5,217 matches
-
de gradul de acceptare a participanților în ceea ce privește respectivele reguli, de capacitatea de impunere a regulilor și de înțelegerea lor de către toți participanții (Ostrom, 2003). Pe măsură ce societatea evoluează, aceste caracteristici ale regulilor devin din ce în ce mai difuze. Mă refer aici în special la legitimitatea și înțelegerea noilor reguli, opuse celor tradiționale. Astfel, tranziția istorică de la devălmășia absolută la cea egalitară și, în final, la cea inegalitară, precum și trecerea de la satul pastoral la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivelului confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente și, mai mult, ale obștilor de tip arhaic care formau sistemul de guvernare al satelor în Evul Mediu timpuriu. Egalitatea formală a votului în obști este expresia egalității de statut și legitimitate. Informal, unii membri (bătrâni, preoți, apoi fruntași) au un cuvânt mai greu, bazat pe credibilitate personală relativă la criteriile epocilor prin care a trecut aranjamentul și acționează ca lideri de opinie. Regula unanimității în luarea deciziilor subliniază „frăția” ca relație
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
detalii biografice puțin cunoscute, gustul pentru picanterii ce se pot identifica în operă. Câteva din subiectele atinse în acest capitol sunt relația lui Mateiu cu tatăl său ("bastardul caută o legitimare de ordin ficțional pentru a o opune lipsei de legitimitate în plan social"), legătura lui cu Bogdan-Pitești (figură bizară de care se aude tot mai puțin în zilele noastre, cu faimă de escroc pentru unii, și de mecena, pentru alții), ori horoscopul pe care Mateiu și-l întocmește singur, la
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
tensiune politică. Reacția lui Glucksmann la acest tip de conștiință mondială e promptă: asemenea condiții, spune filozoful francez, sunt toate forme mascate de antisemitism, ele ascunzînd de fapt trei tendințe: 1) înclinația nemărturisită a europenilor de a pune în discuție legitimitatea statului Israel, 2) tendința de a-i privi pe evrei ca pe niște prigonitori ai palestinienilor, 3) dorința voalată ca evreii să renunțe la insistența cu care, amintind de realitatea holocaustului, avertizează mereu în privința posibilității repetării lui. "Ce li se
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
se află înscris în gena condiționată neuronal. Alianța dintre mecanic și organic nu produce mult așteptatul produs de sinteză, ci o stranie anomalie, căreia un ambalaj atrăgător și politica economică a marilor corporații precum cea a savantului Tyrell îi conferă legitimitatea servituții totale. Ceea ce este tulburător în filmul lui Ridley Scott ține de umanul colateral, de reziduurile afective ce gravitează în jurul acestor ființe. Noul Adam, în mod cert mai mult decît electrica Evă a lui Villiers de l'Isle Adam, prezintă
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
de influență a Moscovei, după cel de-al doilea război mondial, ura a fost organizată ca principiu de guvernare. Cu câteva excepții binecunoscute, intelectuali români mai importanți sau mai puțin importanți au pus umărul la sprijinirea unui regim lipsit de legitimitate în anii de maximă teroare, pentru ca, ulterior, să contribuie la găsirea unor formule stilistice apte să satisfacă narcisismul și orgoliul unor dictatori cvasi-analfabeți, dar care ajunseseră să creadă că își binemeritau titlurile de academicieni. Mulți dintre cei care au susținut
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
curte fac astăzi parte din Parlament și dezvoltă în postmodernitate aceeași retorică a urii. În mod paradoxal, după momentele de buimăceală de după 22 decembrie 1989, aplombul lor a crescut constant și astăzi ei sunt cei care vorbesc despre "lipsa de legitimitate" a intelectualilor care sprijină condamnarea comunismului. Grobianismul antidemocratic arătat în Parlament și ori de câte ori este cazul de Corneliu Vadim Tudor, sinistru lingău al Elenei Ceaușescu, ar trebui să-i tulbure puțin pe aliații săi de circumstanță. Sau să îi facă să
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
gest de toată isprava: se solidarizează cu protestul lui Paul Goma și îi scrie o scrisoare devastatoare lui Nicolae Ceaușescu în care, cu cinismul care avea să-l facă celebru în emisiunile de la "Europa Liberă", scoate în evidență deficitul de legitimitate și de democrație al puterii de la București. Ce poți spune când afli că un simbol al luptei anticomuniste, un om al cărui nume era sinonim cu speranța a făcut un pact - mă rog, o jumătate de pact - cu Securitatea? În
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
revizui politica asta agresivă, se pot discuta asemenea formule. Părerea mea e că Rusia greșește din punct de vedere al forței sale. S-ar putea spune că anexarea unui teritoriu e un element de forță, dar e o pierdere de legitimitate. Putin, care poate fi acuzat de multe, dar nu de lipsă de inteligență, cred că își va dea seama de aceste lucruri", a mai declarat George Maior.
