15,723 matches
-
mi-au furnizat date pentru creionarea acestui pe nedrept uitat muzician român, de la sfârșitul secolului al XIX - lea, care a obținut pentru culegerile sale de folclor muzical, premiul Academiei Române, din anul 1886, Medalia de aur (hors concours) la Le Félibrige Latin, din Monpellier, în 1891, Medaia de bronz a Expoziției Universale de la Paris, din 1900 și Premiul Société de Beaux-Arts din Paris, în anul 1903. Lucrarea închinată lui Dimitrie Vulpian a fost achiziționată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor și își așteaptă
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
bizantine: tropare, chinonice, heruvice, kekragarii, cântări pentru Postul Mare și perioada Penticostarului etc. Dificultățile mari țin de datarea celor mai multe dintre creațiile în discuție, majoritatea fiind copiată în aceste antologii, mai târziu și chiar în formă transliterată. Folosirea alfabetului chirilic sau latin, rămâne singurul indiciu de datare a unor cântări datorate lui Neofit, deși practica arată prelungirea scrisului chirilic în unele cazuri chiar și în secolul al XX - lea. Dintre creațiile copiate în aceste antologii - multe traduceri sau preluări din alte culegeri
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Popescu, care-și fac loc în antologie, alături de cele semnate de Macarie Ieromonahul, Anton Pann sau Nae Mateescu. Anul 1848 nu reprezintă cu siguranță anul caligrafierii sau a scrierii titlului, ci mai curând al primelor creații incluse în antologie, alfabetul latin nefiind în uz la acea vreme decât pentru caligrafii ardeleni. Multe dintre heruvicele, chinonicele, slavele culegerii sunt „prescurtate”, „corectate”, „modificate”, „înromânite” de copist, cum însuși precizează în diferite locuri. Fila de titlu a Manuscrisului nr. 36 al lui Neofit Ivanovici
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
A treia referire la Psalmul 81, 6 apare într-o importantă discuție legată de răspunsul la întrebarea de ce umanitatea nu a fost făcută perfectă de la început<footnote Contre les heresies, 4.38.3, Édition critique dʼaprès les versions arménienne et latine sous la direction de Adelin Rouseauavec la collaboration de Bertrand Hemmerdinger, Louis Doutreleau și Charles Mercier; Tome I, texte et traduction, în col. Sources Chrétiennes, Nș 100, Les Éditions du Cerf, Paris, 1965, p. 957. footnote>. Lucrurile create, spune Sfântul
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
termeni. Astfel, în limba ebraică, această noțiune este redată prin termenul [hattat]<footnote Cf. „Dicționar Biblic”, Edit. Cartea creștină, Oradea, 1995, p. 988. footnote> care înseamnă îndepărtarea de la scop; în limba greacă întâlnim cuvântul αμαρτια cu același sens; în limba latină găsim de asemenea termenul peccatum, care are un sens foarte larg, putând însemna orice greșeală. În limba română, cuvântul păcat are mai multe sensuri, dintre ele predominând sensul moral-religios. Astfel, potrivit „Dicționarului explicativ al limbii române”, păcatul este „o încălcare
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a Lui (II Cor. II, 15-17). Cine săvârșește fapte potrivnice voinței lui Dumnezeu, se face pricină de sminteală pentru semeni (II Cor. VI, 3-10) și va răspunde pentru păcatele lor, la care a contribuit în vreun chip. Unul dintre scriitorii latini ai Bisericii, îndrăgostit și el de frumusețea cea netrecătoare Fericitul Augustin -, vorbește despre o altă consecință gravă a păcatului, și anume că acesta corupe și strică natura umană pe care a făcut-o Dumnezeu. Pentru acest fapt, scriitorul bisericesc menționat
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
scherzo-ul din primul act al operei Manon Lescaut. De asemenea, către aceeași sursă de inspirație trimite și delicatețea unor momente ca cel din actul al II-lea în care Rodolfo o prezintă pe Mimi prietenilor săi, în tumultul Cartierului latin (Questa e Mimı, gaia fioraia/Aceasta e Mimi, floare fericită), o scurtă romanță într-un balans ambiguu major-minor, cu o primă secvență delicată (ex. 4) Rapelurile la creația verdiană sunt numeroase în Boema. Chiar și celebrul început - și sfârșit - al
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
filozofie și literatură. Europa datorează erudiților arabi și evrei redescoperirea lucrărilor antichității grecești și romane. Traduceri în arabă ale operelor clasicilor greci, precum Aristotel sau Sofocle, au fost aduse din Orient de către literații arabi, fiind ulterior traduse în spaniolă sau latină și ajungând astfel la îndemâna europenilor. Sistemul numerologic indo-arab este introdus în Europa în anul 965. Filozofia era un domeniu predilect de studiu al elitelor Spaniei musulmane, indiferent de apartenența religioasă. Se remarcă filozoful arab Averroes<footnote Ibn Rushd, denumit
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
