1,039 matches
-
din urmă este mecanicul care inventează mașinăria, cel dintâi nu este decât muncitorul care o conduce și o face să meargă. Rousseau, fiind convins că starea socială era o invenție umană, trebuia să plaseze foarte sus legea și legislatorul. Între legislator și restul oamenilor, el vedea distanța sau mai degrabă prăpastia care separă mecanicul de materia inertă din care este compusă mașina. După el, legea trebuia să transforme persoanele, să creeze sau să nu creeze proprietate. După mine, societatea, persoanele și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dacă, dimpotrivă, nu este anterior și superior legii? Dacă a trebuit ca legea să vină să dea naștere dreptului de proprietate sau dacă, dimpotrivă, proprietatea era un fapt și un drept preexistente care au dat naștere legii? În primul caz, legislatorul are ca misiune să organizeze, să modifice și chiar să suprime proprietatea, dacă găsește că așa este bine; în al doilea caz, atribuțiile sale se mărginesc la a o garanta, la a o face respectată. În preambulul proiectului de constituție
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
proprietății, nu au invocat mai mult intervenția legii, nu pentru a impune respectul Proprietății, ci pentru a modifica, altera, transforma, echilibra, pondera și organiza proprietatea, creditul și munca. Or, acest lucru presupune faptul că se atribuie Legii, și prin urmare Legislatorului, o putere absolută asupra persoanelor și proprietăților. Putem să fim mâhniți de acest lucru, dar nu putem fi surprinși. De unde ne extragem noi ideile în această privință și până la noțiunea de Drept? Din cărțile latine, din Dreptul roman. Nu am
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
legal; că, departe ca Legea să fie un corolar al Proprietății, Proprietatea este cea care este un corolar al Legii. Știm că, potrivit lui Rousseau, nu numai proprietatea, ci societatea întreagă era rezultatul unui contract, al unei invenții născute în mintea Legislatorului. Ordinea socială este un drept sacru care servește ca bază pentru toate celelalte. Totuși acest drept nu vine deloc de la natură. El este deci fondat pe convenții. Astfel dreptul care servește de bază pentru toate celelate drepturi este pur convențional
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
școlilor noastre intitulate socialiste. Știm că primul volum al lui Louis Blanc 21, asupra Revoluției, este un ditiramb adus filozofului Genevei și șefului Convenției. Astfel, această idee că dreptul de proprietate este o instituție socială, că este o invenție a legislatorului, o creație a legii cu alte cuvinte, că este necunoscut omului în starea de natură această idee, zic eu, s-a transmis de la romani până la noi, prin intermediul învățământului juridic, studiilor clasice, al publiciștilor secolului al XVIII-lea, al revoluționarilor din
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fără limite imaginației utopiștilor. Acest lucru este evident. Odată ce am declarat de principiu că Proprietatea își datorează existența Legii, există atâtea moduri posibile de organizare a muncii câte legi posibile există în mintea visătorilor. Odată ce am declarat de principiu că legislatorul este însărcinat să aranjeze, să combine și să fasoneze după bunul plac persoanele și proprietățile, nu există margini pentru modurile imaginabile în care persoanele și proprietățile vor putea fi aranjate, combinate și fasonate. În acest moment, există cu siguranță în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fără a număra un număr egal de proiecte de organizare a creditului. Fără îndoială aceste planuri sunt contradictorii între ele, dar toate au în comun faptul de a se baza pe acest mod de gândire: Legea creează dreptul de proprietate; legislatorul dispune ca un stăpân absolut de muncitori și de roadele muncii lor. Printre aceste proiecte, cele care au atras cel mai mult atenția publică sunt proiectele lui Fourrier, Saint-Simon, Owen, Cabet sau Louis Blanc 22. Însă ar fi o nebunie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Îmi imaginez organizarea muncii. A-mi expune sistemul și a aștepta ca oamenii să-l adopte dacă este bun ar presupune că principiul de acțiune este în ei. Dar în sistemul pe care îl examinez, principiul de acțiune rezidă în Legislator. "Legislatorul", cum zice Rousseau, "trebuie să se simtă în stare să transforme natura umană." Deci, eu trebuie să aspir la a deveni legislator pentru a impune ordinea socială pe care o inventez. Este clar pe de altă parte că sistemele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
