398 matches
-
curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o istorisire despre Constantinescu P. În județul Făgăraș este o școală ș-o fermă de făcut brânzeturi și directorul ei e un ardelean Virgil Pop. Vine C. în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
erau foarte cinstiți, erau proprietari mari, capete de ținuturi și foarte bogați. Aduceau multă oaste domnului./ Boeri fără titlu intrați în divan la: 6968: Duma Braevici, Coste Dancovici, Albul, Petre Ioachimovici, frate-său Vasco, Cosmița, Ion Bucium, Buhtea, Fetior, Stanciul, Lazul. 6969: Goian, Isac. 6972: Șandru ot Dorohoi, Radu ........., Iațco Hudici. 6974: Zbiarea, Șendric, Tolocico, Radu Gangur, Ivașco Hrinco, Șteful Cernat, Ciocârlie. După Războeni se arată nume nouă: 6984: Șteful Isacovici, Fete Gotcă, Petru Hrăman, Dinga, Iuga, Andreica Ciortorovski, Ion Secară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul Comenzii din Jos - Poiana Leșeriilor - Pârâul Leșeriilor din Jos - Pârâul Leșeriilor din Sus - Poiana Leșeriilor din Sus - Pârâul ăl Larg
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul Comenzii din Jos - Poiana Leșeriilor - Pârâul Leșeriilor din Jos - Pârâul Leșeriilor din Sus - Poiana Leșeriilor din Sus - Pârâul ăl Larg - La Plăieț - Pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul Comenzii din Jos - Poiana Leșeriilor - Pârâul Leșeriilor din Jos - Pârâul Leșeriilor din Sus - Poiana Leșeriilor din Sus - Pârâul ăl Larg - La Plăieț - Pârâul Plăiețului - Pârâul Comenzii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pârâul ăl Larg - La Plăieț - Pârâul Plăiețului - Pârâul Comenzii din Sus - Pârâul Stânjinilor - Pârâul Cerășului - Fundu Secii g. Pădurea Dosurile - Lazu Popii - Piscu Mânăstirii - Pârâul Coșului - Pârâul ăl Mare al lui Bâcan - Pârâul ăl Mic al lui Bâcan - Pârâul Mitii - Lazul Donului - Lazu lui Teucă - Lazul Neacșii - Lazu lui Dragoman - Lazu lui Andrei - La Smidă - Comanda de Vară - Steghiuța - Poiana cu Pâru Porcului h. Valea Bâlii - Cheia Bâlii - Cascada - Cheia de sub Lac - Văiuga - Turnu ăl Plecat - Vânătoarea lui Buteanu - Lăcuțu din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pârâul Plăiețului - Pârâul Comenzii din Sus - Pârâul Stânjinilor - Pârâul Cerășului - Fundu Secii g. Pădurea Dosurile - Lazu Popii - Piscu Mânăstirii - Pârâul Coșului - Pârâul ăl Mare al lui Bâcan - Pârâul ăl Mic al lui Bâcan - Pârâul Mitii - Lazul Donului - Lazu lui Teucă - Lazul Neacșii - Lazu lui Dragoman - Lazu lui Andrei - La Smidă - Comanda de Vară - Steghiuța - Poiana cu Pâru Porcului h. Valea Bâlii - Cheia Bâlii - Cascada - Cheia de sub Lac - Văiuga - Turnu ăl Plecat - Vânătoarea lui Buteanu - Lăcuțu din Buteanu 2. Căi, drumuri, cursuri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
scaunul Szepsi. În documentele ulterioare nu se mai pomenește de Cârța din munții Baraoltului...... Cercetarea etimologiei cuvântului ne ajută să aflăm localizarea exactă a Cârței. Se știe că numele Cârța derivă din vechiul Krc de origine slavă, care înseamnă poiană, laz, curătură. Acest cuvânt întră în nomenclatura extrem de bogată cu care poporul român desemnează golurile de păduri. Înlimba maghiară veche, poienile au fost denumite pajiști ( gyepü) care mai târziu, pe lângă înțelesul inițial de poiană, a primit și sensul de graniță, ca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la Mânăstire, dar când ie timpul mai secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița Purcarului, în graniță cu hotarul Arpașul de Sus. Din ia își ia curs Valea Neagră
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dificilă datorită trunchiurilor de copac căzute în apă” . El demonstra că este bine informat, atunci când afirma că nu departe de Huși „se scoteau odinioară mase mari de silitră din minele de la «Movila Hanului»” („Kan - Tepe”, „Movila Răbîiei”). „După moartea lui Laz Mustafa Aga, ultimul arendaș - menționa dregătorul turc - n-a mai venit altul, astfel că minele au rămas neexploatate câtva timp”. Fiul arendașului turc ar fi reînceput să exploateze și să vândă silitră tarapanei (monetarie) de la Constantinopol și din alte locuri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care se desparte prin dealurile Ungurenilor (Leca), dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au fost unificate, formând comuna Filipeni: între 19071925; 19401944; între 1968-2009. Lucrarea dedicată satelor de pe Valea Dunavățului și Dunaviciorului, fiind centrată pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Costea Călugărul din secolul al XV-lea. Chilia este în relație directă cu prima biserică din Fruntești atribuită, potrivit tradiției, lui Grigore și Cozma Dunavățu, deși ei erau din Filipeni. Aproape de vărsarea Dunavățului în Berheci, este locul numit Pe Laz. Denumirea exprimă o acțiune de defrișare, de lăzuire a pădurii prin ardere (arșițe), urmată de scoaterea cioatelor pentru a se obține teren de semănătură. în interiorul celor două zări de la răsărit și apus, unde se întindeau locurile cu vii, livezi, arături
