329 matches
-
lor pe Teodor Wranas, comandant peste-un despărțământ de trupe, și se-ntoarseră la Constantinopol, unde-i chema alegerea unui nou [î]mpărat. Între acestea regele Ioannițiu păzi o adâncă și nepătrunsă tăcere asupra prinsorii și sorții lui Balduin, încît latinii, cari nu voiau să aleagă pe urmașul lui decât după ce i s-ar fi dovedit moartea, nu aflară un an și mai bine nimic despre dânsul, din care cauză regentul interimar, contele Enric, nu se putea deloc hotărî, în incertitudinea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amici și inamici și-i înstrăina toate inimile ce simțeau omenește. Când prin schimbarea sorții acest domn fu silit să cedeze superiorității latinilor în multe lupte sângeroase, el hotărî să se răzbune ca un canibal. Mai cu samă știrea că latinii izbutiseră să-l facă pe Alexios Aspietes, influentul comandant grec din Adrianopole, să se lepede de dânsul, îl scoase cu totul din fire și-l împinse la un turbat acces de mânie. Poruncește să i se aducă-nainte împăratul cel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dă cea din urmă suflare abia după trei zile. În așa ticăloșie se săvârși un stăpânitor în floarea bărbăției încă, căruia nu-i lipseau nici puterea de acțiune, nici alte virtuți, mai cu samă nu moderațiunea și iubirea de dreptate. Latinii întărîtați răzbunară în curând moartea plină de dureri a nenorocitului lor împărat, iar bizantinii cei nestatornici învățară din pilda apusenilor cum adevărata fidelitate de supus are ocazie de-a se manifesta chiar față c-un monarh încetat din viață. După
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai mare bunăvoință din parte-și, nu-l mai poate pune-n libertate, de vreme ce-l ajunsese-n temniță soarta tuturor muritorilor (quia debitum carnis exsolverat, cum carcere teneretur). Un an și patru luni trecuseră deci de la prinderea lui Balduin până ce latinii aflară cu siguranță moartea lui și abia după asta-l proclamară pe Enric împărat, încoronîndu-l. {EminescuOpXIV 108} Ioannițiu e învins. Moartea lui. Daca grecii din Tracia chemaseră pe regele Kalojoannes. (Ioannițiu) ca pe un liberator, ei speraseră pe de-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
si aliații săi, ținu bărbătește calea inamicilor aliați; câștigă o hotărâtoare biruință și zădărnici în acest chip al doilea asediu al rezidenței sale. Ruptura și reîmpăcarea între Ioan Asan și Vatatzes. Împresurarea orașului Tzurulus. Cu toată înlăturarea momentană a primejdiei, latinii erau în genere reduși la o stare foarte rea, iar trufia lor era adânc umilită prin legătura de familie a celor doi regenți ce le stăteau dușmănește împrotivă. Pe lângă asta se mai adaose și răul că bătrânul însă vigurosul împărat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și pradă, robire și măcel însemnau drumul sălbaticei invaziuni, iar pe piețele mai mari, precum Adrianopol și Didymotichos, Vizia și Kalliupolis se licitau public prizonierii cumanilor, deveniți sclavi. Folosindu-se de poziția critică și hrănind necontenita lor ură contra grecilor, latinii hotărâră să se răzbune asupra împăratului Ioan Vatatzes pentru campania de cucerire și pradă ce-o întreprinsese pe teritoriul lor împreună cu Asan, și despre care am vorbit mai sus. Spre acest scop, ei se împacă mai întîi cu Asan și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îl câștigă aliat în război și izbutesc a căpăta de la cumanii doritori de luptă, nomadizând risipiți prin țară și petrecând ca venituri sălbatice, o considerabilă oaste auxiliară, pusă pe câmpul de război. Bine înarmați, împuterniciți prin ajutorul bulgar și cuman, latinii încep campania contra lui Vatatzes, la care ia parte și Asan în persoană. Agresiunea se începe întîi și întîi contra cetății Tzurulos, asaltată cu vehemență, dar și ținută cu statornicie de către viteaza garnizoană. Modul energic al împresurării și strivitoarea covârșire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
această lovire a casei sale mâna răsplătitoare a lui Dumnezeu pentru că jurase strâmb și despărțise fără cale pe doi soți, înspăimîntat de aceasta, ridică numaidecât asediul, dă foc mașinelor-praștii, berbecilor pe care-i întrebuințase, și apucă repede drumul spre Tîrnova. Latinii, avizați la ei înșii, deci insuficienți, se văd asemenea siliți să întrerupă asediul, pleacă la Constantinopol și despresură de nevoie cetatea Tzurulos de cingătoarea ce-o înconjurase. Asan, zdrobit de căință și convertindu-se la alte gânduri, trimise o solie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împărăția sa, cumplit 114 {EminescuOpXIV 115} de cutremurată. Cu toată alianța sa cu Vatatzes și cu împărăția romeică, Asan îngădui trupelor