la efectul unui colinergic în acest parametru al somnului. Ca urmare a infuziei de acetilcolină, latența REM la pacienții depresivi a scăzut într-un mai mare grad decât la pacienții sănătoși. La începutul anilor '60 psihiatrii britanici urmăreau legătura dintre bolile afective și neurotransmițătorul serotonină. Ipoteza aceasta consideră apariția și menținerea depresiei ca urmare a deficitului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în mare măsură de dezvoltarea paradigmei psihanaliste în general. În anul 1905 Freud a conturat o teorie potrivit căreia personalitatea umană se dezvoltă în mai multe stadii: stadiul oral (0-1 an); stadiul anal (2-3ani); stadiul falic (3-5 ani); stadiul de latență (5-12 ani) și stadiul genital adult (12-18 ani), (apud Hoeksema, S.N., 1998)166. Potrivit concepției sale fie datorită unei slăbiri native a evoluției vitale, fie unor frustrări grave care împiedică dezvoltarea, evoluția copilului se poate opri la o anumită etapă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fiind luat În sensul de „natură internă, specifică, propriei realități”). În lucrarea lui R. Lessen, se prezintă următoarele principii ale „managementului natural”<footnote Ibidem, p. 42. footnote>: - Principiul totalității: Natura operează ca un sistem integrat În starea sa dinamică; - Principiul latenței: Non-existența, care este infinită, conține exigența, care este finită. Natura implică starea nonexistenței și a existenței, În același timp, din relațiile acestora rezultând schimbarea. - Principiul schimbării: Natura e un proces, un continuu flux de stări; - Principiul integrității: Morala, care este
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
se poate situa cu ani înaintea decompensării clinice clar manifeste și care se produce de obicei la tânărul adult. Aceste date sunt compatibile cu ipoteza neurodezvoltării schizofreniei așa cum este concepută în datele actuale și care postulează existența unei "fază de latență" între constituirea precoce a leziunilor cerebrale și apariția primelor simptome diferențiate ale maladiei. Ar fi locul să cităm aici studiile catamnestice mai mult sau mai puțin aprofundate care au evidențiat că încă din copilărie, cel puțin o parte din schizofreni
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
delirului" cu instalarea unei modalități stabile și delirante de relație și de comunicare cu lumea. Ca semn veritabil de alarmă este "fisura delirantă a EU-lui", cu expresivitate clinică minimă, exprimată în contactul față de cei din jur și cu psihiatrul, prin latențe mari (necaracteristice personalității premorbide), între întrebare și răspuns, atitudini de refuz, suspiciozitate, neîncredere, sustragere de la activități precum și reverie distractibilitate, ironie puerilă. De multe ori ideile delirante par a irumpe fără rațiune, sau motiv iar sindromul automatismului mental se instalează cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
remanente nu se datorează astfel, ocupării receptorilor D2. O serie de alte studii par să sugereze un efect de "demascare" a unei hipersensibilități induse pentru receptori la DOPA. - în plan clinic, se impune diferențierea recăderilor ce survin cu o anumită latență după sevrajul neuroleptic de recăderile rapide ce au fost calificate drept psihoze de hipersensibilizare și care succed unui tratament prelungit cu antipsihotice (Chouinard, 1980). Această hipersensibilitate ar recunoaște mecanisme oarecum analoge cu mecanismul care implică nucleii striatali în geneza diskineziilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
totale de neuroleptic primit de către pacient; - reducerea posibilităților de supradozare sau utilizare nocivă a drogului; - permite luarea unor decizii logice privind prescripția, fie în scop terapeutic, fie de reducere a efectelor secundare. Dezavantajele prescrierii medicației antipsihotice par să constea în latența crescută în rezoluția efectelor secundare extrapiramidale și în răspunsul clinic la reducerea dozelor de neuroleptic. 9. Predictori ai răspunsului la tratamentul neuroleptic în debutul schizofreniei. Predicția răspunsului la terapia neuroleptică în schizofrenie, este importantă nu numai pentru scopuri de cercetare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a nutrit pe primul: temperamentul visător care se pomenește reflectând asupra tuturor experiențelor. Discreția lui Hadrian, o mare parte din ea fiind propria ei invenție, a surprins-o mai puțin bine. În versiunea ei apare puțin feminină, chiar felină: o latență mai degrabă vicleană și ascunsă decât principii ascunse din rațiuni de putere și de stat. Urma să devină mărul discordiei printre istoricii Bust al lui Hadrian romani care au pus în discuție versiunile ei asupra lui Hadrian după publicarea Memoriilor
