1,613 matches
-
pe la ora două dimineața. Atunci, "șoferul" Aurel Șețu, (presupus agent al Securității) a fost somat de Stan Codrescu, de santinelă în acel moment împreună cu Ochiu; el nu a răspuns somației. Apoi, s-a reîntors spre mașina (Buick) parcată în curtea legației, moment în care Codrescu a deschis focul. Nu se știe din ce motive, rănitul a ajuns la spital numai șase ore mai târziu, când nu s-a mai putut face nimic pentru el. A murit la Inselspital din Berna în jurul
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
din ce motive, rănitul a ajuns la spital numai șase ore mai târziu, când nu s-a mai putut face nimic pentru el. A murit la Inselspital din Berna în jurul orei 10. După focurile de armă, o parte din funcționarii legației au reușit să fugă din clădire. A fost anunțată poliția elvețiană, clădirea legației fiind încercuită, dar nu s-a declanșat nicio intervenție în forță. Grupul atacatorilor a cerut eliberarea din închisoare a mai multor personalități române precum Dinu Brătianu. În
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
când nu s-a mai putut face nimic pentru el. A murit la Inselspital din Berna în jurul orei 10. După focurile de armă, o parte din funcționarii legației au reușit să fugă din clădire. A fost anunțată poliția elvețiană, clădirea legației fiind încercuită, dar nu s-a declanșat nicio intervenție în forță. Grupul atacatorilor a cerut eliberarea din închisoare a mai multor personalități române precum Dinu Brătianu. În noaptea de 15-16 februarie, Dumitru Ochiu a părăsit clădirea ambasadei, ducând cu el
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
elvețiană. Restul grupului s-a predat a doua zi. Apoi, poliția elvețiană a restituit imediat documentele furate. De aceea s-au născut zvonuri despre conținutul acestora. Agenția de presă "Globe Press" a susținut că Aurel Șețu era de fapt capul legației și un ofițer înalt al Securității și că documentele furate erau mesaje cifrate pentru Moscova. Însă, după cum poliția din Berna a reușit să demonstreze, informațiile acelea au fost născocite de un refugiat cehoslovac. În conformitate cu afirmațiile organizatorilor, atacul avea ca scop
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
Ochiu numai 1 an și patru luni. În România, au fost organizate proteste publice în mai multe orașe, iar, cu ocazia înmormântării lui Aurel Șețu, s-au ținut întâlniri comemorative. Regimul comunist român nu a vrut să lase atacul asupra legației din Berna nepedepsit. După eliberarea din închisoare din 1957, Oliviu Beldeanu a fost ademenit în Berlinul Occidental, de unde a fost răpit de agenții ai STASI și ai Securității și trimis în România. După o anchetă care a ținut aproape un
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
fără duminici. Satele franceze nu mai primesc agendele tradiționale. Franța anexează Avignonul și Comitatul Venaissin. La 19 februarie 1797, Napoleon Bonaparte îl constrânge pe Papă Pius al VI-lea să semneze "Tratatul de la Tolentino" cu Franța Directoratului, care concede Franței legațiile din Romagna, Bologna și Ferrara. La vestea asasinării generalului Duphot, Directoratul ordona, la 11 ianuarie 1798, ocuparea Romei. Gaspard Monge pleacă la 6 februarie la Romă. Revoluția izbucnește în oraș la 15 februarie. "Repubblica Română" este proclamata de poporul adunat
Papa Pius al VI-lea () [Corola-website/Science/305445_a_306774]
-
drept de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. În 1943, Rațiu a obținut o diplomă de economie de la Universitatea Cambridge (Anglia). A fost desemnat Membru de onoare post-mortem al Academiei Oamenilor de Știință din România. În 1940, a fost numit consilier la Legația României de la Londra, sub ministrul Viorel Tilea. La 29 noiembrie 1940, la câteva săptămâni după instaurarea Statului Național-Legionar, a fost fondat Comitetului Național Român. Rațiu a făcut parte din conducerea organizației, aflată sub președinția lui Viorel Tilea. Între 1940 și
Ion Rațiu () [Corola-website/Science/299073_a_300402]
-
conflictelor, guvernele german și italian au răspuns afirmativ scrisorii semnate de M. Sturdza la 14 octombrie 1940 fiind de acord cu formarea unei comisii de arbitrare a conflictelor. Comisie urma să fie condusă de ministrul dr. Altenburg și consilierul de legație dr. Wolf. din partea Germaniei, si de ministrul conte Roggeri și consilierul de legație conte Pignatt, din partea Italiei, comisia fiind cunoscută sub numele de comisia Roggeri-Altenburg. Comisia s-a deplasat la fața locului, fiind însoțită de Alexandru Randa, fruntaș legionar, din partea
Comisia Roggeri-Altenburg () [Corola-website/Science/304906_a_306235]
-
