362 matches
-
vădrărit viile mănăstirii Sfântul Athanasie din Copou, metohul Trei Sfetitelor, iar la sfârșit vodă precizează: „Și acestă vinit cât ar cuprinde... datoriu să fie egumenul de Triah Svetâtile a-l trimte la sfintele lavre”. Auzi dumneata vorbă!: „de la care sfinte lavre călugării... toți așteaptă agiutori a avea de la această sfântă mănăstire”... Cu alte cuvinte, sfințiile lor - călugării de la Sfântul Munte - așteptau să le cadă para mălăiață în gură făra a ridica un deget pentru asta! Strașnică treabă!!! O vacă de muls pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de unii, și de alții, călugări ce să cheamă c-au ședzut într-acel svânt loc a lui Dumnedzău ș-a lui marelui mucenic Gheorghie, eu m-am milostivit... de o am dat la pomana părintelui mieu, ce să cheamă Lavra mare în Țara Moldovii, anume Galata, ca să fie una cu pomană părintelui mieu și doamnă, ce e scris mai sus. Și să aibă a socoti egumenul de Galata și tot săborul de tot ce va hi treaba svintii mănăstiri, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Vatoped, nu strică niciodată. Așa că la 20 aprilie 1622 Ștefan Tomșa <al II-lea> voievod scrie: “Facem știre cu acest hrisov al nostru” că “am dat... rugătorilor noștri călugări de la sfânta monastire Golia din târgul Ieșii, ce este metoh,... marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat, anume Tomeștii,... cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci ca să fie... sfintelor monastiri cu toate veniturile lui”. ― Uite că și Gașpar Grațiani voievod, la 12 aprilie 1620, întărește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să fie în pace de dajde morăritului de 12 ug(hi)... și de 2 ug(hi), ce iau de roată... Și dintr-aceste vinituri dator să fie eg(u)m(e)nul pre tot anul a trimite agonisită la sfintele lavre”... ― Eu cred că cele scrise de “Io Mihai Racoviță voevoda, Bojiiu milostiiu, gospodari Zemli Moldavscoi” la 26 octombrie 1717 merită să le citim cuvânt cu cuvânt. Voi face eu acest lucru, părinte. Iată ce scrie vodă: “Dat-am cartea noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ale cărei origini îndepărtate sunt tocmai fecioarele consacrate ale primelor secole și anahoreții și eremiții din diferitele pustiuri ale creștinătății, ar fi pe punctul de a-și închide cercul ei. Dacă de la Sf. Pahomie încoace - excepție făcând neîntreruptele întoarceri la lavra eremitică și fenomenul beghinelor din nordul Europei - s-a insistat pe viața comunitară, astăzi se simte tot mai mult nevoia de a privilegia sensibilitatea și grija față de itinerariile personale ori ale unor grupuri mici, prin noi forme de viață religioasă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
biserici, sub pământ, se află un adevărat sanctuar: "Cimitirul medieval", cu rămășițele pământești ale unor mari personalități, unele dintre acestea menționate mai sus, pentru perioada Seminarului (1803-1886), și credem noi chiar și Sfinte moaște ale unor sfinți viețuitori din această lavră și sanctuar moldav, unde s-au rugat, au postit și au preamărit pe Dumnezeu multe sute și chiar mii de suflete curate și sfinte, pe tot parcursul existenței sale multiseculare. Pentru același motiv, cum că locul acesta este sfânt și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
stâlp ceva mai încolo. În schimb știu că azi nu ar fi posibil să prezinți novicelor hexagondoleze de la Iași unele exponate din cunoscutul "Musée des Arts Premiers" pentru a evidenția sursele de inspirație ale artei moderne, deoarece pupilele Stareței din Lavra Prețioaselor de pe Bach-Louis știu că acesta e fondat de Jacques Chirac, cunoscut ca mare fustangiu, deci macho, sexist etc.). În fața indecentei expuneri de "zizi" din arta africană anterioară nașterii "micului Paris" de la Dambovicz (deci esențialmente barbară, vulgară) există doar două
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
-l vândă pe Brâncoveanu la Rakoczi și la țar, uitând să mai fie om de legătură. Doar noi mai primeam vești de la el. Și? Când a murit Corbea s-a bucurat de mare cinste, n-am ce spune! La Peciorskaia Lavra l-au înmormântat și primul bulgăre de pământ l-a aruncat peste el mâna țarului. Se pare că și Dimitrie Vodă Cantemir tot de asemenea cinste o să se bucure, că ce-i pasă rusului de noi? Vrea marea cea mare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prietenia și convorbirea cu ei<footnote Părinții din vechime îi sfătuiau pe creștini să evite atât de convorbirea cu ereticii, cât și citirea sau achiziționarea cărților acestora. Referitor la aceasta în Limonariu ni se istorisește de-a avvei Chiriac din Lavra lui Calamon și despre cele două cărți ale nelegiuitului Nestorie: „Ne-am dus odată la avva Chiriac, preotul lavrei lui Calamon de lângă sfântul râu Iordan. și ne povestea zicând: Într-o noapte, văd în vis o femeie vrednică de respect
