1,578 matches
-
munți : cunoscuți ucigători, I-a convertit în oameni pașnici și în Credință , trăitori ! Și L-au Slujit pe DUMNEZEU, în lume sau în Mânăstire Prin Niceta, Metanoia, le-a transpus gând bun în fire ! Făcut-a Evanghelizare în limba cultă, latinească În Dacia Mediterana, ca lumea să se Sfințească ! Sub DUHUL, Sfântul Niceta, a mers în Dacia cea Mare Și-a convertit pe mulți păgâni, prin Sfânta Cerului Lucrare ! Lăsă Scrieri : simple, clare, ce în latină-au fost păstrate Realizând romanizarea
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
în întregime semantic și formal cu verbul de la care e derivat călător (*callare din cauză că romanii l-au încadrat în familia lui callis și pentru a arăta caracterul special al lichidei autohtone ce nu se rotacizează în românește, ca și ll latinesc). În SLAST din 31 I 1987 am arătat (Codru-i frate cu românul) că acad. Al. Graur a propus pe bună dreptate un lat. pop. *mergo „merg“ pe baza comparației cu sanscr. marga „drum, cale“. Noi am mers mai departe și
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
și în lat.: costa. Fenomenul acesta îl mai întâlnim și în alte limbi: engl. ape: sanscr. kapi „maimuță“, i.e. *ouis „oaie“, irl. oi, v. turcic koy „oaie“ (azi koyun), germ. all „tot“, ebr. kl „idem“. Aceste ultime exemple nu sunt latinești și nu sunt deci probante, dar amo și astula se compară sigur cu sanscr. kamo, respectiv kašt, deci fără k-. Dacă acceptăm această idee putem presupune că lat. pop. din Dacia *callare a fost vehiculat sub forma *allare (deci cu c-
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
oare lat. ambulare sau amblo „a umbla“ să n-aibă legătură cu alb. këmbë (în ghegă kâmbë) „picior“ căci în scrierea pictografică verbul „a merge, a umbla“ este reprezentat printr-un picior? Cum va fi dispărut k- în aceste verbe latinești putem presupune fără a fi siguri că așa s-a întâmplat. Ne putem gândi la o pronunție aspirată din care a învins elementul aspirat h, care apoi a dispărut în latină. De fapt, nu ne interesează cum s-a pierdut
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
întâmplat. Ne putem gândi la o pronunție aspirată din care a învins elementul aspirat h, care apoi a dispărut în latină. De fapt, nu ne interesează cum s-a pierdut; importantă e concluzia că el nu apare în unele cuvinte latinești. P.S. Presupunerea că dacii vor fi avut un *kal „a merge“ cf. sanscr. kal „idem“ își găsește un nou argument dacă în albaneză există kaljonj ori kallonj „a merge“, comunicat nouă de turiști albanezi fără a fi siguri că l-
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
cu termeni populari și neologisme: „că-z fără instrucțiune și educățiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și cine-i învins, apoi acela dă-l dracului! vorba lăkinească: una salus vickis nullam șperare salukem!”, asocierea de cuvinte latinești cu înjurături ungurești, folosirea în același context a termenilor reverențioși cu cei batjocoritori: „Că-z eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?”, prin felul facil de formulare a întrebărilor pentru copiii din înalta societate. Un exemplu de selectare a
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
amestecul de cuvinte de origine diferită din vorbirea sa: latino-romanice, regionalisme și maghiarisme, plăcerea de a vorbi mult: Marius este un antroponim împrumutat din onomastica apuseană, Chicoș un cuvânt de origine maghiară, iar cuvântul Rostogan ar putea avea drept rădăcină latinescul rostrum „gură”. Principalii selectori ai vorbirii lor sunt: condiția socială și starea sufletească a emițătorului, modul lui de a percepe realitatea în diferite momente ale acțiunii, pregătirea lui lingvistică și culturală, statutul social, vârsta, sexul interlocutorului. Din punct de vedere
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și-apoi din secolele următoare (întocmite de cărturari sau pur și simplu călători străini) menționează deopotrivă râurile, munții, văile afluenților, așezările și bogățiile acestui areal geografic al Cheilor Dâmboviței. Români sau străini, toate sursele ortografiază și au etimologii de sorginte latinească, chiar dacă denominațiunile sunt îmbrăcate în straie străine, slavonă, chirilică veche, anglo-saxonă, greacă, etc. Ele denotă elocvent originea latină a poporului și limbii noastre, iar limba română literară își are nucleul de obârșie (și) în acest spațiu ... Aproape nimic nu a
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