remarcă filozoful arab Averroes<footnote Ibn Rushd, denumit în latină Averroes (1126-1198) - celebru erudit, filozof, jurist, medic și teolog musulman. Născut la Cordoba, Averroes este unul dintre cei mai importanți analiști ai operei lui Aristotel. Lucrările sale traduse imediat în latină și ebraică au constituit o bază de studiu pentru filozofii medievali europeni și evrei. A mai scris lucrări de gramatică, medicină, astronomie și matematică. Deși în timpul vieții a deținut funcții importante pe lângă curțile diferiților monarhi, moare în exil, în
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
numai la nivel muzical, ci și la nivel lingvistic. În cadrul aceleiași suite de tip nouba, se obișnuia ca fiecare piesă să fie cântată într-o altă limbă sau dialect. Mai mult, în cadrul aceleiași piese se putea cânta în araba vulgară, latină, dialect roman sau ebraică. Ultimul reprezentant de seamă al artei muzicale arabe de pe teritoriul spaniol a fost Abu Al-Hassan Ibn Al-Hasib de Murcia, ce a dezvoltat și impus forma și structura definitivă a suitelor de tip nouba. Toate suitele nouba
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
congregațional protestant, cunoscut sub numele de Geistliche Lieder (cântece religioase), Psalmen (Psalmi), Christliche Lieder (cântece creștine) și Gesange sau Kirchengesange (cântece pentru biserică). Spre sfârșitul secolului al XVII-lea denumirea de coral care în mod tradițional era atribuit cântecului simplu latin (cantus planus) va fi aplicat imnului german protestant. Coralul luteran era cântat omofonic de către cor (chorul choralis) și congregație, spre deosebire de stilul de execuție polifonic din Biserica romano catolică (chorus musicus sau figuralis). După moartea lui Luther a urmat o perioadă
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
titularii acesteia: de la Ion Sbiera (1875-1906), Sextil Pușcariu (1906-1919), Leca Morariu (1936-1938), până la Vitalie Sorbală (1974-1979). Detalii bogate a readus în memorie Gheorghe Jernovei mai ales despre ceea ce el a numit ,,noua epocă Grigore Bostan” - încununată de revenirea la grafia latină și la denumirea firească de Filologie Română. În perioada de referință, ,,au fost puse bazele științifice ale studiilor comparative de folclor, a început valorificarea creației literare din nordul Bucovinei, eforturi materializate de Grigore Bostan și Lora Bostan în impunătoarea antologie
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
delicatețe?! Nu e drept! Câtă dreptate pare să aibă un „june supleant profesor”: „omul și lupul sunt lăsați să mănânce carne; dinții lor cei câ(i)nești o dovedesc...” Așa că au refăcut „jalba” către ministru, de această dată cu grafie latină. Degeaba. Tot nu li s-a dat dreptate și, se pare, nemângâiați, vor formula un blestem, al cărui conținut nu ni s-a lăsat, totuși, dezvăluit... Cât despre pescuit, avem a remarca alte interpretări. Răsfoind Sfânta Scriptură, aflăm că pescuitul
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
la București, să constate că e aceeași limbă română! Îi mulțumim lui Leons și confraților săi din Țările Baltice, care, în anii grei de luptă pentru repunerea limbii române în funcțiile ei legitime în Basarabia și de revenire la grafia latină, nu numai că au fost solidari cu noi, ci ne-au sprijinit enorm. A propos, soția lui Briedis, Maria Brieds-Macovei, este o cunoscută poeta și traducătoare. M-am bucurat enorm să-i aflu printre laureații concursului „Limba română este Patria
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
traducătoare. M-am bucurat enorm să-i aflu printre laureații concursului „Limba română este Patria mea” pe bunul meu prieten de crez și de luptă pentru repunerea limbii române din Basarabia în funcțiile ei firești și pentru revenirea la alfabetul latin -românesc, reputatul filolog poliglot și jurnalist de vocație Vlad Pohila, precum și mai tinerele speranțe literare basarabene Doina Postolachi și Radmila Popovici Paraschiv. Nu voi stărui asupra altor materiale. Faceți o revistă de nota 10. Așa s-o țineți și să
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
la Universitățile din Pressburg (azi Bratislava) și Pesta. După un stagiu de doi ani de ajutor farmacist, în anul 1850 a obținut licența în farmacie cu titlul de „magister”. În plus, cunoștea și patru limbi străine: germană, slovacă, maghiară și latină. Nu i-a fost greu să-și practice meseria ca particular la Viena și la Graz., dar la 13 martie 1854 s-a angajat ca farmacist la „Regia Cezaro-Crăiască a Medicamentelor Apoi, trecând prin Sibiu, ajunge la București unde va
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93901_a_95193]
-