George Maior, șeful SRI, despre Rusia: Are o politică de tip neo-imperial by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77475_a_78800]
-
dar fără acele pagini jenante de umplutură și conjunctură care strică, adesea, antologiile colective. Chiar și contribuțiile mai puțin semnificative, pe care le-am menționat, sunt pasabile. Ele indică mai degrabă o neputință eseistică ori prozastică, decât o lipsă de legitimitate a experiențelor evocate. Pentru a se raporta la ceea ce au trăit în timpul regimului trecut, autoarele noastre, "tovarășele de drum", au la îndemână variate metode și tehnologii narative. În mare, acestea pot fi integrate în două clase. Una este cea eseistic-analitică
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
îndreptate asupra indivizilor și a vieții lor private. Mai exact, erau condamnate mult mai des ca acte de violență (și "instigare la violență") amenințările cu deschiderea dosarelor, cererile ca politicieni ai regimului trecut să se retragă din viața publică, contestarea legitimității politice și a rezultatelor alegerilor - nu insultele directe (de la boșorogi la legionari) adresate adesea contestatarilor chiar de presa care le condamna violența. Și astăzi, există un discurs public care trece foarte ușor peste calomnii și amenințări concrete (de genul "te
Tema violenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9708_a_11033]
-
4.12. 1990, 5); "sindromul violenței... s-a acutizat neîncetat" (TL 20.2.1990, 1). E prezentă și mitologia animalieră, prin metafora șarpelui: "șarpele violenței" (Adevărul, 14.06.90); "s-a scurs ca un șarpe vandalismul" (Adevărul, 13.06.1990). Legitimitatea discursului a fost o mare problemă în perioada imediat după 1989: opoziția irita mai ales în măsura în care părea să-și asume o autoritate locutivă: "aparent, nu amenință pe nimeni, însă predică din amvon schimbarea guvernului, a miniștrilor, se substituie statului" (A
Tema violenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9708_a_11033]
-
au la îndemînă un procedeu mult mai eficient. Ei și-au imaginat că, așa cum au cumpărat tot, vor cumpăra sau închiria și clasa intelectuală." Andrei Țăranu ("Prestatori de servicii democratice"): În societatea românească mai există și un alt tip de legitimitate decît cea politică, o legitimitatea care nu totdeauna aduce voturi, dar care totdeauna pune probleme celor care se află în politică. Este legitimitatea intelectualilor respectivi." De mână, de picior Ajunsă deja la numărul 11, revista DILEMATECA propune, întâi și-ntâi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9764_a_11089]
-
mult mai eficient. Ei și-au imaginat că, așa cum au cumpărat tot, vor cumpăra sau închiria și clasa intelectuală." Andrei Țăranu ("Prestatori de servicii democratice"): În societatea românească mai există și un alt tip de legitimitate decît cea politică, o legitimitatea care nu totdeauna aduce voturi, dar care totdeauna pune probleme celor care se află în politică. Este legitimitatea intelectualilor respectivi." De mână, de picior Ajunsă deja la numărul 11, revista DILEMATECA propune, întâi și-ntâi, un interviu cu eternul adolescent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9764_a_11089]
-
intelectuală." Andrei Țăranu ("Prestatori de servicii democratice"): În societatea românească mai există și un alt tip de legitimitate decît cea politică, o legitimitatea care nu totdeauna aduce voturi, dar care totdeauna pune probleme celor care se află în politică. Este legitimitatea intelectualilor respectivi." De mână, de picior Ajunsă deja la numărul 11, revista DILEMATECA propune, întâi și-ntâi, un interviu cu eternul adolescent Mircea Cărtărescu. Veți fi surprinși să-l auziți pe cel care la începutul anilor '80 glorifica mașina de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9764_a_11089]
-
alegerii sale. Unii magistrați susțin că votul s-a reluat de 6 ori ca să iasă cine trebuie, sugerând că CSM și-a ales șeful prin aranjamente. Alți experți susțin că alegerea Floricăi Bejinaru încalcă pur și simplu prevederi legale. Ce legitimitate și autoritate în rândul magistraților va avea Florica Bejinaru dacă va rămâne președintele CSM? Ce semnal transmite România la Bruxelles, cu un fost turnător ales în mod discutabil, după 20 de ani de la Revoluție, să păzească moralitatea și etica profesională
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
detestau profund. Povestea începe în urmă cu trei ani, când economia duduia, bani erau destui și mogulii prosperau. Tot cam pe atunci a început licitația de jurnaliști buni, o vânătoare nebună după nume capabile să le aducă trusturilor mai multă legitimitate, credibilitate, audiență. Așa s-a ajuns la salarii amețitoare în presă, însă complet nerealiste pentru orice afacere sănătoasă. Cam de prin 2006, când Sorin Ovidiu Vântu a recunoscut public că patronează trustul Realitatea-Cațavencu, s-a dat startul unei campanii de
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