imaginez organizarea muncii. A-mi expune sistemul și a aștepta ca oamenii să-l adopte dacă este bun ar presupune că principiul de acțiune este în ei. Dar în sistemul pe care îl examinez, principiul de acțiune rezidă în Legislator. "Legislatorul", cum zice Rousseau, "trebuie să se simtă în stare să transforme natura umană." Deci, eu trebuie să aspir la a deveni legislator pentru a impune ordinea socială pe care o inventez. Este clar pe de altă parte că sistemele care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de acțiune este în ei. Dar în sistemul pe care îl examinez, principiul de acțiune rezidă în Legislator. "Legislatorul", cum zice Rousseau, "trebuie să se simtă în stare să transforme natura umană." Deci, eu trebuie să aspir la a deveni legislator pentru a impune ordinea socială pe care o inventez. Este clar pe de altă parte că sistemele care au ca bază această idee că dreptul de proprietate este o instituție socială, sfârșesc toate în privilegiul cel mai concentrat sau în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
clar pe de altă parte că sistemele care au ca bază această idee că dreptul de proprietate este o instituție socială, sfârșesc toate în privilegiul cel mai concentrat sau în comunismul cel mai integral, conform bunelor sau relelor intenții ale legislatorului. Dacă are dorințe sinistre, se va servi de lege pentru a îmbogăți pe unii pe cheltuiala tuturor. Dacă ascultă de sentimente filantropice, va dori să egalizeze bunăstarea, și, pentru acest lucru, se va gândi să stipuleze în favoarea fiecăruia o participare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
instinctul de conservare și dragostea de dezvoltare ca marele resort al umanității. Domnul Vidal vrea să schimbe toate acestea. A privit lucrarea lui Dumnezeu și a văzut că nu este bună. Prin urmare, plecând de la acest principiu că legea și legislatorul pot totul, va suprima, prin decret, interesul personal. Îl înlocuiește cu angajamentul de onoare. Oamenii nu vor mai munci pentru a trăi, pentru a face să trăiască și a crește familiile lor, ci pentru a asculta de angajamentul de onoare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că nu va fi permis a munci decât un număr determinat de ore. Astăzi se decretează că salariul unui anumit tip de muncă va fi fixat; cine poate prevedea decretul de mâine, cel de poimâine, cele din zilele următoare? Din moment ce legislatorul se plasează la această distanță incomensurabilă de ceilalți oameni; din moment ce crede, cu toată conștiința, că poate să dispună de timpul lor, de munca lor, de tranzacțiile lor, de toate lucrurile care sunt Proprietăți, care om, de oriunde din țară, are
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acestei mișcări extraordinare, și care ar putea fi considerată ca fiind deasupra forțelor umane, chiar și atunci când toate energiile țării ar fi îndreptate către munca productivă, se ridică un strigăt: Dreptul de proprietate este o creație a legii. Ca urmare, legislatorul poate să emită în fiecare moment, și conform teoriilor sistematice cu care îi este înțesată, mintea decrete care bulversează toate combinațiile industriei. Muncitorul nu este proprietarul unui lucru sau al unei valori pentru că a creat-o prin muncă, ci pentru că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cuvântul solidaritate. Aceștia sunt cei mai sinceri și mai consecvenți. Numai că ar fi trebuit să spună comunism, și nu solidaritate, căci solidaritatea intereselor, ca și proprietatea, există în afara legii. Acest principiu implică pe deasupra unitate. Așa cum am văzut deja, dacă legislatorul creează dreptul de proprietate, există atâtea moduri de a exista ale proprietății câte erori pot exista în mintea utopiștilor, adică un infinit. Dacă, dimpotrivă, dreptul de proprietate este un fapt providențial, anterior oricărei legislații umane și pe care legislația are
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nebunia pretențiilor voastre a devenit nebunia universală. Și dacă doriți să exorcizați furtuna care amenință să vă înghită, nu vă rămâne decât o resursă. Recunoașteți-vă eroarea; renunțați la privilegiile voastre; faceți ca Legea să reintre în atribuțiile sale; reînchideți Legislatorul în rolul său. Ne-ați neglijat, ne-ați atacat, pentru că nu ne înțelegeați, fără îndoială. Așa cum ați deschis prăpastia cu propriile voastre mâini, grăbiți-vă să vă alăturați nouă, în propaganda noastră în favoarea dreptului de proprietate, dând acestui cuvânt, repet
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
modelul corpului uman, operă a lui Dumnezeu." Plecând de la acest punct, că societatea este opera omului, opera legii, socialiștii trebuie să inducă faptul că nimic nu există în societate care să nu fi fost ordonat și aranjat mai înainte de către Legislator. Deci, văzând că Economia politică se mărginește să ceară legii Justiție peste tot și pentru toți, Justiție universală, ei au crezut că nu admite Fraternitatea în relațiile sociale. Raționamentul este strâns. "Deoarece societatea este cuprinsă în întregime în lege, afirmă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
