KorAP: Find »[drukola/base=lateral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...754 >

18,834 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

nisipoasă, iar în cel inferior devine din ce în ce mai fin nisipolutoasă și lut argiloasă, cu cât ne apropiem de gura de vărsare. La piciorul versanților, șesurile sunt înălțate cu materiale coluviale, formând glacisurile ce însoțesc coastele în lungul lor. Procesele de depunere laterală, foarte accentuate în zona torenților, formează conuri de dejecție cu dezvoltare mare pe stânga șesului Lohanului; aici, textura depunerilor este foarte variată, întrucât în succesiuni, după viiturile mari, se pot vedea nisipuri, fragmente de gresie și bolovani rotunjiți de mar

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
în mare parte, nisipoasă, cu fragmente de gresie, deși pantele imediat apropiate sunt argiloase; în sensul Lohanului sunt formațiuni solificate îngropate, care indică înălțarea fundului văii prin masive depuneri aluvio - coluviale. Șesurile văilor afluenților Lohanului sunt puternic coluvionate prin depunerile laterale cărate de apele de șiroire de pe pantele învecinate. Textura acestora variază de la lut fin - nisipoasă la lut - argiloasă. Depozitele loessoide sunt materiale de culoare gălbuie, care se apropie de loess prin multe însușiri: prezintă macro și microporozitate, sunt omogene, cu

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
aluvionare. Sunt mai puțin sălcii decât cele din șesuri, pentru că se filtrează prin materialul permeabil cărat de torenți (nisipuri). De aceea, pot fi utilizate ca ape potabile. Nivelul lor se ridică în perioadele inundabile, când apele din șesuri se infiltrează lateral și când calitatea apelor lasă mult de dorit. Același lucru se întâmplă și cu apele din glacisuri când, în perioadele inundabile, apa din fântâni ajunge până la suprafață. • pânzele de apă de la nivelul superior al interfluviilor. Grosimea mare a stratelor ce

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
este puțin evoluat, duce la concluzia că între formarea acestei văi și cea a Crasnei de la nord, distanța în timp trebuie să fi fost destul de mică. Acest interval scurt nu a îngăduit Lohanului superior și afluenților lui să-și desăvârșească, lateral și longitudinal, evoluția morfologică a văii, agentul principal de sculptură, apa curgătoare, fiindu-i luat de timpuriu de râul Crasna. De la obârșie și până la vărsarea sa în Crasna, în dreptul satului Pâhna, valea Lohanului, a cărui curs păstrează un paralelism evident

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
utilizare a terenului, în bazinul Lohanului există și suprafețe cu terenuri neproductive. Acestea ocupă areale restrânse, care se suprapun porțiunii din cuesta Lohanului. Aici, eroziunea regresivă a pătruns în complexul nisipos superior, generând un sistem de ravene adânci, cu ramificații laterale, care au distrus complet versanții, creând așa numitele „pământuri rele” sau „badlands”. De exemplu, la sud și sud-est de satul Târzii, datorită acestui fenomen, suprafețe apreciabile de teren au devenit complet neproductive. Pe platoul înalt al platformei Poiana Mare - Lohan

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095

Artă Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 76 74 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 77 75 Actrița Aglae Pruteanu bronz 75x40x30cm semnat, datat stg. lateral Lucreția Filioreanu, 1978 col. Muzeul Literaturii Române Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 78 76 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 79 77 Părintele Iachint

Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 78 76 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 79 77 Părintele Iachint Starețul Mănăstirii Putna gips patinat 77x57x38cm semnat, datat stg. lateral, 2001 col. Mănăstirea Putna LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 80 78 Mircea cel Bătrân gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 81 79 Adolescență

Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094

Artă Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 76 74 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 77 75 Actrița Aglae Pruteanu bronz 75x40x30cm semnat, datat stg. lateral Lucreția Filioreanu, 1978 col. Muzeul Literaturii Române Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 78 76 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 79 77 Părintele Iachint

Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 78 76 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 79 77 Părintele Iachint Starețul Mănăstirii Putna gips patinat 77x57x38cm semnat, datat stg. lateral, 2001 col. Mănăstirea Putna LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 80 78 Mircea cel Bătrân gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 81 79 Adolescență

Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998

în aplicare a proiectului de demolare a complexului mănăstirii Văcărești. Astfel, Nicolae și Elena Ceaușescu, împreună cu primarul general al Bucureștiului, Gh. Pană, și cu arhitectul șef al Capitalei, Necșoiu, au decis: să se demoleze biserica mănăstirii Văcărești, să dispară aripile laterale din incinta domnească, să se reducă la jumătate înălțimea turnului de intrare în incinta domnească prin demolare parțială, să se păstreze integral prima incintă. Demolarea a avut loc în perioada decembrie 1986ianuarie 1987. (anexele 13-15). În cartea sa, arhitectul Gheorghe

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

pe fiecare zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone de confort edilitar, un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul secundar se calculează similar cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone de confort edilitar, un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul secundar se calculează similar cu cel principal, el devenind ca un lateral pentru acesta, iar valorile din coloanele „total” (pentru colectorul secundar coloanele 9 și 10) se trec la lateral pentru tronsonul „3 - 4” din colectorul principal, în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
analizat s-au considerat două zone de confort edilitar, un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul secundar se calculează similar cu cel principal, el devenind ca un lateral pentru acesta, iar valorile din coloanele „total” (pentru colectorul secundar coloanele 9 și 10) se trec la lateral pentru tronsonul „3 - 4” din colectorul principal, în căminul de vizitare din amonte (adică CV3). În acest fel se obțin în final

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
CS (6-7-3), celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul secundar se calculează similar cu cel principal, el devenind ca un lateral pentru acesta, iar valorile din coloanele „total” (pentru colectorul secundar coloanele 9 și 10) se trec la lateral pentru tronsonul „3 - 4” din colectorul principal, în căminul de vizitare din amonte (adică CV3). În acest fel se obțin în final (coloanele 9 și 10 din colectorul principal, ultimul tronsonă valorile suprafețelor totale din zona I, respectiv zona a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prin metoda perpendicularelor pe curbele de nivel. Astfel din nodurile rețelei se duc perpendiculare pe curbele de nivel obținându-se împărțirea în suprafețe ca în figura 2.8. Repartiția suprafețelor se realizează la fel ca pentru debitul uzat (tranzit, aferent, lateral, total), folosind tehnologia de alcatuire ca în tabelele de la Quz med., ca 2.13 si 2.14 Coeficienții de scurgere se notează cu f și se determină cu relația: p c q q =F (2.23Ă în care: qc - debitul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prezintă o împingere spre suprafața apei. Verificarea ancorării La tubulaturile pozate pe fundul apelor, ancorarea trebuie calculată astfel încât să împiedice conducta să se mute sub acțiunea situațiilor particulare de funcționare (exemplu: bule de aer) sau datorită solicitărilor externe ale curenților laterali. Împingerea acestor curenți se calculează în situația extremă în care aceștia au direcția perpendiculară pe conductă: (2.30) în care: S - împingerea pe conductă, (kg/m); V - viteza curentului, (m/s); F - diametrul tubului, (m); K - coeficientul de formă al

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
m); K - coeficientul de formă al ancorării: K = 0,6 - pentru ancorare pe inele; K = 0,9 - pentru ancorare pe paralelipipede. Funcție de tipul de ancorare va trebui satisfăcută relația: (2.31Ă în care: Z - ancorarea folosită, (kg/m); S - împingerea laterală a curentului, (kg/mă; F - coeficientul de frecare conductă / fund marin F = 0,1 - pentru fund marin mâlos; F = 0,3 - pentru fund marin nisipos. Ancorarea trebuie să fie uniform distribuită de-a lungul tubului pentru a evita solicitările excesive