În toate războaiele secolului al XX-lea. Comunitatea internațională recunoaște tot mai mult prostituția ca manifestare a violenței masculine față de femei. Desigur, adeseori femeile nu sunt victimele acestui tratament, ci Îl susțin chiar ele și Îl perpetuează. În aceste condiții legitimitatea vehemenței opoziției fețelor bisericești În ceea ce privește legalizarea prostituției poate fi discutabilă. Într-un articol publicat În Ziarul de Iași, ediția din 26 iulie 2005, intitulat Amsterdam Moldovinesc (sică, Prof. Nicu Gavriluță declara că prostituția e un fenomen amplu, cu tradiție. Dar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
modelul fundamental legal weberian al legilor democratice și birocratice, studiul ei a schimbat într-o anumită măsură perspectiva politologiei tradiționale asupra instituțiilor oficiale. De altfel, față de teoriile democratizării și instituționalizării, au fost inițiate unele dezbateri politice la scară mare asupra legitimității, reprezentării și participării, în general sub forma unor dezbateri asupra rolului societății civile. Au fost însă inițiate și modele din antropologia socială și sociologie asupra reciprocității și rețelelor, cât și asupra clientelismului și nepotismului, în scopul explicării cauzelor corupției. În
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pe de altă parte. Doar așa deciziile de interes public sunt luate într-un mod cât se poate de deschis și apropiat cetățenilor. Transparența dă persoanelor interesate posibilitatea de a participa activ la procesul de luare a deciziilor și garantează legitimitatea instituțiilor publice, sporindu-le răspunderea și eficacitatea. Dar, mai ales, susține principiile democrației și contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.<footnote www.transparency.org.ro, „Transparența decizională în România anului 2007”. footnote> Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
motivele prevăzute de Codul muncii, inclusiv pentru cele care țin de persoana salariatului (art. 61). Adică, vor fi aplicabile normele de drept comun al muncii referitoare la motivele și condițiile concedierii salariaților. Singura problemă care se pune este aceea a legitimității sau ilegitimității concedierii, respectiv dacă cedentul sau cesionarul nu l-a concediat pe salariat săvârșind un abuz de drept. Așadar, este interzisă atât de normele de comunitare, cât și de cele naționale doar concedierea care ar fi Întemeiată pe transfer
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
al doilea tip fundamental de proces constitutiv pentru discursul și realitățile identitare. Asupra acestei ultime componente, investigația științifică și mediatizarea sunt mult mai sărace. Golul este umplut, adesea, de speculații ale celor care se consideră a fi depozitari de știință/legitimitate identitară. Fenomene și spații identitaretc "Fenomene și spații identitare" Date fiind complexitatea domeniului, multitudinea de interese, discursul identitar a devenit, în bună măsură, un spațiu privilegiat al ideologiilor. Distincția dintre ceea ce este realitate sau aspirație identitară și ceea ce constituie fals
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a Înțelege și interpreta În sens propriu normele pozitive, fără a cerceta dacă nu ar putea să existe altele mai bune. Dând un sens pe deplin kantian rolului și funcției filosofiei dreptului ca „speculație a idealului, critică a raționalității și legitimității dreptului existent”, gânditorul italian scrie: „Filosofia dreptului cercetează tocai ceea ce trebuie sau ceea ce ar trebui să fie În drept, În opoziție cu ceea ce este, opunând un adevăr ideal unei realități empirice”. Del Vecchio explică faptul că deontologia este tocmai știința
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mod obligatoriu, asupra dreptului celuilalt; la rândul său, acest drept Își are elementul său esențial, adică facultatea de a-și impune dar și respinge această Împietare. Este, bineînțeles, vorba despre o facultate În sens juridic, mai exact despre o autorizare, legitimitate care există În absența puterii sau forței fizice propriuzise necesare respingerii tendinței de Împietare sau pentru restabilirea dreptului violat. Dreptul și facultatea de a Împiedica violarea dreptului sunt, din punct de vedere logic, o singură și aceeași chestiune, Întocmai cum
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Într-un caz, zicem că putem ajunge - sau măcar tinde - spre adevăr, e necesar să zicem și În celălalt caz că putem ajunge sau tinde spre adevăr; aceasta Înseamnă că putem afirma un adevăr obiectiv În materie etică, cu aceeași legitimitate cu care-l putem afirma În cunoștința despre natură. Căci coerența cunoștințelor noastre sub formă de ordonare logică, constituie oriunde ceea ce numim adevărul obiectiv. Realitatea nu este altceva decât obiectul unei judecăți adevărate. Pretenția că afirmarea etică se reduce pur
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]