la 14 octombrie 1940 fiind de acord cu formarea unei comisii de arbitrare a conflictelor. Comisie urma să fie condusă de ministrul dr. Altenburg și consilierul de legație dr. Wolf. din partea Germaniei, si de ministrul conte Roggeri și consilierul de legație conte Pignatt, din partea Italiei, comisia fiind cunoscută sub numele de comisia Roggeri-Altenburg. Comisia s-a deplasat la fața locului, fiind însoțită de Alexandru Randa, fruntaș legionar, din partea Ministerului de Externe român. Comisia a informat guvernul român că semnalările sale se
Comisia Roggeri-Altenburg () [Corola-website/Science/304906_a_306235]
-
județul Mureș. Cea de a doua, cu sediul la Brașov era condusă de ofițerul german, si se ocupă de partea de la sud de Mureș, exclusiv județul Mureș. Dările de seamă și rapoartele comisiilor erau expediate la Romă și Berlin prin intermediul legațiilor de la Budapesta ale celor două state pentru comisia de la Cluj și de la București pentru comisia de la Brașov. O supracomisie mixtă compusă din contele Roggeri și ambasadorul von Bülow (care îl înlocuia pe Dr. Altenburg) urma să examineze rapoartele primite de la
Comisia Roggeri-Altenburg () [Corola-website/Science/304906_a_306235]
-
cărturari. A studiat la Paris și la Haga (Academia de Drept Internațional), obținând licența și doctoratul în drept la București. A optat pentru cariera diplomatică, debutând ca șef de cabinet la Ministerul Afacerilor Externe al României (1926-1927), apoi, secretar de legație și însărcinat cu afaceri al României la Haga și Varșovia. Atras de dreapta naționalistă, a colaborat cu revista „Axa”, editată de grupul de intelectuali legionari Ion I. Moța, Vasile Cristescu, Alexandru Constant, Mihail Polihroniade și Mircea Eliade, care părăsiseră în
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
alimentară. După ce a fost constituit dosarul informativ, s-a decis ca Monseniorul Vladimir Ghika, preotul Hieronymus Menges, preotul Francisc Augustin, preotul Gunciu Iosif, preotul Haider Xaveriu, precum și un număr de laici care au transmis sau intermediat scrisorile, între 1951-1952, către legația Franței să fi arestați. După analizarea dosarului No. 4563/953 - 4632/53, al Procuraturii Militare București, și în urma rechizitorului No. 1463 din 28 Iulie 1953, Francisc Augustin a fost condamnat pentru complicitate la crima de înaltă trădare, la 3 ani
Francisc Augustin () [Corola-website/Science/323872_a_325201]
-
bine. Eu, însă, cu sufletul de-acum nu mai pot crede. Deși mi s-a spus întotdeauna că am un suflet sănătos și echilibrat. 17 [mai] dimineața Pe Nica nici până acum nu l-am întâlnit. De câte ori am trecut pe la Legație, nu l-am găsit. Îți spun încă o dată, dragă Liți: nu-ți bate capul prea mult cu chestiunea datoriei. Ai putea să întrebi pe un avocat priceput în materie dacă mama, ca femeie, avea dreptul să gireze. Dacă garanția ar
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
interpretat de guvernul de la Petrograd ca fiind ostil statului rus. Ca reacție la hotărârea Consiliului de Ministri, la 13 ianuarie 1918, ministrul Constantin Diamandi, împreună cu personalul ambasadei române din Petrograd au fost arestați. Din fericire pentru ei un secretar al Legației Române (Ambasadei Române) a reușit sa scape și să alerteze ambasada Franței, iar aceasta a anunțat celelalte ambasade. Mai multi diplomați s-au adunat la sediul ambasadei S.U.A. unde fără a mai aștepta instrucțiuni de la guvernele lor, au semnat o
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
cofinanțarea unui proiect de dezvoltare a unui motor cu emisii reduse de dioxid de carbon și a pro-ducției ulterioare la uzina din Craiova. Începuturile , fondată în 1903, și-a început relațiile cu România în anul 1928, atunci când Andrei Popovici, secretarul Legației Române la Washington, îi decernează lui Henry Ford un înalt ordin al Casei Regale că “binefăcător al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relațiilor sociale și internaționale”. În 1931, Ford deschide o firmă de vânzări în România, iar un an mai
Ford Motor Company () [Corola-website/Science/308705_a_310034]
-
adeziuni din toate unghiurile țării, marcând începutul ascensiunii politice a profesorului. Cum însă manifestația părea a avea și o atitudine ostilă culturii franceze, Barbu Delavrancea le-a vorbit studenților, entuziasmându-i, ca să-i conducă apoi să manifeste simpatia lor în fața legației franceze. În domeniul oratoriei juridice, de exemplu, Delavrancea va rosti în doi ani consecutivi (1902, 1903) două pledoarii care dezvăluie odioasa calomnie a lui Caion împotriva lui Caragiale, pe care-l acuzase că a plagiat drama . În pedoaria intitulată "Inocent
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
Iancu cavaler de Flondor, a intrat imediat după război în serviciul diplomatic al Regatului României, dovedind de tânăr calitățile și arta necesare afirmării în lumea diplomației si începând să urce toate treptele ierarhiei Exterenlor. Mai întâi a fost secretar de legație la Praga și Belgrad (1920-1924), apoi consilier diplomatic între altele la Viena. După ce a ajuns reprezentant diplomatic, cu rang de ministru plenipotențiar clasa I în 1929, a îndeplinit cu succes diferite însărcinări într-o serie de capitale europene: Sofia, Stockholm
