1,706,605 matches
-
familii de cuvinte s-au înmulțit cu ajutorul sufixelor și prefixelor, care caracterizează flexibilitatea limbii române. Chiar și cunoscutul „bonjur” se folosește în paralel cu srăvechile sinonime „ziua bună”, „o zi bună” și arhibanalul „bună ziua”, în funcție de împrejurări și parteneri de discuție. Legea circulației cuvintelor Sunt, însă, unele cuvinte considerate neologisme la vremea intrării lor în limba română, care au dispărut pe parcurs din vorbirea curentă, odată cu dispariția factorilor care au determinat adoptarea lor. Hajdeu a formulat în lingvistică legea circulației cuvintelor prin
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
parteneri de discuție. Legea circulației cuvintelor Sunt, însă, unele cuvinte considerate neologisme la vremea intrării lor în limba română, care au dispărut pe parcurs din vorbirea curentă, odată cu dispariția factorilor care au determinat adoptarea lor. Hajdeu a formulat în lingvistică legea circulației cuvintelor prin care definește și caracterizează o limbă la un moment istoric dat, nu după numărul de cuvinte existent în limbă la acel moment, ci după frecvența folosirii lor în vorbire. Această frecvență este determinată de natura activităților și
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție sau lege ca cea inițiată de George Pruteanu. Snobismul și schimbul de cuvinte dintre limbi sunt legi naturale, legi ale firii omenești. • DEZVOLTAREA științei și tehnicii: Cu ocazia simpozioanelor, congreselor, aparițiilor din revistele de specialitate noile cuvinte, concepte și termeni științifici sunt
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție sau lege ca cea inițiată de George Pruteanu. Snobismul și schimbul de cuvinte dintre limbi sunt legi naturale, legi ale firii omenești. • DEZVOLTAREA științei și tehnicii: Cu ocazia simpozioanelor, congreselor, aparițiilor din revistele de specialitate noile cuvinte, concepte și termeni științifici sunt însușite și adoptate în limbajul specialiștilor. La început, aceste cuvinte noi au o cirulație restrânsă
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție sau lege ca cea inițiată de George Pruteanu. Snobismul și schimbul de cuvinte dintre limbi sunt legi naturale, legi ale firii omenești. • DEZVOLTAREA științei și tehnicii: Cu ocazia simpozioanelor, congreselor, aparițiilor din revistele de specialitate noile cuvinte, concepte și termeni științifici sunt însușite și adoptate în limbajul specialiștilor. La început, aceste cuvinte noi au o cirulație restrânsă, numai în
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
fie în forma originală din limba de proveniență, fie adaptate la ortografia și ortoepia românească, în funcție de cunoștințele fiecăruia. În acest fel se creează dese confuzii în comunicare. Desigur, circulația cuvintelor în vorbire și/sau scris, nu pot fi reglementate prin legi, dar, specialiștii ar trebui măcar să stabilească niște reguli și recomandări de scriere și vorbire corectă a respectivelor cuvinte. Aceasta, din respect pentru scrierea și vorbirea românească. Pentru că unii scriu on-line, alții online, iar alții, chipurile, îl „românizează”:onlain sau onlein
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
acestea se transformă în preș pe care atâția vorbitori și scribălăi își șterg bocancii comunicării. Limba română, de regulă, nu acceptă neologisme în forma lor brută, adică așa cum se scriu și se pronunță în limba de origine. Le adaptează în funcție de legile sale gramaticale, le trece prin furcile caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în Legea Veche, când pe unele le maănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea însă nu mai sunt acum, ci tuturor le
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
de parlamentar cu alte funcții și a refuzat, Parlamentul, să ia act de deciziile definitive prin care s-a constatat această incompatibilitate pentru mai mulți parlamentari și, ca atare, să pună în executare sancțiunea unor astfel de hotărâri (dată de lege, sancțiunea, nu de instanțe ...) ca un astfel de parlamentar să i se retragă calitatea de parlamentar; •Imunitatea parlamentarilor și a miniștrilor sau foștilor miniștri, care au calitatea de parlamentari. Dacă președinții României au avizat solicitările Ministerului Public, Parlamentul nu numai
Cum se traduce raportul MCV pentru politicienii de la București. Cum să spui că sprijini lupta anticorupție când pe ușa din dos vii cu ordonanțe de urgență care subminează combaterea corupției? by https://republica.ro/cum-se-traduce-raportul-mcv-pentru-politicienii-de-la-bucuresti-cum-sa-spui-ca-sprijini-lupta-anticoruptie [Corola-blog/BlogPost/339043_a_340372]
-
măsură, teoriile științifice au rolul de control, în sensul că, elaborând teorii tot mai tari, putem controla, prin intermediul tehnologiei, din ce în ce mai bine, procese naturale, procese sociale sau propriile noastre procese psihice. Toate acestea sunt posibile pe baza formulării acelor enunțuri numite legi. Legea, dintr-un anumit punct de vedere, reprezintă esența cunoașterii și adevărata natură a explicației și predicției științifice. Cu alte cuvinte, construcția teoretică servește două scopuri principale: unul este predicția apariției evenimentelor sau rezultatelor experimentelor, și astfel anticiparea unor fapte
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
teoriile științifice au rolul de control, în sensul că, elaborând teorii tot mai tari, putem controla, prin intermediul tehnologiei, din ce în ce mai bine, procese naturale, procese sociale sau propriile noastre procese psihice. Toate acestea sunt posibile pe baza formulării acelor enunțuri numite legi. Legea, dintr-un anumit punct de vedere, reprezintă esența cunoașterii și adevărata natură a explicației și predicției științifice. Cu alte cuvinte, construcția teoretică servește două scopuri principale: unul este predicția apariției evenimentelor sau rezultatelor experimentelor, și astfel anticiparea unor fapte noi