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ereticii, cât și citirea sau achiziționarea cărților acestora. Referitor la aceasta în Limonariu ni se istorisește de-a avvei Chiriac din Lavra lui Calamon și despre cele două cărți ale nelegiuitului Nestorie: „Ne-am dus odată la avva Chiriac, preotul lavrei lui Calamon de lângă sfântul râu Iordan. și ne povestea zicând: Într-o noapte, văd în vis o femeie vrednică de respect, îmbrăcată în porfiră, împreună cu doi bărbați sfințiți și cinstiți, că stă la ușa chiliei mele. Am luat pe femeie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
muntele. Acestui Ion Colibașul și urmașilor săi ia dăruit muntele împăratul Bizanțului, Vasile Macedon (867-886Ă. Din acel moment muntele s-a numit Sfântul Munte. Prima mare mănăstire a întemeiat-o Atanasie din Trapezunda, în jurul anului 963 și s-a numit Lavra, așa cum și astăzi este cunoscută. Ea este cea mai mare în rang dintre cele douăzeci existente pe Muntele Sfânt. Am văzut mănăstiri foarte vechi. Aproape toate aveau ziduri puternice de apărare. Acestea erau prevăzute cu creneluri și ferestre înguste... Creneluri
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
avem decât a aminti că dintre cele 21 de abații mare, șase numai sânt fundațiuni ruso-bulgare, opt sânt fondațiuni românești și anume: St. Grigorie, Caracal Dochiarion, Cotlomușul, Xeropotamul, Pantokratoros, S. Dionis de Trapezunt și în fine însăși frumoasa și splendida Lavra. Nenumărate moșii se dăruiseră de către Domnii și boierii din țările noastre, bani și odoare și cu toate acestea până astăzi nu s-a văzut o mișcare de viață intelectuală între membrii români ai marii comunități religioase. Acuma pentru întîia dată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a ame‑ najat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit, În anul 1852, un spital
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
V. este adus în 1629 la Suceava, ca arhimandrit și duhovnic al domnitorului Miron Barnovschi. Va fi trimis cu o solie numeroasă în Rusia, făcând un popas la Kiev, la 3 august 1629, cum nota Petru Movilă, arhimandritul român de la Lavra Pecerska și protectorul de durată al lui V., pe care îl întărea cu scrisori de recomandare către țar și către patriarhul moscovit. În răstimpul petrecut la Moscova (martie-decembrie 1629) face schimburi de daruri, pelerinaje religioase, copiază manuscrise și așteaptă, în
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
scrisului domn care, văzând lipsa mare de dascăli bine învățați în țara noastră, fără de care ar fi țara foarte neajutorată și întunecată fără învățătura cărții. Drept aceea...a așezat prin a sa chemare dascăli buni și foarte învățați de la Sfânta Lavră Pecerska din Kiev, de la preasfântul ...părintele Pătrașcu Moghila arhiepiscopul Kievului, că pentru aceasta, le-a lăsat lor și trei sate anume: Răchitenii, și Tămășenii și Iuganii, ca să fie pentru îndestularea și hrana acelor dascăli buni învățători... Iar apoi după puțin
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
20 aprilie 1622 (7130): „Noi Stefan Tomșa voievod...facem știre cu acest hrisov al nostru tuturor...că domniia mea...am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire Golia din târgul Iași, ce iaste metoh al sfintei marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat anume Tomeștii, care acest sat au fost domnesc și se află în ocolul târgului Iași, cu locuri de mori...și cu loc de prisăci ca să fie mai sus numitelor sfintelor mănăstiri cu toate veniturile lui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
rol, dar unul relativ marginal. M.I.: Da. Și din cauza asta eu cred că, într-un fel, cel puțin isihasmul românesc e mai autentic, pentru că isihasmul grec e mult mai sofisticat și mult mai textual. Sigur, călugării trăiesc și acolo în lavră, urmează aceleași rânduieli, se roagă și așa mai departe, dar totul e mult mai savant. După câte am citit despre istoria isihasmului românesc, a fost un fel de du-te-vino. Te duci, înveți și după asta te întorci și trăiești ce-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
