584 matches
-
nici nu înclină spre o judecată prea aspră (cf. Phaidros, 255b-256e). Socrate știe mai bine să facă deosebirea între pasiune și obiectul ei atunci când diferența trebuia făcută la modul efectiv, ca în scena seducției din Banchetul. Platon e aici foarte lax și devine intransigent când acest comportament este deja o consecință biologică (era prea bătrân pentru a mai fi tânăr și sfârșește și el prin a vedea în obiectul pasiunii subiectul ei. Dar asta nu era de demonstrat; fusese deja!). Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a trei dimensiuni: formal/informal, intens/superficial, egalitate/inegalitate de putere, competitiv, ostil/cooperant, prietenos. Comunicarea informală are ca scop principal relaționarea, stabilirea de contacte sociale în situații de rutină, în care vorbitorii se cunosc și recurg la structuri gramaticale laxe și un lexic simplu. Comunicarea formală are ca scop principal transmiterea de informații și rezolvarea de probleme în situații constrânse de reguli sociale și de „etichetă”, când vorbitorii recurg la structuri gramaticale complexe și la vocabular elevat sau de specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
socializare, un organism biologic în ființă umană. În cadrul familiei se definește relația dintre individ și grup. Conceptul însuși de familie conferă o imagine asupra dimensiunii grupului: familia restrânsă, nucleară (mama, tata, copiii) este specifică societăților în care relațiile sociale sunt laxe, în timp ce familia lărgită, extinsă (mama, tata, copiii, bunicii, unchii și mătușile, verii, cumnații, nașii etc.) este specifică societăților în care oamenii tind să se angajeze în legături puternice, durabile cu semenii, bazate pe un sistem predeterminat de drepturi și obligații
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
indivizi, atitudinile individului față de ceilalți, relația dintre identitatea personală și identitatea de grup. Termenii se raportează exclusiv la relațiile din cadrul grupului social, fără nici o conotație politică. În culturile individualiste accentul cade asupra individului, asupra eu-ului. Sistemul relațiilor sociale este lax: membrii colectivității se angajează în relații superficiale, puțin durabile, bazate pe avantajul reciproc, este promovat un mod solitar de viață și conceptul de familie restrânsă, spațiul personal este bine protejat, iar necesitatea de intimitate (privacy) este foarte puternică. Sunt valorizate
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trăsătură inerentă a vieții de zi cu zi; de aceea, nivelul stresului este scăzut și predomină un sentiment de confort psihic. Se caracterizează prin: ritm rapid al schimbărilor sociale, acceptarea riscului și a nesiguranței, a noutății privite cu curiozitate, sistem lax de reguli ce pot fi ușor schimbate dacă se dovedesc nefuncționale, inițiativa personală și ideile deviante de la normă, flexibilitate și adaptabilitate, toleranță, atitudine relaxată față de timp, munca văzută ca o necesitate, dar, în același timp, leneveala acceptată ca plăcută, regionalism
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au tendință spre categorizări largi (engl. wide categorizers), respectiv indivizi care au tendință spre categorizări restrânse (engl. narrow categorizers). Indivizii cu tendință spre categorizări largi sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în aceeași categorie, să construiască cel mai adeseori categorii laxe, acceptând relativ ușor comportamentele deviante de la normă, să propună interpretări multiple pentru același stimul, evitând stereotipurile și punând accentul pe strategii holiste de interpretare și pe activități de sinteză, să traseze granițe flexibile între membrii grupului și indivizii din afara grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de respectul de sine, are un grad ridicat de automonitorizare, își exprimă bine gândurile și sentimentele; stabilirea relațiilor sociale se bazează pe atracția interpersonală și exclude poziția și statutul social; distanța socială dintre individ și grup este mare, există delimitări laxe ale grupului, relațiile dintre indivizi se bazează pe competiție și angajare directă și deschisă în conflict, pe negociere pe baze interpersonale; este promovată echitatea în relațiile dintre indivizi și legitimitatea (legea, drepturile individuale, libertatea de alegere, imparțialitatea, universalismul, criteriul priorității
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare (cf. DSL, focus, focalizare). Centrul interesului comunicativ poate fi definit mai precis sau mai vag, iar relația cu acesta a diverselor subsecvențe textuale poate fi mai strânsă sau mai laxă. Astfel, variația culturală se manifestă de-a lungul unui continuum, între două extreme: focalizare maximă a informației în culturile occidentale și în cultura americană - focalizare minimă a informației în culturile din sud-estul Europei, din Europa Orientală și Asia. Focalizarea maximă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicative; se corelează cu preocuparea pentru detaliu, cu informația specifică/particulară pentru o anumită temă, cu profunzimea și rigoarea analizei, cu coduri elaborate și păstrarea strictă în subiect, cu intervenții scurte și la obiect. Focalizarea minimă (sau non-focalizarea) presupune reguli laxe și implicite de negociere a informației între participanți, astfel încât sensul se construiește contextual, în funcție de relațiile dintre participanți; accentul cade nu asupra informației, ci asupra relației dintre participanții la actul de comunicare; se corelează cu preferința pentru generalități, informație globală prezentată