va fi impusă prin lege, adică, în franceza obișnuită, că repartiția roadelor muncii va fi făcută pe cale legislativă, fără nicio considerație pentru drepturile muncitorului în sine, cine poate spune în ce măsură acest principiu poate acționa, în ce formă un capriciu al legislatorului îl poate înveșmânta, în ce instituții îl poate încarna de pe o zi pe alta? Or, mă întreb dacă, în aceste condiții, poate exista o societate? Remarcați că Sacrificiul, prin natura sa, nu este, ca Justiția, un lucru care să aibă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poștă, și toate, remarcați bine, complet diferite. Într-adevăr, nu este oare o nebunie să se creadă că o națiune poate gusta oarece odihnă morală și oarece prosperitate materială, când este admis în principiu că, de pe o zi pe alta, legislatorul poate să o arunce în întregime într-una din cele o sută de mii de matrici de fraternitate pe care a preferat-o momentan? Să îmi fie permis să pun în contrast, în consecințele lor cele mai evidente, sistemul economist
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
astfel de întreprinderi pe riscul și pe cheltuiala publică. Se va zice fără îndoială: În acest regim, vedem foarte bine justiția, economia, libertatea, bogăția, pacea, ordinea, legalitatea, dar nu vedem fraternitatea." Încă o dată, nu există oare în inima omului ceea ce legislatorul a pus acolo? A trebuit oare, pentru ca fraternitatea să își fi făcut apariția pe pământ, să iasă din urna unui scrutin? Vă interzice oare legea caritatea doar pentru faptul că nu vă impune decât justiția? Se crede oare că femeile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de acord asupra celui mai bun învățământ posibil, în ceea ce privește metoda și materia, învățământul unitar sau guvernamental ar fi preferabil deoarece, în acestă ipoteză, el nu ar putea exclude pe cale legislativă decât eroarea? Dar, atât timp cât acest criteriu nu este găsit, atât timp cât legislatorul și ministrul instrucției publice nu vor purta pe frunte un semn irecuzabil de infailibilitate, cea mai bună șansă pentru ca adevărata metodă să fie descoperită și absorbită de alții o oferă diversitatea, încercările, experiența, eforturile individuale, plasate sub influența interesului pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
supune aceste relații principiului fraternității legale, forțate, înseamnă a decreta războiul perpetuu, universal, căci înseamnă a pune în mod obligatoriu forța noastră, sângele și averea cetățenilor, în serviciul oricui le va reclama pentru a servi o cauză care suscită simpatia legislatorului. Singulară fraternitate. Cu mult timp în urmă Cervantes i-a personificat vanitatea ridicolă. Dar dogma fraternității mi se pare periculoasă mai ales în chestiune muncii, când, contrar ideii care constituie esența acestui cuvânt sacru, se concepe introducerea ei în Coduri
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mod sincer, această clauză singură este suficientă pentru a coborî în scurt timp națiunea cea mai prosperă sub nivelul Turciei. Sacrificiul impus unora în favoarea altora, prin intermediul taxelor, își pierde în mod evident caracterul de fraternitate. Cui îi revine acest merit? Legislatorului? Nu îl costă decât să depună o bilă în urnă. Perceptorului? El ascultă de teama de a fi destituit. Contribuabilului? El plătește pentru a-și apăra corpul. Cui i se va atribui meritul pe care îl implică devotamentul? Unde se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
decide pentru altul, interesul personal, această santinelă atât de vigilentă și de sensibilă, nu mai este acolo pentru a striga: Au! Responsabilitatea este deplasată. Pierre este cel care s-a înșelat și Jean este cel care suferă; falsul sistem al legislatorului devine în mod obligatoriu regula de acțiune pentru populații întregi. Și uitați-vă care este diferența. Când aveți bani și vă este tare foame, oricare ar fi teoria dumneavoastră asupra numerarului, ce faceți? Intru la un brutar și cumpăr pâine
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să moară de foame pentru a acumula parale? Departe de mine acest lucru, găsesc că acționează înțelept, și aș dori ca teoria să nu fie altceva decât imaginea fidelă a acestei practici universale. Dar să presupunem acum că dumneavoastră sunteți legislatorul, regele absolut al unui vast imperiu în care nu există mine de aur. Îmi place destul de mult ficțiunea. Să mai presupunem că sunteți perfect convins de următoarele: bogăția constă, de manieră unică și exclusivă, în numerar; ce concluzie trageți din
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]