2,618 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > GEORGE PETROVAI - BALADA TICĂLOȘILOR CU ȘTAIF Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 922 din 10 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Tartorul ticăloșilor: Sunt onorat, iubiții mei, de-a voastră-ncredere frățească! Doar strâns uniți prin legământ putea o gașcă să sporească și să devină ce cândva ni se părea că-i peste poate - partidul mai presus de stat, ca voia lui să fie-n toate. N-a fost ușor, o știm prea bine, trecutului să-i
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
să fim, să alergăm. Dar toate au un scop și-un preț scump de plătit, Însă mulțumirea vine când vom fi isprăvit. Departe, ori aproape de voi, ce-mi sunteți dragi, Mereu veți fi în gândul nostru, pentru că azi Făcut-am legământ că nu ne vom uita, Ne-om reîntâlni cândva, cândva ne-om revedea. Pe noi sufletul ne doare și lacrimile curg Căci părăsim azi locul unde ne-am cunoscut, Unde profesori pe noi ne-au învățat, Și pașii noștri-n
COLEGILOR ŞI DOMNILOR PROFESORI de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364004_a_365333]
-
sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului (Ex 23, 16; Num 28, 26; Lv 23, 16), numită și „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot (Ex 34, 22; Lv 23, 15). Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieșirea din Egipt (Ex 19, 1-16). Rusaliile reprezintă și consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte
SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364033_a_365362]
-
În al doilea rând, mulți susțin că tristul eveniment cu arestarea unui părinte stareț este o ofensă adusă celei mai puternice mănăstiri din Muntele Athos și, implicit, la adresa ortodoxiei. Pe de o parte, este cunoscut faptul că monahii fac trei legăminte monahale, printre care și cel al sărăciei, lipsa lucrurilor materiale, iar, pe de altă parte, nu se poate ascunde lucrul acesta, și anume că unii din călugări, pentru a supraviețui, alții pentru ceva mai mult, exercită activități comerciale. Așa s-
“CRED, DOAMNE, AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364055_a_365384]
-
fac dacă nu pot / să-l înghit pe șef»; Mihai Batog-Bujeniță - Moștenire-Cioran: «Faima mare, nume mitic, / Chiar și bani, mai spre finală, / Iar pe plaiul mioritic / Foarte multă ciorăneală.»; Ioan-Petru Gardă - «De-acuma nu mai e surpriză: / Pe baza unui legământ, / Ne scoate FMI din criză / Ca să ne bage în pământ...»; Cătălina Orșivschi - Secetă mare: «Rămas-am fără apă-n sat, / Demult fântânile-au secat; Boi mulți avut-am de-adăpat / Și vin destul de „botezat“»; Eugen Albu - Turist: «Luai moața cu
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
dar și dură. Umil rătăcitor, capriciilor din vreme, Tu ai știut să judeci cu-o măsură, Sfidând durerea... fără a te teme. Cu urma ta, ai mângâiat pământul, Crescând vlăstarul timpului ce vine. Și n-ai uitat... a-ți ține legământul, Iubindu-ne pe toți, uitându-te pe tine. Pe fruntea ta se oglindește cerul. Seninul lui, pălind din măreție. Sălășluiesti în tine... efemerul, În drumul lui nescris, spre veșnicie. E ziua ta femeie... E doar o zi... o zi prea
E ZIUA TA, FEMEIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363538_a_364867]
-
țara legat de-a lui țarină Răsună dinspre țară al clopotelor cânt, Se întorc feciorii iară la locul lor cel sfânt, Îi cheamă rădăcina adânc înfiptă-n glie Să-și întregească soarta înscrisă în vecie, Să împlinească visul transmis cu legământ, Să lase ceva-n urmă că trec pe-acest pământ, Să-și curețe tulpina de atâtea vise frânte, Să se întoarcă acasă la lucrulile sfinte, Ce așteaptă în tăcerea durerii strămoșești, Strigată din adâncuri să nu le părăsești, Că ramul
ŢĂRANUL ESTE ŢARA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362311_a_363640]
-
-i stăpân în viața asta muritorul, De face el concurs cu Creatorul, Se bate-n piept cu drept de autor, Uitând că-i doar un simplu trecător? Al lui să fie gândul .. sau cuvântul .. Sau suflul sfânt ce-i ține legământul? Al lui să fie flacăra vieții, Ce-i arde-n sânge roua dimineții? Sau poate mierea dulce dintr-o floare, Miresme și splendori încântătoare, Să fie ale lui, sclave de drept, Cu care să se bată el în piept? N-
IA AMINTE, CHIRIAȘ GRĂBIT .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362314_a_363643]
-