nu în ultimă instanță, despre atitudinea atît a populației, cît și a autorităților de tot rangul față de sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”. La 31 august curent s-au împlinit 25 de ani de cînd românii basarabeni au revenit la grafia latină. Mai exact, de cînd unii au revenit! Căci în R. Moldova, la sfîrșitul verii lui 1989, puțini mai trăiau dintre acei care s-au născut în România Mare. Mulți împreună cu urmașii lor au fost dacă nu nimiciți, apoi rusificați prin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
unde o bună parte dintre ei s-au văzut căzuți din puț în baltă: erau destui „frați” de-ai rușilor și aici care să aibă „grijă” de cei refugiați. Cu toate acestea și în pofida scoaterii oficiale din uz a grafiei latine de pe abandonatul pămînt strămoșesc dintre Nistru și Prut (vezi: Legea RSSM „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus”, din 10 februarie 1941), haina adevărată a grafiei noastre nu s-a înstrăinat niciodată de fidelii fii ai neamului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
ai rușilor și aici care să aibă „grijă” de cei refugiați. Cu toate acestea și în pofida scoaterii oficiale din uz a grafiei latine de pe abandonatul pămînt strămoșesc dintre Nistru și Prut (vezi: Legea RSSM „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus”, din 10 februarie 1941), haina adevărată a grafiei noastre nu s-a înstrăinat niciodată de fidelii fii ai neamului. Or, asemenea unui astru imposibil de stins de norii întunecați, mereu au existat minți luminate de pulsul propriei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
mai mare, dacă inițiatorii ei ar fi apelat și la alți oameni de bună credință, printre care nu puțini filologi, profesori universitari sau școlari ș.a. Într-un editorial e imposibil de cuprins toate numele și lucrurile realizate întru readucerea grafiei latine acasă, în R. Moldova. Așadar, amintim aici doar de regretații Valentin Mândâcanu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi. Înaintea Legii privind trecerea scrisului nostru la alfabetul latin, la Riga Leons Briedis și Maria Macovei tipăresc în grafie latină, în martie 1989, primul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
Într-un editorial e imposibil de cuprins toate numele și lucrurile realizate întru readucerea grafiei latine acasă, în R. Moldova. Așadar, amintim aici doar de regretații Valentin Mândâcanu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi. Înaintea Legii privind trecerea scrisului nostru la alfabetul latin, la Riga Leons Briedis și Maria Macovei tipăresc în grafie latină, în martie 1989, primul număr al ziarului Glasul, iar începînd cu 15 iunie 1989 a aceluiași an Nicolae Dabija, redactor-șef al săptămînalului Literatura și Arta, și colegii săi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
realizate întru readucerea grafiei latine acasă, în R. Moldova. Așadar, amintim aici doar de regretații Valentin Mândâcanu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi. Înaintea Legii privind trecerea scrisului nostru la alfabetul latin, la Riga Leons Briedis și Maria Macovei tipăresc în grafie latină, în martie 1989, primul număr al ziarului Glasul, iar începînd cu 15 iunie 1989 a aceluiași an Nicolae Dabija, redactor-șef al săptămînalului Literatura și Arta, și colegii săi au grijă ca această revistă să apară doar în haina veritabilă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
Literatura și Arta, și colegii săi au grijă ca această revistă să apară doar în haina veritabilă a scrisului nostru. Un rol aparte l-a avut ciclul de emisiuni televizate cu genericul „Învățăm a citi și a scrie cu caractere latine” (octombrie 1989 - august 1990) susținut de universitarii Ion Dumeniuk și Nicolae Mătcaș. Subsemnatul am predat în anul de învățămînt 1989-1990 „Cursul special de grafie latină” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
avut ciclul de emisiuni televizate cu genericul „Învățăm a citi și a scrie cu caractere latine” (octombrie 1989 - august 1990) susținut de universitarii Ion Dumeniuk și Nicolae Mătcaș. Subsemnatul am predat în anul de învățămînt 1989-1990 „Cursul special de grafie latină” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, la mai multe institute de cercetări din Chișinău. Concomitent, am elaborat lucrarea „Revenind la grafia latină/recomandații metodice” (textul ei scris de mînă l-am tipărit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
predat în anul de învățămînt 1989-1990 „Cursul special de grafie latină” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, la mai multe institute de cercetări din Chișinău. Concomitent, am elaborat lucrarea „Revenind la grafia latină/recomandații metodice” (textul ei scris de mînă l-am tipărit împreună cu regretatul coleg de lucru Vasile D. Carazan, care avea mașină de scris cu caractere latine) - prima lucrare de specialitate cu alfabet latin apărută în R. Moldova (după votarea Legii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]