684 matches
-
al Academiei Române, dar și membru supleant al CC al PCR. El a urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1934-1938) cu mențiunea „Magna Cum Laude”, apoi a studiat la Academia di Romă din Romă (1939-1942). A fost Laureat al Școlii de paleografie, diplomatică și arhivistica de la Vatican (1940-1942), iar Doctoratul în istorie și filosofie l-a obținut în 1942. A deținut funcții importante: Profesor universitar (1960), decan și rector (1968-1976) al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, director al Institutului
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
norocul să studiem temeinic acel capitol de Istorie a Literaturii Universale deloc de neglijat, care este Literatura Rusă; și chiar să citim de la generația mai nouă de monștri sacri ai Premiilor Stalin, primele cărți; nu cele conformiste, pentru care fuseseră laureați, ci acelea simple, chinuite, mai puțin puse în circulație, cu care se afirmaseră la tinerețe, atunci când își trăgeau seva din acea adevărată literatură mai veche sau din îndrăznelile moderniste ale secolului care începuse cu aripi spre inovație, nonconformism, avangardism, suprarealism
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
pe frunze de arțar”, Editura Prometeu, Chișinău, 2013 - prin care, după aprecierile criticii, „se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire si aspirații”. Este corespondent special și laureat pentru publicistică al săptămânalelor „Literatura și Arta” și „Cuvantul” din Republica Moldova, deținător al Premiului Presei în Concursul Internațional de poezie și Proză „STARPRESS 2012”, locul II in concursul internațional de poezie pentru românii din întreaga lume, „LIMBA NOASTRA CEA ROMÂNA-
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
de Ecaterina Ursu, înființat în 1985, are 28-30 membri, cu vârste de la 5 la 16-17 ani. Din 2 în 2 ani participă la Festivalul Cântecului Popular Pascal, înființat în 1994 de către Andrei Tamazlâcaru, care se desfășoară la Chișinău. Au fost laureați la toate edițiile. Au un repertoriu bogat de dansuri și cântece culese de la vatră. Printre dansurile cu care au evoluat în acest festival pot fi amintite: Coasa, Rața, Șaierul, Sârbele de la Pașcani. Interpretează și cântece sociale, de recruție, de joc
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
fost înveșmântat într-un ceremonial aniversar aparte. Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României au primit felicitări, flori și omagii, prin personalitățile care au reprezentat toate regiunile României. Altețele Lor Regale sunt purtătoare a sentimentelor ce laurează personalități nobile. Eleganța și generozitatea Altețelor Lor Regale sunt modelul cel mai sublim al omenescului, de ridicare a culturii, bunăvoinței, căldurii inimii, ca pe o scară la cer, la inima Națiunii. La revărsatul înserării în grădina Palatului Elisabeta au schimbând
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
sensibilitate de poet al plaiului mehedințean. Deschizând filele acestei cărți de excepție (scrisă de Filip Mihai Leonard) în care sunt trecute cele mai importante activități ale artistului poet-solist - Gheorghe Roșoga, vom conștientiza că nu i-a fost ușor să fie laureat cu Marele Premiu pe scena festivalului Național „Maria Tănase” - Craiova, ediția 1969, 1971 și să obțină Trofeul Festivalului Internațional de Folclor din Anglia - 1972, Premiul Etnos -1995 pentru evaluarea creației și a stilului original de interpretare, iar ca o încununare
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
lui Blaga, publicul răsplătindu-l cu prelungi aplauze. Sensibile creații închinate iubirii, Mărțișorului și zilei de o Martie au citit poeții: Florina Rarău, Lili Lazăr, Ion I. Părăianu, Ion Iancu Vale, Puiu Răducan, Alin Cucuruzan și Ioan Benche. Ovidiu Vasile, laureat cu Premiului LSR pentru Poezie pe 2014 pentru cartea „Sărutul înfloritˮ, a dedicat colegilor de cenaclu un poem în care mulțumește pentru susținerea de care se bucură din partea lor și pentru premiu, apoi a citit câteva emoționante poezii, închinate dragostei
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
lui Blaga, publicul răsplătindu-l cu prelungi aplauze. Sensibile creații închinate iubirii, Mărțișorului și zilei de o Martie au citit poeții: Florina Rarău, Lili Lazăr, Ion I. Părăianu, Ion Iancu Vale, Puiu Răducan, Alin Cucuruzan și Ioan Benche. Ovidiu Vasile, laureat cu Premiului LSR pentru Poezie pe 2014 pentru cartea „Sărutul înfloritˮ, a dedicat colegilor de cenaclu un poem în care mulțumește pentru susținerea de care se bucură din partea lor și pentru premiu, apoi a citit câteva emoționante poezii, închinate dragostei
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
profunde, nu-i așa? Constituie doar o modestă parte din cuvintele și expresiile folosite în poezia contemporană. Le-am extras din câteva „opere literare” premiate la unele concursuri de poezie și proză desfășurate în cursul anului 2015, inclusiv din „poezii” laureate cu Marele premiu sau cu Premiul întâi. Se vede cu ochiul liber că unii dintre poeții și prozatorii ce recurg la astfel de „metafore” au talent. Dar vai de emanațiile lor literare! Jale! Unde ați întâlnit în marile opere ale