auxiliare latine trecerea prin teritoriul său, pretextând că la invaziunea acestora ar fi fost siluit prin neînvinsa lor putere. Latinii întăriți în acest chip, mai căpătând și numeroase ajutoare de la cumani, smulseră din mâinile lui Vatatzes cetatea Tzurulos și înfrînseră greu flota sa creată din nou și comandată de armeanul făr'de esperiență Isfre. Împăratul Ioan Vatatzes din parte-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai binecuvântarea lui Dumnezeu, ci și absoluțiunea de păcate din partea papei, care se dă tuturor acelora ce vor lua parte în această campanie și are același efect ca și absoluțiunea dată cruciaților ce merg la Sf[întul] Mormânt. Din fericire latinii nu avuseră nevoie de ajutorul unguresc pentru a respinge cu succes noua năvălire a aliaților și a conjura furtuna momentană. Afară de asta a mai fost o favorabilă dispoziție a sorții pentru împărăția latină că Vatatzes, neprivind cu ochi buni cucerirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sorții pentru împărăția latină că Vatatzes, neprivind cu ochi buni cucerirea Traciei de către romîno-bulgari, încăpu într-o ceartă vehementă cu Ioan Asan, a căreia urmare a fost că acest din urmă, precum am spus deja mai sus, se alie cu latinii contra lui Vatatzes, prefăcîndu-se din aliat în dușman fățiș. Cu cât mai învederată ieșea la iveală intenția lui Vatatzes de a-și apropia toate țările bizantine din Europa cu atât mai simțitoare era amenințarea pentru regatul româno-bulgar în interesele și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și a lui Vatatzes și chemarea la război contra lor. Curând se-ntoarse foaia însă, căci trimiterea unui legat apostolic a rămas fără de nici o urmare și Asan nu se făcu nici fiu al bisericei romane, nici frate de arme cu latinii. Mânia Scaunului papal s-aprinse cu pornită fierbere și, din amicul interesat, se demască curând inamicul fățiș și persecutorul neîmblînzit. De mult deja Inocențiu III alesese și pusese mâna pe regele Ungariei Bela IV(carele pentru sprijinul ce-i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de dinafară și hotărând de-a mănține față cu împăratul Ioan Vatatzes moștenitele lor drepturi de domnie. De dragul fraților săi, Manoil Comnenos se învoi să rumpă jurământul de fidelitate abia depus împăratului din Niceea. Cei trei frați Comneni întreținură cu latinii ce domneau în Pelopones și Eurip relații pacinice și amicale. Dar soarta nu-i îngădui lui Manoil Comnen o domnie lungă, și {EminescuOpXIV 121} pe patul său de dureri el se căi amar de călcarea jurăm]ntului; i fidelității comisă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
jumătate de putere, să surpe șovăitorul stat româno-bulgar. O privire retrospectivă asupra decursului evenimentelor de la acel domnitor încoace confirmă observarea aceasta. Încă regele Bulgariei, Ioan Asan, al cărui popor începuse a primi încet-încet oarecare civilizație, se îndușmănise din nou cu latinii în pornită ceartă de interese; iar aceștia încheiaseră în contra lui o alianță cu sălbaticele oarde de cumani, carii în urmă pătrunseră prin inima Macedoniei cu sabie și cu foc. Cu atât mai favorabilă deveni situația pentru cumintele și activul regent
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi iscălit osânda soțului ei; el dete voie de-a nu se pomeni în biserică soția sa chiar, care cu toată târzia ei pocăință n-a fost eliberată înaintea morții de prihana răspândită asupra nației întregi prin complicitatea sacrilege cu latinii. Dar silințele sale pentru a aplana cu binele cearta religioasă rămaseră fără rezultat, întocmai ca și încercările sale de-a liniști pe arseniani, cari de la nedreapta scoatere din scaun a lui Arsenie nu mai recunoșteau legitimitatea niciunui patriarh. În fine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât el". Da, poate înainte de '89", mormăie cu obidă Tucă. Dar Vadim se face că nu-l aude, iar Tucă se sperie de propriul lui curaj și i se adresează de îndată cu "domnule președinte". Lustrație. Cuvântul înseamnă "purificare" și latinii îl foloseau la început în contexte religioase, având în vedere un ritual de purificare: în jurul obiectului impur, pângărit sau pângăritor, sacerdotul executa un dans purtând în brațe un animal destinat jertfei purificatoare. Apoi cuvântul a trimis la "curățare" în genere
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a prietenilor săi » (din Bucovina), precum cele din DVD-urile copiilor și nepoților noștri, pare că s-a oprit. De fapt, ea merge mai departe... Cartea Domnului George Timu ne este călăuză. (august 3, 2010) Als longa... ...vita brevis, spuneau latinii. Viața (ne) poate fi lungă și îmbelșugată în măsura în care avem posibilitatea să ne-o trăim (sau măcar să ne-o apropiem) în înțelepciune și în preajma Artelor, cele înstăpânite pururea de frumos și adevar. Vineri, la Clubul Artelor Vizuale din incinta Shopping City