firii sale și a voilor sale care-l îndepărtează de Dumnezeu. Domnul Gheorghe Becali a făcut o promisiune în fața lui Dumnezeu că atunci când va ieși din pușcărie va construi o biserică, iar pentru faptul că nu a uitat de acest legământ, Dumnezeu l-a ales să construiască prima biserică ortodoxă cu hramul “Sfântul Arsenie Boca”. Nu putem decât să apreciem, într-un mod cu totul special, această întâlnire a fratelui nostru ortodox Gheorghe cu Dumnezeu prin Părintele Arsenie Boca, să credem
PIATRA DE TEMELIE A LUI GHEORGHE BECALI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362348_a_363677]
-
Celui Preasfânt, Isus din Nazaret, Marele dar prin care mântuirea, Ajuns-a și la sfânt și la proclet. Nu-i doar o simplă zi în calendare! E pronia cerească pe pământ! E dragostea cea plină de-ndurare, Pecetluită-n Noul Legământ!" Acolo sus pe cerul plin de aștrii, O stea străluce de un roș-gălbui, Privind-o parcă văd doi ochi albaștrii, Fereastră-mpodobită cu gutui, Văd rodul viței, pâinea aburindă, Ce-ndeamnă parcă la o degustare, Cântați voi oameni astăzi o colindă
LERU-I LER de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362378_a_363707]
-
batista fluturând în fața ochilor tăi și cântecul alegerii. Oricare dintre acestea sau toate măsurând timpul frumosului, al mișcărilor care unduiau trupul în fascinante desene aflate la tărâmul dintre pasiune și artistic. Sau nimic din toate acestea nu ducea mai aproape de legământul dintre spirit și trup. Cel mai sigur era un tango ce permitea monologul cu tine însăți, unul în care aveai cu siguranță minunea atingerilor întâmplătoare cu cel ce-ți strângea mâna ca semn al prezenței știute. Muzica vorbea de iubire
PRIMUL TANGO CU EL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362415_a_363744]
-
planul ei. Nu trecu mult și deveniră amanți la început lui Alexandru i se făcu rușine renunță chiar de câteva ori la întâlnirile lor secrete însă mereu o căuta din nou, și atunci se hotărâ să facă pasul să rupă legământul căsătoriei cu Sefora. Prinse un moment și îi destăinui totul Seforei iar la urmă îi spuse: ,,Vreau să divorțăm...” Sefora îl privi ca trezită dintr-un vis al fericirii vieții de familie, îl văzuse schimbat în ultimul timp însă ea
REGĂSIREA FERICIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362374_a_363703]
-
cineva pleacă din fața unui martir sau a unei persoane în fața căreia te simți inferior. Atitudinea ei îi produse acea durere din suflet ce o purta de ani buni se adăugă apoi faptul că își călcase în picioare idealurile sale, rupsese legământul căsătoriei dar mai presus de orice știa că Dumnezeu nu aproba o astfel de faptă. Iar între el și frații săi se întinse o prăpastie, între el și comunitatea creștină de fapt acea prăpastie o vedea peste tot în jurul său
REGĂSIREA FERICIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362374_a_363703]
-
ființei sale uneori gândea în felul următor: ,,Dacă eu aș fi rămas cu Sefora cât de mult bine aș fi putut să fac în societate însă acum doar agonizez și mai ofer câte puțin celor nevoiași. Am rupt cele două legăminte ce mă făceau puternic cel cu Dumnezeu și cel cu Sefora, și cât de fericit eram odată încât acum mi se pare că totul nu a fost decât un vis o închipuire a minții mele. Of, ce clipe de fericire
REGĂSIREA FERICIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362374_a_363703]
-
-i divină de-a pururi dăinuiește Înfășurată-n roșu sau alb de lăcrimioară E surfilată-n aur - mirifica-i comoară. Când îl rostesc și-n vis, cu glasul omenesc, Nemărginit cuvântul - sfioasă-l rostuiesc! El dă sensul vieții, e primul legământ Cel mai ales și tandru de pe acest pământ. Este ca apa rece ce-i scoasă din izvor De dragoste și pace, de viață dătător Și cu iubirea-i toată m-adapă ne-ncetat Astâmpărându-mi setea cu suflet cald, curat. Pe
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
pâlpâie lin/ În frunzele stoarse de verde-pelin/ Și muguri născând primăveri din lumini.// Nici gerul, nici neaua căzând pe pământ/ Nu pot să ucidă, nici flori, nici iubirea/ Ce vine de Sus primenind omenirea/ Cu pace și liniști în Sfânt legământ” (Flori sub zăpadă). Această ardere continuă pe altarul iubirii poate fi comparată cu cea a unei alte poete din secolul trecut, Magda Isanos, cea care a deschis porțile inimilor cu versuri de o frumusețe negrăită și cu un patetism demn
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > RÂUL Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului râul năpădise cu tentacule mari trompele-i ascuțite căutau să bea sângele jertfei de seară...se urcase pe chivotul legământului macină aripile de argint ale heruvimilor vroia să fure toiagul lui Aaron să otrăvească mană cerească (furase deja tablele celor zece porunci) stârpirea dăunătorilor nu se face cu tact, cu blândețe nu legați molima cu lanțuri va rupe toate cingătorile
RĂUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362537_a_363866]
-
vei voi minți din nou . Cu o dragoste nestinsă și tristețe în privire, Voi zâmbi amar la rându-mi ,de-o poveste de iubire. Vei dori să scuzi plecarea grabnică,făr´ de-un cuvânt Regretând acum sfidarea pentru-al nostrum legământ. Întinzând mâna spre tine,drag obraz voi mângâia, Obosit șoptindu-ți:„Dragă,tu n-ai vrut rămâne-a mea. A iubi prea mult,e-o vină și mă plec în fața ta! Eu ... nu am putut ascunde c-ai fost însăși
CELEI PLECATE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361088_a_362417]
-
ca într-o peliculă pe care se succedă cu repeziciune imagini-blitz din propria viață, constituie însă și prilejul/motivul/pretextul pentru a-ți declina crezul artistic pentru care ai trăit și luptat înbtreaga viață: “Trebuie să scrii ca într-un legământ / săpând în umbră, cu lumina înăuntru” (III). Citându-și misteriosul personaj, Rosa Lentini creează cadrul desfășurării experienței cruciale prin care trece, nu fără a-și lua măsuri de precauție: Tăcerea ți-a luat în stăpânire poarta / șanțul și golul. Cineva
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
melancoliei”. Cu toate acestea, omul are capacitatea de a se reface, el uită trecutul și o ia din nou de la început ca-n prima dimineață de luni a lumii. În peisajul sinistru de după inundație, ca o făgăduință, ca un nou legământ, semn că viața nu e distrusă și că va continua, apare o pasăre, un bâtlan și el reprezintă speranța, nădejdea reînvierii. (Nu Pasărea Phoenix este simbolul renașterii din propria-i cenușă?) “Un bâtlan apare din când în când deasupra punții
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Dorinte > VESTIGII DE GÂND Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Îți fulgeră minunea din tine răvășită De vechi furtuni astrale ascunse-n ochi de vânt. Și te strivesc mecanic iubiri și legământ Uitate pe un umăr de teamă și ispită. Huangdi ți-e în sânge din zeii lui Pământ, Cu cele patru fețe privește peste timp. În tine zac legende și primul anotimp Și tunete și fulger se cuibăresc în gând. Și
VESTIGII DE GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361234_a_362563]
-
În eternul simbol Făcut să pătrundă prin noi ADEVĂR și LUMINA Astăzi Negru pe Alb Este doar o grădină Este doar un protest Față de aceia cu crez Și cu hâr în cuvânt Aceia ce azi În această grădină Au uitat LEGĂMÂNT Au pierdut ADEVĂR S-au strivit de LUMINĂ Și pe-un fir de oarbă putere Pierduți în nimic La idoli murdări Se închină. Această poezie a fost scrisă atât că un adevăr, dar și ca un protest ia adresa rețelei
NEGRU PE ALB... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360822_a_362151]
-
Dumnezeu ca să fiu eu, și care, atunci cănd am făcut ochi mi-a descântat de deochi. acum mă duce la vale spre o răscruce, cică așa e mersul, să mă împartă în două o parte trupul frumos de pământ în legământ, alta o vrea în cer cu statut de prizonier partea lutoasă am s-o ascund în palme să sculptez în picături de ploaie amintirile din rame să-ți decorez casa că tare mi-ai fost credincios... n-ar fi frumos
SĂ-ŢI DECOREZ CASA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360963_a_362292]
-
așezau apoi la icoane și le foloseau pentru diferite descântece și farmece de dragoste. La mijlocul zilei, frumoasele satului alergau pe ulițe, fiind urmărite de băiatul îndrăgit, care dacă își prindea aleasă urma să fie împreună cu ea tot anul. Sărutul reprezenta legământul lor de dragoste, simbolizând totodată promisiunea unei fericiri îndelungate. Asupra cuplului se spune ca veghea chiar Dragobetele, de unde și zicală “Dragobete săruta fetele!” În ultima vreme, Ziua Îndrăgostiților a fost adoptată și pe meleagurile noastre.Tinerii sunt încântați că există
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
trăiri contradictorii care mistuie omul, dar îl și purifică, înălțându-l. Poetul și poezia, acestea sunt cele două jumătăți care se caută până își găsește fiecare perechea, semn al întregului: „Acuză-mă! Sunt vinovatul care/ Își rupe-n Piața Mare legământul/ Ce mi-l sorti, amar, deznodământul:/ Te mai iubesc? Trăiesc sau mi se pare?// Pornirilor tu dă-le dezlegare,/ Slujindu-te, am devenit înfrântul!/ Cuprins de frică, iată, mi-e descântul,/ Regina mea, te rog, aștept cruțare!// Să fug, n-
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]