415 matches
-
un zapis de la Gavril Hurdubeiu din Hilipeni au vîndut partea lui ce s-ar alegi din Hilipeni dintr-un bătrîn din partea din jos din tot locul și au cumpărat-o Nan, ficior[ul] Ciobotarului și i-au dat 20 lei Leat 7171 [1663] mai 29 un zapis de la Nan Burnazu și cu fimeia lui Sana și cu ficiorii lor au vîndut partea ce se va alegi din sat din Hilipeni partea lui Hurdubeiu, au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt, drept 15
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sana și cu ficiorii lor au vîndut partea ce se va alegi din sat din Hilipeni partea lui Hurdubeiu, au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt, drept 15 ughi din tot locul... Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 5 ughi. Leat 7171 [1663], un zapis de la Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii ei Macsin și Sîrghie și Istodor au vîndut partea lor ce se va alegi din partea din jos din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt din tot locul drept 15 ughi. Un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
partea din moșie. Un zapis făr[ă] de veleat de la Irimiea și Stanca și Alicsandra feciorii lui Ionașcu Paois din Zlătari au vîndut partea ce s-ar alegi din Dobreana ce ești tot din moșia Hilipeni, lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7173 [1663], un zapis de la Hilohie sin Andrei și cu fimeia lui Dochiea din sat din Cucuteni au dăruit toată partea lor ce s-ar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7171 [1663], un zapis de la Ion și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din moșia Hilipeni, lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7173 [1663], un zapis de la Hilohie sin Andrei și cu fimeia lui Dochiea din sat din Cucuteni au dăruit toată partea lor ce s-ar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7171 [1663], un zapis de la Ion și sora lui Draga ficiorii lui Platon au vîndut partea lor ce s-ar alegi din partea de jos drept 5 ughi lui Pătrașcu treti logofătî. șană la Obîrșie. Leat 7173 [1665], un ispisocă de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7171 [1663], un zapis de la Ion și sora lui Draga ficiorii lui Platon au vîndut partea lor ce s-ar alegi din partea de jos drept 5 ughi lui Pătrașcu treti logofătî. șană la Obîrșie. Leat 7173 [1665], un ispisocă de la Măria sa Istrati Dabija Vodă de pîră ce au avut Pătrașcu treti logofăt cu Gheorghi și Istrate și Iacob ficiorii lui Mihăil Năforniță pentru moșia Hilipeni și i-au dat rămași, să nu mai aibă treabă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vodă de pîră ce au avut Pătrașcu treti logofăt cu Gheorghi și Istrate și Iacob ficiorii lui Mihăil Năforniță pentru moșia Hilipeni și i-au dat rămași, să nu mai aibă treabă acei oameni cu partea tatălui lor lui Mihăilă. Leat 7[0]92 [ (5)84], ispisocul ce se află la răzași pe moșia Hilipeni. Ion[i]ță Baiș diacă am scos această perelipsis după cum arată scrisorile. * 1817 ianuarie 14 Lista vadurilor de iaz distribuite grupurilor de răzeși pe apa Dunavățului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
auriți, nr. inv. 279. 12.Un omofor arhieresc ctitoricesc cu trei nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu 36 diamante, nr. inv. 202. 15.Două lingurițe de argint, leat 7219, nr. inv. 205. 16.Două sfeșnice de argint aurit ctitoricești, nr. inv. 108, în picior de lemn. 17.Două covoare vechi. 18.Una ladă de Brașov, nr. inv. 320. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în triplu exemplar. Delegat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Tzigara-Samurcaș Superioara Sf. Mânăstiri Horezu ss. Monahia Epifania Teodorescu ss. Preot M. Aureliu. Unul dintre covoarele orientale de sub nr. 17 a fost lăsat la Mînăstire ss. Al. Tzigara-Samurcaș ss. Epifania Teodorescu Am ridicat 11 (unsprăzece) talere de zinc cu inscripția leatului. PROCES-VERBAL NR. 8 Astăzi, 22 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, împuternicit prin înaltul ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916 a transporta Tezaurele Mănăstirilor, am ridicat de la Sf. Mănăstire Arnota, județul Vâlcea, următoarele odoare ce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Tetraevanghel slav, ferecat. 2.Evanghelie gr., tipărită Veneția, 1799, ferecată. 3.Evanghelie gr., tipărită Veneția, 1793, ferecată. 4.Evanghelie slavă, tipărită Pecersca, 1697, legată pluș și argint. 5.Cutia Sf. Moaște Vasile cu data 1765 - argint. 6.Cutia Sf. Moaște, leat 7145-1637 - argint aurit. 