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Până după 1990 școala nu a promovat programe speciale de deprindere a tehnicilor de redactare și de discurs public, abilitățile de scriere și vorbire fiind lăsate în seama talentului și al intuiției. Construirea semnificației se bazează de obicei pe reguli laxe. În ceea ce privește selecția tiparului discursiv, per ansamblu, se poate vorbi despre predominanța tiparului inductiv, deși se întâlnesc și texte structurate pe tiparul deductiv, pe un tipar hibrid (combinând cele două tipuri de bază), sau texte fără vreun tipar anume, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se intercalează între lanțurile acizilor grași ai fosfolipidelor și a cărui funcție este de a stabiliza membrana, reducându-i fluiditatea. Este un component important plasmalemal, 10-15% din totalul lipidelor membranare. Deoarece lungimile și caracteristicile lanțurilor fosfolipidice sunt variabile, legăturile sunt laxe, ceea ce duce la o fluiditate foarte mare. Intercalarea de colesterol crește rigiditatea. Există și trigliceride în celule, dar nu pot fi încorporate în bistraturile lipidice deoarece le lipsește capul hidrofil. Apar ca picături în citoplasmă, rezerve de energie pentru celulele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cei din RE superficial prezintă și o corelare cu canalele de calciu voltaj-dependente de tip L (CaL), mai importantă în mușchiul scheletic (cuplare directă) decât în miocard (predomină CICR) și foarte redusă în MN, unde se vorbește de o cuplare laxă între CaL și eliberarea reticulară. Calciul citosolic este activator natural pentru RyR, eliberarea fiind neglijabilă pentru valori <1nM, cu un maxim la ~10μM, probabil datorită unui situs de legare cu afinitate mare și efect stimulator și unuia cu afinitate mică
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în general incapabilă să genereze potențiale de acțiune; ea va reprezenta suportul sumației spațio-temporale a tuturor efectelor postsinaptice excitatorii și inhibitorii, condiționând frecvența de descărcare a potențialelor de acțiune la nivelul conului de emergență al axonului. In joncțiunile neuro-efectoare vegetative, laxe, nu există o specializare strict delimitată ca membrană postsinaptică. Datorită spațiului larg de difuziune a mediatorului întreaga membrană a celulei efectoare este sub influența neuromediatorilor proveniți din varicozități ale mai multor terminații neuronale. In funcție de echipamentul de canale ionice, răspunsul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de organele maghiare în perioada interbelică, a avut loc în ianuarie 1937. Tot șapte persoane, și tot pentru activitate informativă în „beneficiul” Micii Înțelegeri, au fost condamnate la un total de 41 de ani închisoare: Janos Fanagy Pal (9 ani), Lax Kalman (7 ani), Imre Toplo (6 ani), Ciordas Kalman (6 ani), Iosif Juhasz (6 ani), Lajos Mendek (4 ani) și Kiss Gyula (3 ani). La finalul anului 1937, în închisorile din Ungaria se aflau 17 persoane judecate și condamnate pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unei procent mare din plasmă să fie filtrată către spațiul capsular (fig. 95). Acoperind la exterior endoteliul capilar este membrana bazală. Aceasta reprezintă fuzionarea dintre membrana bazală endotelială și cea a epiteliului glomerular și este alcătuită dintr-o rețea tridimensională laxă de colagen și fibrile proteoglicanice, prin orificiile căreia se filtrează mari cantități de apă și solviți cu masă moleculară mică. Electronomicroscopic are aspect trilaminar, cu o zonă centrală mai densă, numită lamina densa (colagen), iar zonele adiacente membranelor celulare sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mari sunt formațiuni similare celor mici, care se reunesc câte 2-3 pentru a forma zona colectoare renală - pelvisul renal, numit și bazinet. Mucoasa căilor urinare este alcătuită din epiteliu tranzițional (mai este denumit și uroteliu), așezat pe o lamina propria laxă. Celulele sunt tipice pentru uroteliu, în formă de “umbrelă” sau “parașută”, prezentând microfilamente sau “vezicule” cu aspect de lentilă, care sunt de fapt buzunare, al cărui lumen se deschide către suprafață. Când epiteliul este tensionat, celulele devin plate, iar “veziculele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
au o citoplasmă palidă sau ușor eozinofilă, ocazional cu vacuole apicale mici. Nucleii, situați bazal sau mai central sunt ovali, uniformi, cu cromatină fină și membrană netedă. Nucleolii sunt absenți sau foarte mici [3,4] . Lamina proprie conține țesut conjunctiv lax, fibre elastice, mici vase sangvine și limfatice. Se pot vedea în număr mic mastocite și macrofage, fiind mai numeroase în VB „normală” sau cu inflamație minimă decât în cea cu colecistită cronică evidentă. În mod normal PMN-urile nu sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