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
ca lacrima izvorului cristalin, suavă ca o atingere de zefir și unduitoare ca valurile dorului, glas dulce de privighetoare care anunță zorile unei muzici populare de bună calitate, făcând un salt remarcabil în folclorul nostru, nimeni alta decât Rodica Anghelescu, laureată la festivalurile Maria Tănase și Maria Lătărețu. Pe cele două mari artiste le-a îndrăgit din fragedă copilărie, și n-a precupețit nici un efort în a le duce pe mai departe doina și balada oltenească, horele și sârbele nemuritoare. Destinul
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
clipă de dumnezeire. Poate vi se pare că am spus lucruri mari, prea mari pentru a lăuda un poet de provincie neînzorzonat cu zeci și zeci de diplome, premii, recunoașteri internaționale (deși nici acestea nu lipsesc distinsului poet, acesta fiind laureat al mai multor festivaluri naționale sau internaționale de poezie). Am cunoscut, ca fiecare dintre dumneavoastră dragi cititori și din aceștia, dar poezia lor nu m-a mișcat, nu m-a-nfiorat, nu i-am găsit frumusețe, gingășie, bun simț, căldură, sinceritate, ca
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
267-291. Influsso del pensiero indiano antico sul concetto di donna in Mihai Eminescu (în română), "Buletinul Bibliotecii Române" (Freiburg) 3, 1955-56, pp. 215-243. I "provinciales" ritirati dalla Dacia sotto Aureliano, "Revue des Études Roumaines" 3-4, 1955-56, pp. 170-219. Tesi di laurea e orientamento culturale degli universitari: Bari, "prospettive meridionali" (Roma) 1, nr. 4-5, agosto - settembre, 1955, pp. 31-37. 1956 L'opposizione sotto Augusto e la datazione del "Saggio sul Sublime", in Studii in onore di Aristide Calderini e Roberto Paribeni, I
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
domnul Ahmed Al-Shoukeiry, primul președinte al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (în traducere ad-litteram corectă în limbă română: Organizația Palestiniană de Eliberare), al cărei președinte urma să fie, mai apoi și până la moartea sa în 2003, Yasser Arafat. Liderul palestinian este laureat al Premiului Nobel pentru Pace, alături de alți doi făuritori de pace israeliano-palestiniană, martirul premier Yithzah Rabin asasinat în 1995 și actualul președinte al Statului Israel, Shimon Peres). L-am informat, ca întotdeauna, pe șeful meu ierarhic ambasadorul român, care hotăra
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
semnat tot M.I. Cosma; semnând ulterior Mihail Cosma, a dat naștere la confuzii între el și scriitorul devenit poetul de limbă franceză Claude Sernet (1902-1968), care folosise același pseudonim. Alături de Ioan Cutova, Ion Frunzetti, Victor Toroynopol și Margareta Dorian, este laureat al Premiului Editurii Forum, cu volumul Pâinea pădurii, tipărit în 1945. Colaborează, în primii ani de după război, la „Scânteia tineretului”, „Tinerețea”, „Lumea”, „Națiunea”, „Vrerea”, mai târziu la „Flacăra”, „România literară”ș.a. Lucrează ca redactor la „Scânteia” (1945), „Tinerețea” (1946-1947), „Vestea
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
cu pseudonimele Vornicu Bunea, Vladimir Bunea, Antioh, Ion Ardeleanu. Debutează editorial, în colecția revistei „Azi”, cu volumul de versuri Cabane albe (1936). Societatea Scriitorilor Români l-a distins cu Premiul „Ion Pavelescu” pentru sonet, în 1934. De asemenea, poetul este laureat cu medalie de aur la Viena (Preistäger der 7 Weltfestspiele, 1959). Poet „de șoaptă lirică”, înzestrat „cu instinctul cântecului” (Pompiliu Constantinescu), B. și-a vădit în Cabane albe, în Brume (1940) și Turnuri (1945) identitatea vocii lirice, dicțiunea originală, „cadența
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
II este consacrat în întregime lui Lorenzo Valla, pp. 27-42. Evident Marsilio Ficino, epicurian și el, nu este tratat mai bine... Lucrarea lui De voluptate n-a tradusă niciodată nici ea în franceză. Am avut acces la ea grație aceleiași Laure Chauvel, deja traducătoare a lui Lorenzo Valla. în schimb, și nimic surprinzător în asta în asta, Teologia platoniciană a nemuriri sufletelor, trei volume traduse de P. Laurens, și Comentariul Banchetului lui Platon, politic și intelectual corecte, pot fi citite în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Academiei Germane de Științe din Berlin, al Academiei Austriece de Științe, al Academiei Bavareze de Științe, al Institutului Mexican de Cultură etc. A primit titlurile de Om de știință emerit și Erou al muncii socialiste, în 1954 și 1956 fiind laureat al Premiului de Stat. A condus publicațiile „Studii și cercetări de lingvistică”, „Revue roumaine de linguistique” și „Limba română”. Savantul I., lingvist și filolog de mare autoritate, autor al unor lucrări fundamentale (Gramatica limbii române, 1937, Limba română actuală. O