7.Douzeci și trei linguri cu inscripție Vasile VV și Tudosea (una ruptă). 8.Douăzeci și două lingurițe argint, 1861. 9.Panagher de aur de la Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, dat bisericii sale din Bacău. 10Disc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rădăcina subiectivă a unei asemenea culturi. În Rusia chiar miezul culturii e în Ingermanland și în cele trei provinții baltice, în mânele și capetele a poate două sute de mii de oameni de origine germană, pe când populațiile străvechi a acelor provinții, leții, livii, crevinii și cum [î]i mai cheamă, nu vor fi aflând cu mult mai sus decum îi va fi găsit episcopul Albrecht la a[nul] 1200." Poetul, așadar, nu mai cade în capcana mult învățatului Dimitrie Cantemir să considere
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
anul XIX, nr. 2, 1970, pp. 153-165. Quintilian 1974 = M. Fabius Quintilianus, Arta oratorica, vol. I-III, Traducere de Maria Hetco, Editura Minerva, București, 1974. Robins 2003 = R.H. Robins, Scurtă istorie a lingvisticii, Traducere de Dana Ligia Ilin și Mihaela Leat, Editura Polirom, Iași, 2003. Sebeok 1981/2002 = Thomas A. Sebeok, Jocul cu fantasme. Semiotica și antropologie [1981], Traducere și postfața de Mariana Net, Editura All, București, 2002. Șăineanu 1887/1999 = Lazăr Șăineanu, Încercare asupra semasiologiei limbei române. Studii istorice despre
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul Rodoful cu mare cinste, dându-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el și oamenii lui cu mare cinste și pace. Și acolo au lăcuit pân’ la moartea lui. Domnit-au Șărban-vodă ani 9, leat 7119”26. Cronica Bălenilor îi află locul printre bunii Voievozi: „Carele viind la scaun, întâi la turci au trimis de au împăcat lucrurile, la sultan Mehmet, pentru ca să nu mai aibă domniia și țara turburare despre dânșii, așijdere și cu vecinii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Roman vodă, feciorul lui Iliaș vodă, neputând răbda atâta nedumnezeire a unchiu-său, s-au vorovitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pe unchiu-său, pre Ștefan vodă, și i-a tăiat capul și niște apucatu Roman de domnie, leatul 6956 [1448]”. Domnii Moldovei au continuat această „politică” de accedere spre putere - suprimarea adversarului încoronat. Petru Aron, un pretendent (zicea, fără temei, că e fiu al lui Alexandru cel Bun37), l-a prins pe Bogdan (al II-lea), cel ce
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pre beșlii lui și pre mulți turci, de i-au tăiat pre toți, vărsându-se mult sânge nevinovat. Da-va seama înaintea lui Dumnezeu [...]55. Și au venit în locul lui domn frate-său Alexandru-vodă, iar fecior Mircii, mai 7 zile, leatul 7076. Deci atuncea boiarii câți era pribegi încă au venit de s-au închinat toți la Alexandru-vodă. După acéia trecând 2 luni, iar Alexandru-vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoești, i Mihnea ot
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să fie deshumate din schitul ctitorit de ea lângă dealul de la Mihai Vodă și să fie mutate la Mănăstirea Bolintin, căci boieroaica s-ar fi arătat o „pizmașă! - n.m.] au venit domn de la Poartă, întrând în București august 20 deni, leatul 7092. Și au făcut biserica ce iaste în cetatea Târgoviștii. Și au tăiat pre Mihăilă dvornicul, Dobromir banul și pre Gonțea paharnicul. Și au pus birul curții foarte mare și gorștină de oi [...]57”. Trecând peste lacunele (Moise Vodă l-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fel sau altul, în Apus, Doamnele noastre nu se sfiau să adopte veșmintele acelor locuri. Ele se adaptau firesc la codul vestimentar al „celorlalți” - cum a făcut Doamna lui Grigore I Ghica, aflată la Veneția (căci - zice cronicarul - „când fu leatul 7173, iar Gligorașco temându-se de turci să nu-l prinză pentru vina lui ce au făcut de au fugit cu oștile de la Leva, el s-au sculat cu doamnă-sa dănpreună de au fugit în Ardeal și au trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întoarsă acasă, în 1672 (soțul ei - care, semnificativ, într-o stampă contemporană lucrată de Cornelius Meyssens, apare cu părul pieptănat cu cărare pe mijloc și îmbrăcat în armură; inscripția: „Giovanni Gregorio Gika, principe di Valachia. Anno 1663” - redobândise tronul la „leat 7180”, iertat de turci), mai sus pomenita Doamnă a „lepădat hainele acelea [care erau «foarte frumoaseț - nu se peste abține cronicarul să constate] și au luat românești”327. A reintrat, adică, sub presiunea circumstanțelor, în normele codului și ale cutumei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Universității din Graz351. I-a urmat pe Cantacuzini în Moldova, în 1658 („solidaritatea cu stăpânii”), iar mai târziu același atașament îi va procura un „stagiu” la ocnă, despre care vorbește în cronică („Iar când au fost la iulie 15 dni, leatul 7180, făcură sfat drăcesc de trimiseră la vel ocnă prin Gheorghe dvornicul, socrul lui Matei aga, și pre Ghiețea clucerul, socrul lui Șărban spătarul, și pre Stoica logofătul Ludescul, care au fost slugă bătrână la casa răposatului Costandin postelnicul...”). Stoica