au emis, joi 22 martie a.c. un mandat de arestare în lipsă a unui deputat acuzat de mai multe înșelăciuni imobiliare ... ” Iată o nouă temă de reflecție care m-a determinat să aștern gânduri despre virtute, cuvânt ce provine din latinescul „virtus”, însemnând integritate morală, existența ei nefiind posibilă fără libera alegere, a spus-o chiar unul din cei mai reputați Sfinți Părinți ai Bisericii - Origene (185-254). Se poate vorbi de mai multe virtuți, despre virtuți religioase și virtuți morale. Virtuțile
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
unui dar. Este o manifestare a curățeniei și nobleței sufletului omenesc care încununează multe virtuți. Având un conținut spiritual creștin, o găsim prezentă în ideea de mulțumire pe care fiecare dintre noi o cunoaște din rugăciunile zilnice. Tradusă din textul latinesc - grația, redă gratitudinea omului pentru binefacerile pe care le conștientizează. Existența recunoștinței ca sentiment, ca atribut moral, demonstrează că lumea poate avea un sens pozitiv, că pot fi îmbunătățite relațiilor dintre oameni. Cel stăpânit de acest sentiment se exprimă funcție de
RECUNOSTINTA – „MIEZUL DRAGOSTEI” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357214_a_358543]
-
ARIPI”, sugerând strălucirea, când de fapt acel aur era plumb. Căci fizic vorbind aurul este mai greu decât plumbul. Aici se poate vedea abilitatea artistului de a trece pe sub nasul cenzurii, care nu lăsa libertatea de exprimare, aceasta însemnând lătratul latinesc al câinilor, iar minereul de India făcând YOGA. Călătoria poetului este simțită în tot ținutul cărășan, acolo unde sunt cazane, turnuri, unde Coșava vântul sălbatic, te poate preface în covrig sau pește. La trecerea în neființă a creștinului, flacăra sudurii
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
apropiere fortu¬ita. Totuși în cele mai bune dicționare franțuzești numele jocului șotron este marelle și ar proveni dintr-un radical preroman marr „piatră“, (NDE, 445), iar fr. chau¬dron este clar în relație cu cald, mai precis provine din latinescul caldaria. Nici formă, nici semnificația substantivului șotron nu pledează în favoarea originii franceze: nimeni n-a explicat apariția lui „ț“ și apoi sensul este destul de îndepărtat. Este greu de înțeles care ar putea fi relația dintre o căldare și jocul numit
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
petra și casa am demonstrat că sunt cuvinte dacice intrate în latină (primul și în greacă). Cum putem interpreta însemnările lui Petru Maior de acum 200 ani care scria: „ ... ne-am deprins a zice că limba rumâneasca e fiica limbei latinești, ... . totuși de vom vrea a grâi oblu, limba românească e mama limbei ceii latinești?“ (P.Maior, Scrieri, I, 1976, 311). Cf. kogi „rău“ în hausa (Nigeria) cu khaga în skr. = koge în susu (Guineea) = kogua în cahuapana (nordul Perului); în
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
în greacă). Cum putem interpreta însemnările lui Petru Maior de acum 200 ani care scria: „ ... ne-am deprins a zice că limba rumâneasca e fiica limbei latinești, ... . totuși de vom vrea a grâi oblu, limba românească e mama limbei ceii latinești?“ (P.Maior, Scrieri, I, 1976, 311). Cf. kogi „rău“ în hausa (Nigeria) cu khaga în skr. = koge în susu (Guineea) = kogua în cahuapana (nordul Perului); în skr., susu și cahuapana „soare“! Adăugați și rom. sângur: lat. singul- comparabile cu sngi
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
emisfera Nordică către cea Sudică. Important este faptul că în timpul Echinocțiului, ziua și noaptea au o durată egală în orice loc al planetei, și anume 12 ore. Termenul de Echinocțiu, în sine, este relevant pentru acest lucru, el provenind din latinescul æquinoctium (æquus + nox, noctis) ceea ce înseamnă “noapte egală”. Din punct de vedere astrologic, Echinocțiul de toamnă prezintă o importanță deosebită, în sensul că energia universală se schimbă. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească
ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360057_a_361386]
-
trebuie să amintim că acest termen are în¬țelesul de „pădure mare“ (la care ne-am referit mai sus), dar și „bucată de mămăligă, de pâine“. Se acceptă astăzi că pe o axioma ideea că la baza codrului românesc stă latinescul quadrum care însemna ,,pa¬trat“. Acel quadrum s-ar fi transformat în quodrum și apoi codrum cu evoluția semantica de la „bucată pătrată“ spre „bucată în general“, cu specia¬lizări: ,,de pâine“, „de mama¬liga“, „de pământ“, „de pădure“, „pădure“, „munte