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
acestea să fie bine sprijinite. În timpul efectuării acestei operații se verifică înclinarea tubulaturii. Patul de așezare (figura 2.60Ă nu trebuie construit înainte de întărirea părții de jos a șanțului. Materialul cel mai potrivit pentru patul de așezare și pentru părțile laterale este nisipul de carieră, pietrișul cu diametrul de 10 - 15 mm sau nisip amestecat cu pietriș cu diametrul maxim de 20 mm. Înălțimea minimă a patului de așezare este de 0,10 m sau D/10. Așezarea tubului. Înainte de a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
a lucrării. Materialul folosit pentru construirea patului va fi așezat în jurul tubului și compactat manual pentru formarea straturilor succesive de 20 - 30 cm până la linia mediană a tubului, având grijă să nu rămână zone goale sub tub și ca partea laterală dintre tub și peretele săpăturii să fie continuu și compactat (stratul L1). Cel de-al doilea strat al părții laterale L2, va ajunge până la generatoarea superioară a tubului. Stratul al treilea L3, va atinge o cotă mai mare cu 15

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
20 - 30 cm până la linia mediană a tubului, având grijă să nu rămână zone goale sub tub și ca partea laterală dintre tub și peretele săpăturii să fie continuu și compactat (stratul L1). Cel de-al doilea strat al părții laterale L2, va ajunge până la generatoarea superioară a tubului. Stratul al treilea L3, va atinge o cotă mai mare cu 15 cm decât cota generatoarei celei mai înalte a tubului. Compactarea va trebui să fie aplicată tubului doar lateral. Umplerea ulterioară

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
al părții laterale L2, va ajunge până la generatoarea superioară a tubului. Stratul al treilea L3, va atinge o cotă mai mare cu 15 cm decât cota generatoarei celei mai înalte a tubului. Compactarea va trebui să fie aplicată tubului doar lateral. Umplerea ulterioară (straturile L4 și L5) se va efectua cu ajutorul materialului care provine din săpătură, curat de elemente de diametru mai mare de 10 cm și de fragmente vegetale și animale. Elementele de diametru mai mare de 2 cm, prezente

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
conductelor de canalizare din PVC dur Dimensionarea hidraulică a conductelor de canalizare din PVC dur se bazează pe formula Prandtl - Colebrook, stabilită pe baze fizice și experimentale. În funcție de felul și execuția canalizărilor se disting: - canalizări de scurgere normale cu aducțiuni laterale și cămine ridicătoare;canalizări de scurgere drepte, fără aducțiuni laterale și cămine ridicătoare. La canalizările normale coeficientul de rugozitate este kb = 0,40 mm, iar la canalizările drepte kb = 0,25 mm. Diagramele pentru dimensionare și verificare sunt prezentate în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de canalizare din PVC dur se bazează pe formula Prandtl - Colebrook, stabilită pe baze fizice și experimentale. În funcție de felul și execuția canalizărilor se disting: - canalizări de scurgere normale cu aducțiuni laterale și cămine ridicătoare;canalizări de scurgere drepte, fără aducțiuni laterale și cămine ridicătoare. La canalizările normale coeficientul de rugozitate este kb = 0,40 mm, iar la canalizările drepte kb = 0,25 mm. Diagramele pentru dimensionare și verificare sunt prezentate în figurile 2.68. și 2.69. 2.4.4.2

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
tuburilor de canalizare. Pentru accesul personalului de întreținere, în timpul exploatării rețelei, căminul este prevăzut cu o gură de acces închisă cu capac metalic montat pe o ramă încastrată în beton, iar în interior sunt prevăzute trepte metalice fixate în peretele lateral. Căminele de vizitare permit accesul în conducte, în scopul supravegherii și întreținerii acestora, pentru curățirea și evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ și calitativ al apelor, având dimensiuni care să permită introducerea uneltelor și utilajelor specifice. Căminele de vizitare, după

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]