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori de esență moale, sălcii și lozii, plop, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
11. Tileagd 5. Brusturi 12. Țețchea 6. Bulz 13. Vadu Crișului 7. Lugașu de Jos 14. Vîrciorog 2. JUDECĂTORIA BEIUȘ cu sediul în orașul Beiuș ORAȘE 1. Beiuș 3. Dr. Petru Groza 2. Nucet 4. Vașcău COMUNE 1. Budureasa 14. Lazuri de Beiuș 2. Buntești 15. Lunca 3. Căbești 16. Pietroasa 4. Căpîlna 17. Pocola 5. Cărpinet 18. Pomezeu 6. Cîmpani 19. Răbăgani 7. Ceica 20. Remetea 8. Criștioru de Jos 21. Rieni 9. Curățele 22. Roșia 10. Dobrești 23. Sîmbăta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Medieșu Aurit 3. Bîrsău 15. Micula 4. Beltiug 16. Odoreu 5. Botiz 17. Păulești 6. Crucișor 18. Pomi 7. Culciu 19. Socond 8. Doba 20. Terebești 9. Dorolț 21. Turulung 10. Halmeu 22. Valea Vinului 11. Homoroade 23. Vetiș 12. Lazuri 24. Viile Satu Mare JUDEȚUL SĂLAJ 1. JUDECĂTORIA JIBOU cu sediul în orașul Jibou ORAȘE 1. Cehu Silvaniei 2. Jibou COMUNE 1. Almașu 14. Letca 2. Băbeni 15. Lozna 3. Bălan 16. Mirșid 4. Benesat 17. Năpradea 5. Creaca 18. Poiana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
numărându-se și primarul municipiului Bistrița, Crețu Ovidiu Teodor. ANI spune că edilul pesedist al Bistriței a fost în perioada 1 octombrie 2012 - 21 ianuarie 2013 și reprezentant asociat persoană juridică în cadrul S.C. BUSINESS PARK BISTRIȚA SUD S.R.L. Viceprimarul comunei Lazuri de Beiuș (județul Bihor), Fofiu Ioan, este acuzat de inspectorii ANI că a deținut simultan, în perioada 31 iulie 2009 - 20 iunie 2012 și calitatea de administrator al societății comerciale HINCH RISA COM S.R.L. Numărul aleșilor locali declarați incompatibili pentru
ANI: Primarul Bistriței și alți șase aleși locali, incompatibili by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35210_a_36535]
-
este amuțită, tirania demonilor este nimicită” (ed. rom., 397; PG 55, col. 273). footnote> și că au fost lipsiți de viclenia și verbozitatea oratorilor păgâni<footnote Chrys., Hom. in I Cor., 5, 6 (ed. rom., 55-58; PG 61, col. 48); Laz., 3, 3 (ed. rom., 72-73; PG 48, col. 994). footnote>. Scriitorul antiohian, analizând afirmația apostolului neamurilor că ar fi „neiscusit în cuvânt”, răspundea criticii aduse retoricii astfel: „Dacă aș cere de la preot să aibă dulceața cuvântărilor lui Isocarte, majestatea lui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe str. Ady Endre nr. 11 (tel. 0257-286 775; 0722-160 904), a fost categorizată cu două stele, dispune de nouă camere (18 locuri) și un bar de zi cu 32 de locuri. Cea de-a doua este situată în localitatea Lazuri, poartă numele de „Grădina lui Ion“, categoria două flori (margarete), poate fi contactată la tel. 0744-604 115, dispune de șase camere cu câte un loc și de un bufet-bar de 76 de locuri. Cea de-a treia pensiune a fost
Agenda2006-04-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284682_a_286011]
-
Aranyosegerbegy 44. Vultureni 1. Chidea 1. Kide Anexă 1/10 la norme JUDEȚUL CONSTANTĂ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Unitatea - sat component Mod de inscripționare Crt. administrativ- - sat aparținător în limba maternă teritorială - localitate componentă ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Agigea 1. Lazu 1. Laz Mahale 2. Băneasa 1. Făurei 1. Kalaici 3. Castelu 1. Castelu 1. Kostel 4. Comana 1. Tătaru 1. Azaplar 5. Dobromir 1. Lespezi 1. Tekekoy 2. Văleni 2. Yenisenlia 6. Ghindaresti 1. Ghindaresti 1. ALFABET SLAV 7. Independența 1. Independența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
1.Halmeu 1.Halmi 2.Băbești 2.Kisbabony 3.Cidreag 3.Csedreg 4.Dobolt 4.Dabolc 5.Halmeu-Vii 5.Halmihe 6.Porumbesti 6.Kokenyesd 21. Hodod 1.Hodod 1.Hadad 2.Lelei 2.Lele 3.Nadisu Hododului 3.Hadadnadasd 22. Lazuri 1.Lazuri l.Lazari 2.Bercu 2.Szarazberek 3 .Nisipeni 3.Sandorhomok 4.Noroieni 4.Kissar 5.Peleș 5.Nagypeleske 6.Pelisor 6.Kispeleske 23. Livadă 1.Livadă l.Sarkoz 2.Adrian 2.Adorjan 24. Medieșu Aurit 1.Iojib l.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]