2,543 matches
-
în măsura în care acesta se limitează la luarea acestei decizii ca fiind o măsură tehnică și urgentă ce asigură continuitatea funcționării Parlamentului, premisă necesară exercitării suveranității naționale de către Parlament. Cum Biroul permanent a stabilit o procedură propriu-zisă de legiferare, cu caracter excepțional, cu limitarea dezbaterii parlamentare, contrar prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 76 din Constituție și prevederilor Regulamentului Senatului, acesta s-a comportat practic ca însuși Senatul, exercitând astfel în nume propriu suveranitatea națională, contrar art.
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
cele peste 30 de amendamente adoptate în Camera Deputaților, iar sub aspect calitativ se remarcă deosebirile substanțiale referitoare la reglementarea, prin art. 12 și 13 din legea criticată, a unor măsuri cu un impact semnificativ în două noi domenii de legiferare. Astfel, prin modificarea art. 18 alin. (6) din Legea nr. 24/2007 este extinsă sfera de aplicare a normei care prevede, în mod excepțional, posibilitatea schimbării destinației unor spații verzi pentru realizarea unor lucrări, iar prin modificările aduse Legii nr. 256/2018
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
finală a legii deduse controlului de constituționalitate, reprezintă diferența specifică dintre forma adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și forma adoptată definitiv de Camera decizională. ... 35. În ceea ce privește aportul fiecărei Camere parlamentare în activitatea de legiferare, Curtea Constituțională, în vasta și constanta sa jurisprudență referitoare la principiul bicameralismului, a statuat, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, că Legea fundamentală nu permite adoptarea
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
al României, Partea I, nr. 1046 din 9 noiembrie 2020, paragrafele 30-36). Bicameralismul nu înseamnă, însă, că ambele Camere trebuie să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, deoarece astfel s-ar nega sau limita rolul constituțional al Camerei decizionale, legiferarea devenind actul exclusiv al Camerei de reflecție, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
juridice exterioare obiectului și scopului vizat de acesta este de natură să afecteze calitatea legii sub aspectul previzibilității, clarității și accesibilității acesteia, conducând, în cele din urmă, la insecuritate juridică, dizarmonie legislativă și scăderea încrederii cetățenilor în calitatea actului de legiferare. ... 48. În plus, Curtea reține că art. 13 din legea criticată necesită unele corelări și adaptări, deoarece, ulterior adoptării acesteia, Legea nr. 256/2018 a fost republicată, iar textele au fost renumerotate, astfel încât art. 2^1 alin. (3) lit. b) și
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
acestei reglementări suplimentare față de forma inițială a legii, adoptată tacit de Senat, a determinat, prin însuși conținutul său juridic și impactul creat în sfera regimului juridic al proprietății, modificarea naturii juridice a propunerii legislative în cursul procedurii parlamentare de legiferare. Astfel, deși la momentul înregistrării propunerii legislative, aceasta a fost corect încadrată în categoria legilor ordinare, amendamentul admis în Camera decizională sub forma art. I pct. 1 din lege, referitor la excluderea din sfera de incidență a Legii nr. 17/2014
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
criticate, Curtea constată că legiuitorul are competența de a reglementa atât condițiile pentru exercitarea unor profesii, cât și de a stabili cazurile de încetare a acestora, respectiv de radiere din evidență a experților tehnici judiciari. Însă, în exercitarea actului de legiferare, astfel cum a reținut Curtea și prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, legiuitorului îi revine obligația ca, indiferent de domeniul în care își exercită
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a nu genera blocaje în implementarea Programului operațional Capacitate administrativă, cu impact asupra gradului de absorbție a fondurilor externe nerambursabile alocate României în perioada de programare 2021-2027, astfel că o altă legiferare, pe altă cale decât delegarea legislativă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată consecințele negative identificate, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență. În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 141 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260749]
-
fi urmate, drept care face parte din ordinea normativă a statului»“ (Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2019, paragraful 451). „Astfel fiind, Curtea a subliniat că legiferarea cu încălcarea deciziilor Curții Constituționale este incompatibilă cu statul de drept, consacrat de prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție. “ ... 33. Având în vedere aceste aspecte, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin.