în VB „normală” sau cu inflamație minimă decât în cea cu colecistită cronică evidentă. În mod normal PMN-urile nu sunt prezente în lumina proprie, dar câteva limfocite și plasmocite sunt ceva obișnuit [3]. Mușchiul neted este format din mănunchiuri laxe de fibre circulare, longitudinale și oblice, fără a forma straturi bine dezvoltate. Fibrele musculare sunt separate adesea de țesut conjunctiv fibovascular. Fibrele musculare se extind câteodată adânc în lamina proprie, până imediat sub membrana bazală. Grosimea stratului muscular variază mult
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
găsește în interiorul oaselor ca niște cochilii rigide, fiind înconjurată de endost, mediul din interiorul oaselor oferind condiții optime pentru proliferarea și maturarea celulelor sanguine, celule care se găsesc dispersate într-un cadru format din celule reticulare și o rețea fibroasă laxă, legată de endost și vase. La nivelulr corpului oaselor lungi (diafiză) se remarcă în centru, canalul central, care adăpostește măduva osoasă roșie la făt (formează hematii), galbenă la adult (depozit de grăsimi), cenușie la bătrâni (fără funcție). La nou - născuți
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
medulara, sunt asemănătoare din punct de vedere histologic, diferențele apărând în ceea ce privește proporția stromei și a parenchimului. În corticală - limfocitele (timocitele) tinere sunt dense, iar celulele stromale au citoplasma palid colorată și aproximativ, nu se văd. În medulară - parenchimul limfo-formator este lax, timocitele sunt rare, iar elementele stromale sunt mai evidente. În medulară apar formațiuni proprii timusului - corpusculii lui Hasal - formațiuni globuloase, de mărimi diferite, având în interior celule degenerate învelite de mai multe celule epiteliale aplatizate și cu nuclei picnotici. Corpusculii
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
în splină și ganglionii lmfatici, ci în tot sistemul macrofagic al organismului. Țesutul limfatic, este adaptat pentru două funcții: limfogeneză - se realizează în țesutul limfoid dens, care este comun structurilor limfoepiteliale (timus, bursă, echivalente); filtrare - se realizează în țesutul limfoid lax, comun structurilor mezenchimatoase (splină, ganglionio limfatici). Structura ganglionilor limfatici, este adaptată pentru limfocitopoieză și plasmocitopoieză, dar și pentru funcția de filtrare a limfei și va fi formată din țesut limfatic dens și lax (lacunar). Ganglionii limfatici sunt organe ovalare turtite
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
echivalente); filtrare - se realizează în țesutul limfoid lax, comun structurilor mezenchimatoase (splină, ganglionio limfatici). Structura ganglionilor limfatici, este adaptată pentru limfocitopoieză și plasmocitopoieză, dar și pentru funcția de filtrare a limfei și va fi formată din țesut limfatic dens și lax (lacunar). Ganglionii limfatici sunt organe ovalare turtite sau reniforme, cu dimensiuni de 230 mm. Tot țesutul limfoid, reprezintă 5% din greutatea corpului, masa cea mai mare fiind reprezentată de ganglionii limfatici. Ei, apar pentru prima dată la amfibieni sub forma
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
o primă filtrare și barare a microbilor și celulelor canceroase. Stroma - este o rețea reticulinică tridimensională cu două tipuri de ochiuri: ♦ ochiuri alungite și tapetate cu celule reticulo-endoteliale, formând capilarele sinusoide limfatice, capilare care, împreună cu limfocitele vecine, formează țesutul limfoid lax (lacunar) - cu rol de filtrare a limfei. ♦ ochiuri rotunjite, poligonale, căptușite cu celule reticulare fixe, în care se găsește parenchimul limfoid ganglionar, format din țesut limfoid dens. Parenchimul - răspândit în toată masa ganglionară sub formă de țesut limfoid dens, el
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
ochiuri rotunjite, poligonale, căptușite cu celule reticulare fixe, în care se găsește parenchimul limfoid ganglionar, format din țesut limfoid dens. Parenchimul - răspândit în toată masa ganglionară sub formă de țesut limfoid dens, el, fiind străbătut de zone cu țesut limfoid lax. Structura lui este diferențiată, datorită prezenței ramificărilor arteriale și a capilarelor sinusoide. Zona centrală (medulară), are parenchimul asemănător unor cordoane limfocitare medulare, datorită ramificărilor arteriale. Zona periferică (corticala), conține capilare sinusoide și parenchim difuz, cu aspect mai mult sau mai
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
stroma reticulinică - formată din structuri pentru reținerea parenchimului în jurul sinusurilor splenice (pulpa roșie) și structuri care se găsesc de-a lungul arterelor și capilarelor postarteriale (pulpa albă); stroma reticulincă corespunzând stromei ganglionilor limfatici. Pulpa roșie este formată din țesut limfoid lax cu rol de filtrare a sângelui, țesut lax care este format din: interstițiul celular - (cordoanele lui Billroth), situat între sinusurile venoase, fiind formată din celule reticulare stelate care formează o rețea prin care circulă și se filtrează sângele. sistemul sinusal
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]