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
familii de limbi. Ar fi posibil ca inițial să fi existat două cuvinte cu sensuri diferite și din limbi deosebite: un autohton dacic *kudra „munte“, „pădure“, comparabil cu sanscr. kudhra, alb. kodrë, peste care s-a suprapus urma¬sul etimonului latinesc codrum, quodrum, quadrum, „pătrat“, din simbioza cărora a rezultat cuvântul de azi cu forma uni¬că, dar cu înțelesuri deosebite. Originea prepoziției lângă constituie iarăși un temei al continuității. Explicată prin toate formele adj. longus-a, -um, mai ales longo, longum
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
s-ar fi ajuns la valoarea de situare în apropierea limitei“ chiar și numai pentru motivul că, din ori¬ce formă a adj. longus, a, um am porni, rezultatul este adjec¬tivul românesc lung. Verbul a merge este explicat prin latinescul mergere care însemna „a se scufundă“, după ce s-a abandonat ideea originii din meo și pergo. Se admite așadar o evoluție semantica de la ,,a se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-au gândit că doar de pe culmile
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-au gândit că doar de pe culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin *mergo, compară¬bil
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
Poate așa se explică și pronunția ardeleneasca: „Pe dealul Feleacului Mărg carele Iancului“ ori varianta să marga întâlnită la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge s-a produs o interferență a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami... lângă... kudra. Ce mult se aseamănă cu: merge... lângă... codru! S-a spus pe bună dreptate că, printre cuvintele românești cu
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge s-a produs o interferență a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami... lângă... kudra. Ce mult se aseamănă cu: merge... lângă... codru! S-a spus pe bună dreptate că, printre cuvintele românești cu etimologia necunoscută, unele trebuie să fie strămoșești, au¬tohtone. Exagerările, absoluți¬zările, în sensul negarii elemen¬tului prelatin
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
face plăcere să asiste la micile cazne ale discipolilor, însă își controlează neplăcerea de moment mereu în minte cu scopul înalt pe care sunt chemați să îl atingă cu cei pe care îi ghidează. Excepțional cunoscător al tuturor latebrelor gramaticii latinești, profesorul Nichita stăruia fără nici o plăcere asupra lor, cu ideea că, odată puse temeliile, ele nu trebuie să se mai clatine vreodată. Desigur, nu mi-a spus niciodată asta, dar, chiar și așa, pus sub popreala formelor verbale și a
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
vrea să o taie pentru toți ceilalți, inclusiv pentru copiii lui. De atunci, am mai întâlnit această gândire la câțiva tineri, uneori părinți, educați, inteligenți. În timpul discuției, te trezești că îți citează din Eminescu, sau că îți spun cine știe ce dicton latinesc, fac o paralelă din istorie, aduc o informație de geografie fizică, dar cinci minute mai departe, afirmă că școala românească e total anacronică, grea și inutilă. Se întreabă, luându-mă ca martor: tot cu „Ion”, tot cu „Ion”, când oamenii
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi () [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
din satele de peste Nistru și cele maramureșene este pur și simplu izbitoare, la fel ca și folosirea în vorbirea curentă a unor regionalisme și o pronunție absolute endemică. [vi] În Țările Românești ei erau cunoscuți sub denumirea de lotri, de la latinescul „latrones” (hoți, tîlhari). [vii] Armatele turcești erau conduse personal de către sultan numai în cazuri extraordinare. De obicei, conducerea era încredințată Marelui Vezir, chiar dacă sultanul se afla cu oastea. Astfel, în cazul unei nereușite, toată răspunderea o purta vezirul, sultanul păstrîndu-și
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
viața Abraham Abulafia [...] “ Sunt elemente autobiografice în român, ținând cont de faptul că autorul și-a luat licență în estetică la Torino, în 1971. Încă un lucru interesant este numele de familie al autorului. Eco ar fi un acronim pentru latinescul “ex caelis oblatus” ( un cadou din cer) atribuit de un funcționar de stat bunicului său, care a fost orfan. “Să începi facultatea la doi ani după ’68 e ca si cum ai fi admis la Academia Saint-Cyr în 1793. Ai impresia că
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]