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
care n-au cunoscut perioade întregi ale vieții lor dominate cu exclusivism de o religiozitate crescută până la nebunie, suferă de un nivel interior extrem de scăzut. Nici un popor mare nu moștenește o religie și o acceptă ca atare. Ce e drept, latinii, germanii sau rușii au primit din afară creștinismul. Decât, ei l-au transformat într-o așa măsură în ei, încît se poate vorbi de o recreație. Catolicismul roman, protestantismul germanic sau ortodoxia rusească au atâtea aderențe la un fond psihologic
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
se gândește în poezia Vara, la moartea care va veni ca la o integrare în natură: Natura, în mormântul meu / E totul cald, că e lumină! Bineînțeles că nici aceștia nu se bucură de moarte. Sic transit gloria mundi, spun latinii. Mai devreme sau mai târziu tot vom fi răpuși de această fată de crai. Aceeași atitudine au avut-o și Mihail Sadoveanu în Baltagul, Lucian Blaga în Gorunul și Horia Lovinescu în Moartea unui artist, dar toți au reușit să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se resemnează în fața destinului și îl acceptă așa cum e el, dar există și tristețea părăsirii paradisului de pe pământ, locurilor dragi. Toți vom muri, fie luați de Mireasa zâmbitoare, fie de luceferii prieteni, fie de căldură și lumină, dar cum spun latinii: Via recta, gloria mundi! 9. COMPOZIȚII ȘTIINȚIFICO - FANTASTICE Dincolo de anul 2000 Era o zi urâtă de toamnă, toamna anului 1994. Totul era scufundat într-o ceață adâncă. Ploua. Frunzele copacilor cădeau una câte una pe pământul îmbibat de apa ploii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai puternice decât aici, inclusiv în comunism. În Republica Moldova, modelul este foarte apropiat de cel rusesc, mama ca simbol și puterea ei este un model mult mai pregnant. Noi suntem o combinație nefericită sub acest aspect între ortodoxie și latinitate. Latinii sunt mult mai misogini decât anglo-saxonii, ortodocșii, încremeniți în atemporalitate, sunt mult mai misogini decât protestanții și chiar decât catolicii. Combinând fondul macho latin cu hiperpatriarhalismul ortodox și adaosul lor comunist avem o explicație mai coerentă legată de plasarea nostră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
moarte - ca să mă pună undeva, Într-un „post” În care trebuia să scriu rusește: la servicii nu era nevoie de diplomă de profesor, nici măcar de Învățător - la latrine; nici la bucătărie - nu vorbesc de bucătăriile propriu-zise, unde-se-făcea-mâncarea, acolo nici chiar „latinii” nu aveau acces, dar la cărat alimente, cu spinarea, la adus lemne pentru cazane... - dar și munca asta era viață, nu moarte. Am profitat de aceste „slujbe”, am Învățat să scriu rusește și, la prima ocazie, am avansat: am devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
spune, n-aș mai avea de ce, ea mi-ar explica - ea explică orice - că acum nu suntem de Paște, când cu bătutul În cuie, acum suntem de Crăciun, când El s-a născut, chiar numele de Crăciun de-acolo vine, Latinii ziceau Creationes, vrasăzică facere, naștere, El s-a născut, de-aceea suntem noi veseli - nu poate, nici chiar El, Întâi să moară, abia după aceea să se nască - decât dacă facem după alte calendare, ca chinezii - dar ei nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
comercializează roadele muncii. Fiecare dintre aceste puteri stăpânește timpul controlând instrumentele de măsură specifice: observatoare astronomice, clepsidre, orologii care bat ora exactă. în toate cosmogoniile, trei zei îi domină pe toți ceilalți și pun în scenă această treime a puterii: latinii îi numesc Jupiter, Marte și Quirinus - zeul suprem, al războiului și al banului. Sub puterea lor se află împărăția oamenilor obișnuiți. Mai jos, o putere de o altă natură le traversează pe toate celelalte și poate că într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Tradiția oficială, acceptată sau impusă de Biserică, respingând din oficiu orice teologie creatoare, dinamică, riscantă (Origen, Evagrie etc.). În același timp, el nu face decât foarte puține aluzii la Părinții latini (din care, evident, nu a făcut nici o traducere 236). Latinii nu-l interesează! Singura excepție, după câte știu, este Laurențiu de Novae, un sfânt „proto-român” din secolul al VI-lea sau al VII-lea, căruia i-a consacrat o introducere din rațiuni... patriotice. Tradiția de care se simte atașat este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]