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
în ceea ce privește astfel de produse și, de asemenea, armonizează normele pentru introducerea pe piață și punerea în funcțiune a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro și a accesoriilor pentru acestea pe piața Uniunii Europene, având în vedere că legiferarea delegată - legitimată constituțional în variate ipoteze care necesitau punerea de acord a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene în considerarea necesității evitării declanșării de către Comisia Europeană a unor proceduri de sancționare - asigură, în mod prompt și eficace, îndeplinirea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 137 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260372]
-
juridică superioară, forța unui act fiind dată de poziția unui organ în ierarhia autorităților publice. Instanța nu se poate substitui voinței legiuitorului care a consacrat expres principiul ierarhiei actelor juridice, întrucât echivalează cu o ingerință a instanței în activitatea de legiferare. Or, în speță, instanța a încălcat acest principiu constituțional și a stabilit eronat că, deși actul contestat nu se întemeiază pe un act cu forță superioară, chiar dacă facilitățile erau reglementate prin lege, finalitatea actului ar fi fost aceeași, respectiv
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
cazul în care nu exista un asemenea act, să dispună anularea hotărârii. În acest context, soluția dată de instanța de judecată se bazează pe o analiză greșită a principiilor aplicabile și reprezintă o ingerință nepermisă a instanței în activitatea de legiferare, astfel că se impune admiterea recursului pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... II. Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
activitate. Pentru crearea premiselor implementării progresive a unor noi tehnologii astfel încât producătorii de vehicule să realizeze vehicule mai sigure, este imperioasă completarea cadrului legal actual privind testarea vehiculelor. România se alătură statelor membre UE care au demarat procese de legiferare în domeniul transporturilor viitorului - măsuri care să permită circulația pe drumurile publice naționale a vehiculelor autonome. În aceasta direcție, în 2021 la nivelul Secretariatului General al Guvernului s-a constituit un grup de lucru compus din reprezentanți ai instituțiilor publice
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258853]
-
stenogramelor și verifică transmiterea lor spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a; ... i) urmăresc evidența situației proiectelor de lege și a propunerilor legislative înregistrate la Senat și țin legătura cu autoritățile publice implicate în procedura de legiferare, potrivit repartizării Biroului permanent; ... j) urmăresc avizele preliminare, necesare pentru propunerile legislative; ... k) urmăresc evidența proiectelor de lege și a propunerilor legislative transmise de la Camera Deputaților pentru care Senatul decide în mod definitiv; ... l) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
Ședințele Comitetului liderilor grupurilor parlamentare se înregistrează de către Senat prin mijloace electronice și se stenografiază. Secţiunea a 4-a Comisiile Senatului 1. Dispoziții comune Articolul 45 Comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activității de legiferare, precum și pentru realizarea funcției de control parlamentar. Articolul 46 (1) Senatul își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere sau comisii comune cu Camera Deputaților. (2) Numărul comisiilor de anchetă
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
Biroului permanent solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ. Secţiunea a 6-a Termene procedurale Articolul 121 În perioadele de vacanță parlamentară a Senatului proiectele de lege și propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activității Senatului în sesiune. Articolul 122 Pentru propunerile legislative, termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoțite de avizele necesare. Articolul 123 Termenele procedurale ale procesului legislativ se
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
de vacanță parlamentară a Senatului proiectele de lege și propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activității Senatului în sesiune. Articolul 122 Pentru propunerile legislative, termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoțite de avizele necesare. Articolul 123 Termenele procedurale ale procesului legislativ se calculează pe zile calendaristice. Secţiunea a 7-a Desfășurarea ședințelor Senatului Articolul 124 Ședințele Senatului sunt publice, în afara cazurilor
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