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
Mihu, Achim, Schifirneț, Constantin (coord.) (1973), Studentul și Societatea. Contribuții la studiul profilului politic și socioprofesional al tineretului universitar din România, Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului, Dacia, Cluj-Napoca. Mâlita, Mircea (1995), Eu, scriitorul, Editura Fundației Culturale Române., București. Mandeville, Laure (1989), „La sociologie en URSS, réalisme sociologique ou terrain privilégié de la politique d’ouverture?”, Revue Française de Sociologie. Manolescu, Florin (2003), Dicționarul scriitorilor români din exil, Compania, București. Marcuse, Herbert (1978), „Protosocialisme et capitalisme avancé”, Leș Temps Modernes, 4. Markova
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a lucrat la studiourile Moldova-Film (Chișinău) și din 1974 la Mosfilm (Moscova). A fost președinte al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova. A primit titlurile de maestru emerit al artei din Republica Moldova (1969), artist al poporului din Federația Rusă (1980) și este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1988). Filmele sale, între care Poenile roșii (1966), Lăutarii (1971), Șatra (1976), au fost premiate la mari festivaluri internaționale. Volumele de versuri Zbucium (1956), Chemarea stelelor (1962) și Ritmuri (1965), concepute în spiritul esteticii
LOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
et la crise religieuse de l’Empire romain vers 260 ap. J.-C.”, în Revue de l’histoire des religions, 1961, pp. 131-133. Gennari, S., Aspetti del cristianesimo di età teodosiana. Il De Consummatione mundi dello Ps.Ippolito, tesi di laurea, Facoltà di Lettere e Filosofia, Università degli Studi di Siena, a.a. 1997/1998. Giet, S., L’Énigme de la Didachè, Paris, 1970. Giurisato, G., Struttura e teologia della prima Lettera di Giovanni, Rome, 1998. Goguel, M., „Eschatologie et apocalyptique dans
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cunoscut doar câtorva aleși („desăvârșiții”). În acest context, istoric și teologic, trebuie plasat și înțeles avertismentul autorului evangheliei, ulterior cuvintelor adresate de Isus lui Petru. . Aspetti del cristianesimo di età teodosiana. Il De consummatione mundi dello Ps. Ippolito, tesi di laurea, Facoltà di Lettere e Filozofia, Università degli Studi di Siena, a.a. 1997/1998. . „Dal De Antichristo di Ippolito al De Consummatione mundi dello Ps. Ippolito: «riscrivere» un testo e «comunicare storia»”, în Atti del XXXII Incontro di studiosi dell
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un reportaj. Colaborează cu proză scurtă la „Ramuri”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, mai târziu cu scenarii radiofonice și piese într-un act la Radio Cluj, Televiziunea Română etc. I s-a acordat premiul special al TVR (1971) pentru Călătorie în noapte, e laureat al Festivalului de Teatru de la Slănic Moldova (1984) ș.a. Prozele din volumul de debut Micul lustragiu (1968) amestecă filonul psihologic cu acela vag parabolic. Intenția lui Ș. este de a contura, în manieră realistă, o cronică fragmentară a cazurilor bizare
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
l’esthétique. Audiază și cursuri de astronomie, matematică, fizică, chimie etc. Între timp se întoarce în România spre a-și efectua serviciul militar (1926-1927), apoi se stabilește definitiv în Franța. Devine membru al Academiei de Stiinte din România (1937), e laureat la Institut de France (1942) și cercetător la Centre Național de la Recherche Scientifique din Paris (1948). Participa la mai multe congrese internaționale de filosofie, lingvistică, estetică, fizica teoretică, intervențiile sale bucurându-se de o foarte bună primire din partea specialiștilor, ca
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
decât un psihoterapeut, căruia îi este interzisă până și reclama de cabinet, tocmai pentru a nu trezi așteptări false. Recrudescența iraționalismului a fost obsesia secolului XX, iar plăcerea „regresiei de vârstă” în grup poate fi trăită intens, indiferent dacă ești laureat al Premiului Nobel sau posesor de Oscar. L.A.: Cum îți explici reacția foarte dură a ceaușeștilor față de meditația transcendentală? Crezi că a fost o subversiune psihologică a Securității, pentru a-și demonstra utilitatea și vigilența, ori au fost convinși de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asupra literaturii ca „armă” de agitație și propagandă, supusă „metodei de creație” a realismului socialist, P. s-a precipitat în primul eșalon al scriitorimii de serviciu, devenind un model de „poet fruntaș” în aplicarea directivelor, citat în toate bilanțurile și laureat cu toate distincțiile orei. În contextul anilor ‘50, e reprezentativă pentru un studiu de caz angajarea ei totală, fără conflict interior. Nici un rest din formulele literare antebelice, pentru care alții sunt „criticați” violent și penalizați în consecință. Dimpotrivă, poeta e
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]