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de măsurat decât durata și frecvența. Cea mai frecvent utilizată metodă este scala de evaluare. În terapia cognitiv comportamentală, se utilizează astfel de scale În care li se cere elevilor să-și observe intensitatea unui simptom sau a unei convingeri. Latența, se referă la intervalul de timp dintre stimulul sau situația care induce un comportament și manifestarea efectivă a acestuia. Stimulul poate fi, de exemplu, o rugăminte, iar latența intervalul dintre momentul În care este adresată rugămintea și momentul În care
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cere elevilor să-și observe intensitatea unui simptom sau a unei convingeri. Latența, se referă la intervalul de timp dintre stimulul sau situația care induce un comportament și manifestarea efectivă a acestuia. Stimulul poate fi, de exemplu, o rugăminte, iar latența intervalul dintre momentul În care este adresată rugămintea și momentul În care elevul a Început să o Îndeplinească. Criteriile de definire a problemelor de comportament sunt următoarele: Comportamentul Însuși sau severitatea sa sunt inadecvate În raport cu vârsta și nivelul de dezvoltare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
construcția conceptului de identitate socioculturală o are viziunea noologică a lui Blaga și Bădescu. Vom constata aici că, dacă majoritatea teoriilor analizate în capitolul anterior se adresează conștiinței și imediatului, viziunea noologică se adresează în primul rând orizonturilor inconștiente, nivelului latențelor, profunzimilor spirituale. De aici vine și noutatea sistemului în ceea ce privește identitatea, și anume postularea permanenței pe palierul latențelor a unor cadre spirituale. Următorul capitol, al cincilea, aduce cu sine clarificarea opțiunilor epistemologice și metodologice. Practic, aici vom defini identitatea socioculturală și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că, dacă majoritatea teoriilor analizate în capitolul anterior se adresează conștiinței și imediatului, viziunea noologică se adresează în primul rând orizonturilor inconștiente, nivelului latențelor, profunzimilor spirituale. De aici vine și noutatea sistemului în ceea ce privește identitatea, și anume postularea permanenței pe palierul latențelor a unor cadre spirituale. Următorul capitol, al cincilea, aduce cu sine clarificarea opțiunilor epistemologice și metodologice. Practic, aici vom defini identitatea socioculturală și vom vedea "cum poate fi studiată". Parafrazându-l pe Jenkins (1996), vom spune că toate tipurile de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cuvinte, dacă în capitolul anterior am analizat teorii ale identității adresate în principal conștiinței, raționalului, mundanului, aici o să ajungem să vedem o altă față a abordărilor identității, și anume o perspectivă adresată spiritului și, mai mult decât atît, adâncimilor spirituale, latențelor, abisalului uman. Aceleași întrebări Cum e înțeleasă identitatea? Cum se constituie ea? Care sunt coordonatele sale principale? și Cum poate fi studiată? pe care le-am ridicat în secțiunea anterioară le avem în vedere și aici. Răspunsurile pe care le
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o dimensiune a darurilor, un sistem virtual de determinante, și o dimensiune a intereselor lumești.40 Cu toate acestea, cele două planuri pot intra în rezonanță, adică pot fi unite și sunt unite prin trăire spirituală. "Trăirile fac posibilă actualizarea latențelor sufletești și compunerea feluritelor cadre spirituale în una și aceeași faptă, în actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în una și aceeași faptă, în actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți trei piloni de însemnătate la fel de mare: latențele difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți trei piloni de însemnătate la fel de mare: latențele difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43. Latențele difuze au următoarele patru caracteristici
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți trei piloni de însemnătate la fel de mare: latențele difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43. Latențele difuze au următoarele patru caracteristici: a) sunt comune majorității indivizilor și sunt apriorice oricărei educații, adică sunt primare; b) natura
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43. Latențele difuze au următoarele patru caracteristici: a) sunt comune majorității indivizilor și sunt apriorice oricărei educații, adică sunt primare; b) natura lor este "simțuală", sunt realități ale simțirii generale; c) sunt împărtășite ca realități comune, "sunt unificate în individ, dar și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
momente și cadre" (Bădescu, 1997:72). În absența acestor cadre, simțirea comună rămâne latentă. Cadrele noologice nu fac parte din planul fizic, ele sunt realități spirituale, sunt "unități transcendentale de sens, de înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]