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
a pozitivismului este monismul metodologic, conform căruia ,,toate acțiunile oamenilor sunt evenimente în lume ce au o determinare cauzală strictă, ca și toate celelalte evenimente. Prin urmare, explicația acțiunilor va putea fi dată în cadrul modelului deductiv-nomologic, prin derivarea lor din legi generale și caracteristici de stare particulare. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice” (“Notă introductivă” la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995, p.6.) Cu alte cuvinte, caracteristic explicației științifice este explicația
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice” (“Notă introductivă” la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995, p.6.) Cu alte cuvinte, caracteristic explicației științifice este explicația cauzală ce constă în subordonarea cazurilor individuale la legi generale ale naturii asumate ca ipoteze, inclusiv pentru natura umană. Orice explicație științifică încearcă să răspundă la întrebarea ,,de ce?” pusă în legătură cu ceea ce se cere explicat. În termeni simpli, oamenii vor să cunoască nu numai ce se întâmplă, ci și de ce
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
explanandum; 2) ceea ce explică - definit prin termenul explanans. Din punct de vedere sintactic, explicației îi sunt impuse două cerințe formale: 1) să aibă forma unei inferențe, deductivă sau inductivă, de la explanans la explanandum; 2) să aibă caracter nomologic (gr. nomos ,,lege” și logos ,,discurs” - care exprimă legi obiective), explanansul să conțină cel puțin un enunț cu caracter de lege. O explicație satisfăcătoare trebuie să îndeplinească cerințe de testabilitate, adică explanansul să fie testabil, informația explicativă a explanansului trebuie să ofere temeiuri
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
termenul explanans. Din punct de vedere sintactic, explicației îi sunt impuse două cerințe formale: 1) să aibă forma unei inferențe, deductivă sau inductivă, de la explanans la explanandum; 2) să aibă caracter nomologic (gr. nomos ,,lege” și logos ,,discurs” - care exprimă legi obiective), explanansul să conțină cel puțin un enunț cu caracter de lege. O explicație satisfăcătoare trebuie să îndeplinească cerințe de testabilitate, adică explanansul să fie testabil, informația explicativă a explanansului trebuie să ofere temeiuri puternice de a crede că fenomenul
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
cerințe formale: 1) să aibă forma unei inferențe, deductivă sau inductivă, de la explanans la explanandum; 2) să aibă caracter nomologic (gr. nomos ,,lege” și logos ,,discurs” - care exprimă legi obiective), explanansul să conțină cel puțin un enunț cu caracter de lege. O explicație satisfăcătoare trebuie să îndeplinească cerințe de testabilitate, adică explanansul să fie testabil, informația explicativă a explanansului trebuie să ofere temeiuri puternice de a crede că fenomenul de explicat s-a produs și că el era de așteptat în
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
de explicat s-a produs și că el era de așteptat în circumstanțe date. În general, explanansul constă din două feluri de premise: 1.) ansamblul enunțurilor singulare care descriu condițiile inițiale relevante în care s-a petrecut evenimentul; 2.) ansamblul legilor generale care subsumează evenimentul de explicat . În filosofia științei, există numeroase puncte de vedere referitoare la tipurile de explicații și, de asemenea, există încercări de clasificare a explicației științifice, după următoarele criterii: - natura explanandumului; - natura legilor din explanans; - natura relațiilor
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
petrecut evenimentul; 2.) ansamblul legilor generale care subsumează evenimentul de explicat . În filosofia științei, există numeroase puncte de vedere referitoare la tipurile de explicații și, de asemenea, există încercări de clasificare a explicației științifice, după următoarele criterii: - natura explanandumului; - natura legilor din explanans; - natura relațiilor legice dintre explanans și explanandum; - caracterul și conținutul informației inclusă în explanans și explanandum. Dintre acestea, cel mai mult analizată este explicația deductiv-nomologică. Ea are structura formală a unui raționalment deductiv ale cărei premise (explanansul) conțin
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
relațiilor legice dintre explanans și explanandum; - caracterul și conținutul informației inclusă în explanans și explanandum. Dintre acestea, cel mai mult analizată este explicația deductiv-nomologică. Ea are structura formală a unui raționalment deductiv ale cărei premise (explanansul) conțin cel puțin o lege de formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
conțin cel puțin o lege de formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi empirice, factuale, care leagă diferite aspecte observabile ale evenimentului de explicat. Aceste legi reprezintă premisa majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi empirice, factuale, care leagă diferite aspecte observabile ale evenimentului de explicat. Aceste legi reprezintă premisa majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi empirice, factuale, care leagă diferite aspecte observabile ale evenimentului de explicat. Aceste legi reprezintă premisa majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
observabile ale evenimentului de explicat. Aceste legi reprezintă premisa majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]