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dat fiicei noastre (cutăriia). Precum scrie în jos anume să fie întru cea mai de pe urmă înștiințarea și încredințarea la cea ce s-ar cuveni întărită cu iscălitura noastră și cu a mărturiilor ce s-au întâmplat la această tocmeală. Leat, (Op. cit., p. 394). 288. Ar putea fi comparată, de pildă, secțiunea bijuteriilor din dota primită de o jupâneasă Maria, la nunta ei din 1571, cu David postelnicul - o „boartă de 1000 aspri și cercei de 1000 de aspri și inele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au înfrumusețat atăt pe dinlăuntru cu frumoase icoane și podoabe, căt și pe dinafară precum se véde, întru slava marelui și atotțiitoriului Dumnezeu și întru pomenirea a lui, a părinților și a moșilor lui, săvârșindu-se de lucrulŭ ei la leat 7223 avgust 20” 48. Cuvintele pomeană, pomană, pomenire apar aproape cu regularitate în inscripțiile ctitorești, marcând grupa pentru amintire,pentru neuitare, pentru fixarea unei fapte și a unui nume în memoria comunității. în limba română veche, pomeană, pomană (din vsl
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nouă ce se chiamă Bârnova, în anul 7174 [1665], luna lui septembrie, 11 zile, 2 ceasuri”79; „Și s-au pus această piiatră de dumneaei jupâneasa Stanca Cantacuzini [la Mănăstirea Brâncoveni], care au fost jupâneasă Papei postélnicul, moța iunie, dni, leat 7176 [1668]”80 „ Această piatră a făcut-o și împodobit-o Safta dumisale jupânului ei Ioan [...] Vistier, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Constantin Marele Vornic [în loc de Constantin Cantemir - Nicolae Iorga] [...] 7196 [1688] (la Mănăstirea Dobrovăț)81. „Această
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
istorisește cum „li s-au întâmplat perire” celor doi: „întăi Papei post. în zilele lui Constantin Șerban voevod, pe vréme ce s-au rădicat dorobanțŭ, călărașii hoțéște asupra domnu-său și a neamului boeresc, atuncea au ucis pre Papa postelnicu, fiind leat 7163[1655]”, „iară pe tată-său Preda vornicul, l-au ucis Mihnea Vodă cel Rău, în casele domnești de la Târgoviște, nefiind vinovat nimic” (Nicolae Iorga, op. cit., vol. II, p. 74). Moartea bunicului său, ucis de slujitorii răsculați, era amintită („pomenirea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Papa post(elnic), părintele mai sus pomenitului domnŭ, că într-acestași loc au perit în zilele lui Costandin vod(ă) Șerban, ce au stătut domnŭ în urma lu Matei vodă, când s-au rădicat dărăbanții asupra domnului și a boierilor țării, la leat 7163; și stricându-se crucea de lemn, s-au rădicat această de piatră, la iulie 20 leat 7221 [1713]” (Inscripții medievale ale României. Orașul București, p. 471, inscripția nr. 565). 81. Nicolae Iorga, op. cit., vol. II, p. 209. 82. Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vod(ă) Șerban, ce au stătut domnŭ în urma lu Matei vodă, când s-au rădicat dărăbanții asupra domnului și a boierilor țării, la leat 7163; și stricându-se crucea de lemn, s-au rădicat această de piatră, la iulie 20 leat 7221 [1713]” (Inscripții medievale ale României. Orașul București, p. 471, inscripția nr. 565). 81. Nicolae Iorga, op. cit., vol. II, p. 209. 82. Nicolae Iorga, op. cit., vol. I, p. 43. 83. DRH A. Moldova, vol XXII, doc. nr. 433. 84. în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făr de prihană, Cu pace și cu pohvală, Iar trupul său cel de om Cu cinste ca de un Domn Aicea s-au astrucat Și îngropării s-au dat La a sa domnească zidire Spre vécinică pomenire” (August 26 d, leat 7260 [1752]) (Vezi Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol. I, fasc1, p. 70-71). 93. Vezi Georges Duby, Doamnele din veacul al XII-lea, [vers. rom], București, Editura Meridiane, 2000, p. 109-110. 94. După Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. I, fasc
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]