Constantin de Flondor () [Corola-website/Science/330916_a_332245]
-
a absolvit Liceul Spiru Haret din București și apoi a studiat la Universitatea București, unde este licențiat al Facultății de Drept. În 1944, devine referent la Comisia Română de Aplicare a Armistițiului, iar între 1946 și 1948 este atașat de legație la Ministerul Afacerilor Externe al României. La Comisia de Armistițiu a fost angajat de Ionel Christu la începutul lunii octombrie 1944 într-o echipă de tineri, din care mai făceau parte Teddy Trancu, Sandu Danielopol, Gheorghe Vetra și Vlad Skeletti
Alexandru Paleologu () [Corola-website/Science/297589_a_298918]
-
capela mică din casa parohială (actuala bucătărie a fostei case parohiale), unde abia încăpeau 20 de persoane. Părintele Bianconi începe lucrările de construcția bisericii în anul 1895. Fondurile provin în mare parte de la Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, în parte de la Legația Austro-Ungariei din București și chiar personal de la împăratul Franz Joseph al Austriei. Exteriorul bisericii era terminat în anul 1898, când arhiepiscopul Francisc Xaveriu Hornstein a venit la Târgoviște pentru a administra taina mirului. Cu această ocazie a sfințit și biserica
Biserica Sfântul Francisc de Assisi din Târgoviște () [Corola-website/Science/335665_a_336994]
-
în creștere.” Agenția a fost evacuată din Palatul Poștelor la sfârșitul anului 1916, în condițiile ofensivei germane. «La 27 iulie 1917, Ministerul de Externe întreabă Ministerul Cultelor dacă agenția funcționează cumva la Iași. Pe adresa sa venise o telegramă de la legația din Paris cu această întrebare și trebuia să-i dea un răspuns. Răspunsul Ministerului Cultelor este ironic: „Domniile voastre ați fi fost în măsura de a ști ce s-a facut la evacuarea Bucureștilor?” (Arhiva MAE, Problema 105, vol. III.) Probabil
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
ironic: „Domniile voastre ați fi fost în măsura de a ști ce s-a facut la evacuarea Bucureștilor?” (Arhiva MAE, Problema 105, vol. III.) Probabil funcționarii ministerului au căutat agenția și n-au găsit-o, pentru că la 2 noiembrie 1917 anunță legația de la Paris că Agenția Română nu mai funcționează". După Primul Război Mondial, era fondată ca societate mixtă, la 16 iunie 1921, prima agenție națională de presă în accepțiune modernă: Orient Radio Rador. Noti Constantinde, secretar la Legația română din Paris
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
noiembrie 1917 anunță legația de la Paris că Agenția Română nu mai funcționează". După Primul Război Mondial, era fondată ca societate mixtă, la 16 iunie 1921, prima agenție națională de presă în accepțiune modernă: Orient Radio Rador. Noti Constantinde, secretar la Legația română din Paris și Sebastian Șerbescu, avocat, au fost persoanejele cheie ale înființării acestei agenții. Constantinde menționează în jurnalul său că ideea le-a venit într-o discuție banală: „Într-o zi mi-a propus să înființăm o agenție telegrafică
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
că Sforza ar fi primit și patru catâri încărcați cu argint (alte surse spun aur), care Borja a ordonat să fie livrate imediat după ce s-a căzut la înțelegere. Prețul celorlalți cardinali a fost: Orsini, orașele fortificate Monticelli și Soriano, legația Mărcilor și episcopia Cartagena (cu un venit anual de 5.000 de ducați); Colonna, mănăstirea Subiaco și împrejurimile ei (cu un venit anual de 3.000 de ducați); Savelli, Civita Castellana și episcopia Majorca; Pallavicini, episcopia Pampeluna (Pamplona); Michiel, the
Conclavul papal din 1492 () [Corola-website/Science/323389_a_324718]
-
ar fi fost obiectul unui plan de atentat din partea unui militant socialist-revoluționar, Boris Savinkov. Anii 1923 - 1925 l-au găsit la Londra, unde, însoțit de soție și de fiica vitregă adoptată, Elena Codreanu, a venit ca însărcinat de afaceri la legația U.R.S.S. și a dus negocieri cu guvernul britanic. La 8 august 1924 a ajuns la semnarea unui acord comercial cu guvernul laburist condus de Ramsay MacDonald. Acordul până la urmă a fost anulat de noul cabinet conservator care a ajuns
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
(16 februarie 1924, Dej - 18 februarie 1960, Jilava) a fost un activist anticomunist român, inițiatorul și conducătorul acțiunii de ocupare a legației Republicii Populare Române din Elveția, acțiune cunoscută ca Incidentul de la Berna. s-a născut în orașul Dej, în familia lui Oliver și Maria Beldeanu, proprietari de cinematograf și restaurant. La 15 ani, Beldeanu a devenit membru al organizație de tineret
Oliviu Beldeanu () [Corola-website/Science/306121_a_307450]