147 (1) Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul senatorilor. (2) Legile organice și hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor. (3) Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. (4) În cazul legilor constituționale și al legilor organice, când președintele constată, înainte de vot, că prezența senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amână votul, stabilind ziua și ora desfășurării acestuia
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
În acest sens, arată că nu legiuitorul a limitat credințele religioase, ci doar a creat cadrul ca, în viitor, executivul să instituie aceste măsuri, în condițiile pe care le va aprecia. Se realizează în acest fel o delegare a prerogativei legiferării în mod neconstituțional, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 53 alin. (1) și ale art. 115 alin. (6) și a jurisprudenței Curții Constituționale în care s-a reținut că sursa limitărilor drepturilor și libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
limitate. ... 9. Măsurile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 55/2020 nu cuprind și o listă a drepturilor și a libertăților ce vor comporta o restrângere, având un caracter atât de general, încât autoritățile pot să își extindă competența de „legiferare“ fără vreo limită, cu încălcarea flagrantă a art. 53 din Constituție. De asemenea, nu au structura trihotomică a normei juridice, constituită din ipoteză, dispoziție și sancțiune. O serie de articole ale Legii nr. 55/2020 prevăd doar formulări precum „se poate
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
permisă“, lipsind elementul dispozitiv care este înlocuit cu un element permisiv în funcție de deciziile unor autorități ce fac parte din aparatul executiv. Acestea nu se încadrează însă în categoria dispozițiilor permisive, ci reprezintă veritabile delegări de autoritate în domeniul legiferării către autorități din sfera executivă. De asemenea, în privința art. 5 din Legea nr. 55/2020 lipsesc atât ipoteza, cât și dispoziția normei, acestea nefiind clare și previzibile. Este adevărat că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, norma de lege trebuie
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
de exercitare și realizare a mandatului fiecărui parlamentar (a se vedea Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragraful 106). ... 41. În exercitarea atribuțiilor constituționale privind legiferarea, parlamentarii nu sunt subordonați niciunei voințe exterioare (electoratul care l-a ales, partidul al cărui membru este etc.), votând în acord cu propria conștiință, și au obligația de a respecta cu bună-credință normele constituționale și legale, precum și procedurile
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
constituționale și legale, precum și procedurile parlamentare instituite prin regulamentele celor două Camere. Parlamentarul, deputat sau senator, are la dispoziție o serie de garanții procedurale pentru a-și exercita mandatul în acord cu prevederile constituționale. Participarea la procedura parlamentară de legiferare presupune posibilitatea de a avea inițiativă legislativă, de a lua cunoștință de proiectul de lege sau propunerea legislativă și documentele aferente, de a le examina în vederea formulării de amendamente, de a participa activ la dezbateri prin luarea cuvântului și
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
amendamente, de a participa activ la dezbateri prin luarea cuvântului și, în final, de a exprima un vot cu privire la actul normativ. Așadar, exercitarea mandatului reprezentativ, în serviciul poporului, implică participarea la o serie de activități inerente procedurii de legiferare, documentarea parlamentarului în privința materiei supuse reglementării, formularea unei opinii cu privire la inițiativa legislativă supusă dezbaterii, menită să asigure adoptarea unei decizii în cunoștință de cauză, corespunzătoare interesului general al societății la momentul legiferării. Prin urmare, votul final pe
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
de activități inerente procedurii de legiferare, documentarea parlamentarului în privința materiei supuse reglementării, formularea unei opinii cu privire la inițiativa legislativă supusă dezbaterii, menită să asigure adoptarea unei decizii în cunoștință de cauză, corespunzătoare interesului general al societății la momentul legiferării. Prin urmare, votul final pe care un membru al Parlamentului îl dă asupra actului normativ nu reprezintă altceva decât rezultatul acestei activități prealabile, desfășurate în condițiile prevăzute de legi și regulamente. Așa fiind, Curtea constată că principiul mandatului reprezentativ pune
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]