un fel de mânăstire megalitică la Sihăstria, ceea ce mi se pare o contradicție în termeni. M.I.: Sunt și schituri în care se află un om sau doi, sau o femeie - mult mai depărtate. Problema e că aici nu e o lavră, ca la Athos, în care oamenii sunt singuri împreună. Isihastul e singur-singur. Din punctul ăsta de vedere, e foarte interesant să vorbim de religia rurală. Eu nu vorbesc acum fiindcă am citit cărți, chiar am văzut. Nu când eram copil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Academia de Teologie din Kiev împlinise deja o sută de ani de existență, în 1735, când Petru devine elev al ei. Fusese înființată de Petru Movilă în 1631 și funcționase inițial ca un colegiu de teologie în cadrul așezământului de la Pecerskaia Lavra și mai apoi, de la mănăstirea kieveană, Bratska. Petru Movilă, moldovean de origine, descendent al familiei Movileștilor, fusese fiul marelui pârcălab Simeaon Movilă și nepotul domnitorului Ieremia Movilă și al Mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movilă. Tocmai această descendență aleasă, însă, i-a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la doar o săptămână după tunderea sa în monahism. Mai mult, aflată pe teritoriul ucrainean ocupat de polonezi, mănăstirea este închisă în scurt timp de autoritățile catolice. Obștea se împrăștie și Platon se refugiază la Kiev, în lăcașul de la Pecerskaia Lavra. Ajuns aici își amintește de cadoul pe care i-l făcuse Academia, în ultimul său an de școală: întâlnirea cu limba română. În 1739, la încheierea prin pacea de la Belgrad a războiului ruso-austro-turc (1735-1739), Mitropolitul Antonie al Moldovei (1729-1739) fusese
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de guvernarea locală ca în Rusia, sau agresat de vreo confesiune străină a unor ocupanți de aiurea, ca în Ucraina polonă. Aceste amintiri îi revin în minte lui Petru Velicikovski, acum rasoforul Platon aflat în 1742 în refugiu la Pecerskaia Lavra, și sub puternica lor impresie, hotărăște, la aproape douăzeci de ani, să-și caute limanul de liniște și învățătorul visat în Țările Române. Astfel, în 1742, trece clandestin Nistrul cu barca și ajunge pe pământ românesc. Nu avea să se
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
biserici, este înscris în 1735 la Academia de Teologie din Kiev. Faimoasa Academie kieveană, înființată de Petru Movilă cu mai bine de o sută de ani înainte, în 1631, funcționase inițial ca un Colegiu de Teologie în cadrul Așezământului de la Pecerskaia Lavra și mai apoi, de la mănăstirea kieveană Bratska. Petru Movilă, moldovean de origine, descendent al familiei Movileștilor, fiul marelui pârcălab Simeon Movilă și nepotul domnitorului Moldovei, Ieremia Movilă și al Mitropolitului Gheorghe Movilă, fusese un om de o mare erudiție, educat
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Medvedovski, aflată pe teritoriul ucrainean ocupat de polonezi. Închisă de autoritățile catolice stăpâne în dreapta Niprului, mănăstirea își pecetluiește în scurt timp porțile, iar călugării și frații săi iau calea pribegiei. După o scurtă ședere la Kiev, la Așezământul monahal Pecerskaia Lavra, Petru Velicikovski devenit acum rasoforul Platon, decide să fugă din calea urgiei bisericii catolice polone prăvălite peste jumătate de Ucraină și să plece în căutarea liniștii și a dreptei învățături în Țările Române. Avea doar douăzeci de ani când ajunge
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
plină cu icoane reprezentând pe sfinții Rusiei Mari. Călugării au capetele cărunte, fețele galbene și supte, iar tăcerea în care își îndeplinesc toate sarcinile e întreruptă doar de cântarea dulce, bisericească. Între două vizite la schitul Kitaev, este intercalată zugrăvirea Lavrei Peșterilor din Kiev, în care, aflăm din text, elevul Petru Velicikovski mergea adesea să se închine. Poate nu întâmplător această descriere apare în curgerea textului încadrată de istorisirea a două vizite la schitul Kitaev. Lavra Peșterilor ne este prezentată în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
schitul Kitaev, este intercalată zugrăvirea Lavrei Peșterilor din Kiev, în care, aflăm din text, elevul Petru Velicikovski mergea adesea să se închine. Poate nu întâmplător această descriere apare în curgerea textului încadrată de istorisirea a două vizite la schitul Kitaev. Lavra Peșterilor ne este prezentată în primul rând ca impresionând prin dimensiuni. Este unul dintre puținele fragmente ale întregului text, dacă nu chiar singurul în care adjectivul „mare” este folosit pentru a caracteriza toate componentele imaginii: mănăstirea este „mare”, clopotnița mănăstirii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]